Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

29 noiembrie – 1 decembrie: Manifestări culturale dedicate Zilei Naționale a României, la Biblioteca Judeţeană Alba. PROGRAM


Publicat

În perioada 29 noiembrie – 1 decembrie 2019 Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba și Consiliul Județean Alba organizează un amplu program de manifestări culturale dedicate Zilei Naționale a României 2019, în cadrul proiectului cultural „1 Decembrie”.

Evenimentele culturale derulate cu acest prilej se adresează publicului larg de toate vârstele și se înscriu în sfera istoriei locale și naționale, a lecturii, a artelor, a meșteșugurilor și a tradițiilor. În această atmosferă de sărbătoare, programul va cuprinde prezentări de carte, expoziții tematice de poezie, de carte, de port tradițional, proiecții audio-video, spectacole de muzică și poezie cu invitați speciali și, nu în ultimul rând, lecturi la o ceașcă de ceai.

Citește și PROGRAM complet Festival de România 2019 Alba Iulia. Concerte HOLOGRAF, CARGO și VIȚA de VIE, ceremonie militară, masă populară

Pe tot parcursul celor trei zile de manifestări culturale, copiii, adolescenții și tinerii sunt invitați să participe la ateliere educative, concursuri de cultură generală, întâlniri cu personaje ale Marii Uniri, într-un cadru interactiv al lecturii și al creativității.

Evenimentele se vor desfășura la sediul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba și la filiale, intrarea la fiind liberă.

Citește și 1 Decembrie la Alba Iulia: TOȚI ARTIȘTII care urcă pe scenă, la Festival de România 2019, de Ziua Națională

Programul manifestărilor culturale organizate de Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba în cadrul proiectului 1 Decembrie

29 noiembrie 2019

Program cu publicul: 08:00 – 19:00

  • 09.00 Cărţile Unirii în colecţiile bibliotecii

Expoziție de carte

Locație: Secția pentru adulți

  • 10.00 Povestea Unirii

Prezentare animată și dramatizată

Locație: Sala de lectură

  • 11.00 Alba Iulia și Marea Unire

Expoziție de poezie

Locație: sediul bibliotecii

  • 12.00 Micii mesteșugari

Atelier de confecționat semne de carte și păpuși cu motive şi elemente tradiţionale

Locație: Sala de lectură

  • 13.00 Concurs de cultură generală – România

Locație: Secția Copii

  • 14.00 Povești istorice

Lectură pentru cei mici

Locație: Secția Copii

  • 16.00 Personalităţi ale Marii Uniri – Întâlniri cu personaje istorice

Partener: Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Locație: Sediu, Sala de lectură

  • 17.00 BebeBiblioteca

Atelier de parenting

Locație: Sediu, Secţia Copii

  • 17.30 Opera lui Ion Lăncrănjan – Expoziție de linogravuri din romanul Cordovanii

Partener: Centrul de Cultură „Augustin Bena”

Locație: Sala de lectură

  • 18.00 Chitara clasică în prim plan – Trio Alla Breve

Locație: Sediu, Sala de lectură

30 noiembrie 2019

Program cu publicul: 12:00 – 18:00

  • 12.00 Mâini dibace

Atelier educativ de confecţionare cocarde

Locație: Secţia Copii

  • 13.00 Lansare de carte – Memoria Sufletului Meu

Autor: Iuliana Spinean

Locație: Sala de Lectură

  • 13.30 Cele mai frumoase poezii cântate ale românilor

Spectacol muzical-literar

Invitat: Ansamblul 60+

Locație: Sala de Lectură

  • 14.00 Povești istorice

Lectură pentru cei mici

Locație: Secţia Copii

  • 15.00 Concurs de cultură generală – Alba Iulia

Locație: Secţia Copii

  • 16.00 Lecturi la un ceai

Locație: Sala de lectură

  • 17.00 România mea frumoasă – Folk & vers românesc

Invitat: Daniel Avram

Locaţie: Sala de Lectură

*** Cărţile Unirii în colecţiile bibliotecii – expoziție de carte

Locație: Secția pentru adulți

*** Alba Iulia și Marea Unire – expoziție de poezie

Locație: Sediu, Spațiul expozițional

*** România în imagini – proiecție audio-video

Locație: Sediu, Spațiul expozițional, Facebook

1 Decembrie 2019

Program cu publicul: 12:00 – 18:00

  • 10.00 Zâmbet tricolor

Face painting pentru copii în culorile tricolorului

Locație: Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

  • 14.00 Concurs de cultură generală – 1 Decembrie 1918

Locație: Sala de lectură

  • 14.30 Samoilă Mârza, povestea fotografului Marii Uniri

Prezentare animată și dramatizată

Locație: Sala de lectură

  • 15.00 Etnografie din Transilvania

Prezentare și expoziție de carte etnografică și costume populare

Locație: Sala de lectură

  • 16.00 Lecturi la un ceai

Locație: Sala de lectură

  • 17.00 Suflet de român

Recital de muzică folk și poezie

Invitați: Galda Folk, actrița Bianca Goadă

Locație: Sala de lectură

*** Cărţile Unirii în colecţiile bibliotecii

Expoziție de carte

Locație: Secția pentru adulți

*** Alba Iulia și Marea Unire

Expoziție de poezie

Locație: Sediu bibliotecii

*** România în imagini

Proiecție audio-video

Locație: Sediul bibliotecii, Spațiul expozițional, Facebook



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

UE pregătește o directivă pentru interzicerea înregistrării anonime de domenii. Ar putea afecta libertatea Internetului

Publicat

UE pregătește o directivă pentru interzicerea înregistrării anonime de domenii de internet.

Prin viitoarea directivă, Uniunea Europeană intenționează să-i oblige pe cei care solicită înregistrarea unui nou domeniu pe internet să furnizeze o serie informații valide: numele, adresa fizică și cea de email și un număr de telefon.

Măsura va contribui la limitarea activităților ilegale desfășurate de operatorii anumitor platforme, precum propagarea de malware sau distribuirea fără licență a produselor cu drepturi de autor.

Prin posibilitatea actuală de a rămâne anonimi, responsabilii pentru acțiunile indicate evită adesea insituțiile pentru impunerea legii.

Totuși, conform perspectivei DENIC, registrul top-level domain al Germaniei, securitatea cibernetică nu va fi îmbunătățită prin noua directivă.

Conform opiniei lui Patrick Breyer, membru al Parlamentului European, vor fi consecințe pentru libera circulație a informației, directiva reprezentând o amenințare pentru activiști sau whistleblowers (adică persoanele care expun ilegalități din zona lor de activitate).

Sursă: Cert.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

DOCUMENTAR: 15 octombrie 1922, ziua în care Ferdinand și Maria au fost încoronați ca regi ai României Mari la Alba Iulia

Publicat

Ziua de 15 octombrie 1922, va rămâne permanent în memoria românilor și a albaiulienilor – ziua în care Regele Ferdinand şi Regina Maria au fost încoronaţi ca regi ai României Mari.

Era o zi de duminică, o zi ploioasă de toamnă, o zi de care o lume întreagă îşi aminteşte şi care a umplut paginile de istorie a României: pentru prima dată în istorie, românii aveau un Rege al României Mari.

Încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria va rămâne pentru totdeauna în inima albaiulienilor care, pe lângă mândria de a găzdui un asemenea eveniment, s-au ales cu unul dintre cele mai deosebite şi cunoscute lăcaşe de cult din ţară şi anume Catedrala Reîntregirii.

Iar pentru că orice eveniment de o asemenea anvergură necesită timp de pregătire, aşa s-a întâmplat şi atunci.

Încoronarea pregătită încă de la sfârșitul Primului Război Mondial

Momentul care a rămas în istoria unei întregi țări a început să fie pregătit încă de la sfârşitul primului război mondial din timpul guvernării lui Alexandru Averescu.

În anul 1920, era deja creată o comisie a încoronării, condusă de generalul Coandă şi din care făceau parte mari personalităţi alte momentului precum George Enescu, comisie care a ţinut în această formulă până la abdicarea lui Avrămescu în 1921.

Noul guvern condus de liberalul Ionel Brătianu a luat sub aripa sa organizarea evenimentului şi a fost constituită o nouă comisie, al cărei preşedinte a fost Anghel Saligny, cunoscut pentru construirea podului feroviar Carol I de la Cernavodă, dar din care făceau parte şi foşti membri ai comisiei.

Odată cu povestea încoronării am aflat şi povestea catedralei care face mândria oraşului Alba Iulia.

Povestea Catedralei Încoronării din Alba Iulia

Catedrala Reîntregirii sau Încoronării a fost ridicată special pentru acest moment istoric, întrucât acesta necesita un lăcaş de cult special, unde să aibă loc slujba religioasă în care trebuiau să fie sfinţite simbolurile regale şi în faţa căreia trebuia să aibă loc ceremonia încoronării.

Construcţia acesteia a început în a doua zi de Paşti, la sfârşitul lunii martie, a anului 1921, iar spre sfârşitul anului era ridicată chiar şi clopotniţa.

Familia Regală şi membrii Guvernului au vizitat destul de des şantierul, fiind interesaţi de construcţia cât mai rapidă a catedralei.

Tot pentru acest moment s-a făcut drumul care leagă gara de Cetate, pentru accesul mai uşor al coloanei oficiale.

De asemenea, a fost dărâmată o parte din Bastionul Mihail şi o parte a fortificaţiei pentru a crea panorama vestică a cetăţii. Oraşul a fost, astfel, înfrumuseţat.

Cu o lună mai târziu faţă de momentul în care era programată încoronarea, în data de 15 octombrie 1922, ora 9.00, într-o dimineaţă ploioasă de duminică, Familia Regală a ajuns la Alba Iulia în gara special amenajată pentru ei.

Aici au fost întâmpinaţi de primul ministru Ionel Brătianu şi primarul oraşului din acea perioadă.

Iar pentru a primi regimul cuvenit, cei doi regi, împreună cu prinţul moştenitor Carol şi soţia sa Elena, au fost transportaţi în două caleşti până la catedrala unde erau aşteptaţi de mii de oameni.

Încoronarea regelui Ferdinand: Primii regi ai României Mari

Încet, istoria începea să se rescrie, iar România urma să aibă un nou rege şi o nouă regină. Aşa cum era de aşteptat, atât slujba sfinţirii coroanelor, cât şi încoronarea au fost emoţionante.

Regele a primit coroana de la preşedintele senatului şi şi-a aşezat-o singur pe cap. Regina, îngenuncheată, îşi aştepta coroana din aur. Regele Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos şi a sărutat-o pe frunte.

După festivitatea de încoronare, cei doi regi, alături de încă aproximativ 400 de invitaţi s-au îndreptat spre Sala Unirii unde se servea dineul oficial.

O altă parte din invitaţi şi presa au luat dineul la teatrul de atunci, actuala Casă de Cultură a Studenţilor.

Încoronarea regelui Ferdinand: Paradă militară cu 50.000 de soldați

După terminarea dineului, familia regală a ieşit în partea de vest a Cetăţii, unde a avut loc o impresionată paradă militară la care au participat 50.000 de soldaţi.

Onorul a fost dat de rege şi regină, fiecare călărind în faţa regimentelor proprii.

Regele a fost însoţit de regimentul I Vânătorii Regelui Ferdinand, iar regina a fost însoţită de regimentul Roşiori Regina Maria. La sfârşitul paradei, familia regală şi invitaţii au părăsit Alba Iulia.

Simbolurile care au fost sfinţite în dimineaţa încoronării au fost coroana de oţel a unchiului lui Ferdinand, Carol I, cu care a fost încoronat în 1881 ca prim rege al României (coroana a fost făcută din oţelul de la un tun turcesc, capturat în timpul războiului de independenţă, de la turci).

Coroana reginei Maria făcută din 1,8 kg de aur din munții Apuseni

În timp ce Ferdinand a preferat să folosească coroana unchiului său, pentru Maria a fost comandată o coroană specială la o casă de bijuterii celebră, din Paris, iar aurul a fost donat de un proprietar de mină din Munţii Apuseni, mai exact 1,8 kg.

Pe cât de specială şi de valoroasă, pe atât este de plină de simboluri.

Pe pandantivele laterale ale coroanei sunt inscripţionate simboluri, mai exact în partea dreaptă simbolul heraldic al României, iar în partea stângă simbolul heraldic al casei ei din Borough.

De menţionat este faptul că regina Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi a Ţarului Alexandru al II-lea. De asemenea, pentru ceremonia de încoronare au fost comandate două mantii, cea a regelui fiind făcută în străinătate, iar cea a reginei a fost făcută în ţară.

Atentat dejucat înainte de festivitățile de Încoronare de la Alba Iulia

O poveste din primii ani ai României Mari oferă detalii despre un terorist care a plănuit un atentat la viaţa regelui Ferdinand, chiar de ziua încoronării de la Alba Iulia.

Înainte de încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria ca suverani ai României întregite, Szabo Bela, un tânăr electrician din Simeria, a fost arestat pentru că ar fi plănuit un atentat la viaţa regelui, chiar cu ocazia încoronării sale, se arată într-un rechizitoriu Parchetului de pe lângă Tribunalul din Deva în care hunedoreanul a fost acuzat de crimă de înaltă trădare.

Potrivit anchetatorilor săi, Szabo Bela, un tânăr din Simeria, de naţionalitate maghiară, plănuia să schimbe istoria printr-un atentat terorist. Acesta lucra la iluminatul Catedralei în care urmau să fie încoronați Regele Ferdinand și regina Maria.

Planurile sale au fost dejucate de autorităţi, în urma unui denunţ, iar tânărul de 27 de ani a ajuns în închisoare.

În octombrie 1921, Szabo Bela a fost ridicat de forţele de ordine şi trimis în arest, în urma denunţurilor depuse de cei cu care lucrase la instalarea sistemului de iluminat în Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, unde urma să aibă loc încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria ca suverani ai României Mari.

Electricianul care a vrut să îl omoare pe regele Ferdinand

Tânărul revizor electrician, angajat al CFR, a ajuns în arest, se arăta în dosarul său. Apoi a fost trimis, pentru o scurtă perioadă, în spital pentru a fi tratat de boli venerice, iar în final s-a întors în închisoare.

Szabo Bela a fost pus sub acuzare pentru tentativă de crimă contra M.S. Regelui, iar colegii săi au fost chemaţi ca martori în dosarul trimis la Tribunalul Deva.

„În luna august, pe când trebuia să mergem la Alba Iulia, împreună cu colegii mei, pentru instalarea luminei electrice în locul unde se va încorona M.S. Regele, în afara atelierului unde lucram am auzit pe Szabo Bela spunând cum am putea face ca să omorâm pe Împăratul, când el se va încorona.

A spus că ar trebui să punem la cele patru colţuri ale bisericii bombe şi să le punem în legătură cu curentul electric şi pe când se va face Încoronarea să îi dăm drumul la curent şi să-l aruncăm în aer, că după ce îl vom omorî se va face revoluţie şi se va întoarce lumea.

Eu nu am zis nimic, dar am observat că el chiar era intenţionat de a săvârşi acest fapt, fără să facă vreo glumă”, relata ceferistul. Şi ceilalţi martori la discuţie au confirmat relatarea lui Alexandu Ţaco.

Bombe în cele patru colțuri ale biseriicii

„Am onoarea a vă informa că la acest cabinet se află în audienţe un individ care şi-ar fi exprimat dorinţa ca atunci când se va încorona M.S. Regele la Alba Iulia ar fi bine a fi aşezate câte o bombă în cele patru colţuri ale bisericii, în legătură cu un buton electric care să explodeze şi să omoare pe rege.

Puneţi în vedere organelor care conduc lucrările, în vederea organizării Încoronării M.S. Regelui să aleagă muncitori din cei mai de bună credinţă să instituiască un cât mai strict serviciu de pricepere, pentru ca să nu avem nenorocirea ca o dorinţă exprimată astăzi de cineva să se traducă într-un fapt real”, transmitea judecătorul de instrucţie, de la Tribunalul Deva, într-un document trimis şefului Poliţiei de stat din Alba Iulia.

Lucruri mai puțin cunoscute despre regele Ferdinand

Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia), numit și Întregitorul, a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.

Ferdinand (nume la naștere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și a reginei Maria a II-a a Portugaliei.

Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern.

Ferdinand și-a petrecut copilăria și adolescența la reședința familiei din Sigmaringen, Germania.

În 1885 a terminat cursurile Școlii de ofițeri din Kassel, fiind numit cu gradul de sublocotenent în cadrul Regimentului 1 Gardă de la Curtea Regală a Prusiei.

A urmat apoi studii la Universitatea din Leipzig și la Școala Superioară de Științe Politice și Economice din Tübingen, pe care le-a absolvit în 1889.

Cum a ajuns să moștenească coroana României

Începând cu 1889 a devenit Principe de Coroană al Regatului României, în urma renunțării tatălui și fratelui său mai mare, Wilhelm, la drepturile de succesiune la coroana regală a României.

Din acel moment s-a stabilit în România, unde și-a continuat cariera militară, având și o serie de comenzi onorifice, fiind înaintat până la gradul de general de corp de armată.

S-a căsătorit la 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, cu prințesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, nepoată a reginei Victoria, fiică a ducelui Albert de Edinburgh și a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.

Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morții unchiului său, regele Carol I.

A condus România în timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regală de Hohenzollern de către împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei.

  • La 14 august 1916 regele Ferdinand a prezidat Consiliul de Coroană în cadrul căruia s-a luat o hotărâre dramatică: intrarea României în război împotriva țării sale natale, Germania. La aflarea veștii că România s-a aliat cu Antanta, familia din Germania l-a renegat, iar la Castelul Hohenzollern s-a arborat în doliu stindardul heraldic al familiei.

La sfârșitul războiului România a încheiat procesul de realizare a statului național-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat.

La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a încoronat drept rege al României Mari.

foto: reginamaria.org,

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

DOCUMENT: ANAF a lansat un ghid pentru persoanele fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă

Publicat

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituţiei „Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă” care aduce clarificări legate de obligaţiile fiscale pentru persoanele fizice care obţin venituri din activităţi sportive, scrie ZF.

Participanţii la activitatea sportivă cum sunt: sportivii, antrenorii, medicii, asistenţii medicali, maseurii, kinetoterapeuţii, cercetătorii, arbitrii care pot încheia contracte de activitate sportivă conform Art. 67¹ alin. (1¹) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Contribuabilii care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă datorează impozit pe venit.

DOCUMENTUL poate fi consultat AICI: Ghid ANAF contribuabili activitate sportiva

Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut şi se reţine la sursă la momentul plăţii venitului.

De asemenea, persoanele fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă, datorează contribuţia de asigurări sociale, dacă estimează pentru anul curent venituri din activităţi independente şi venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II.

Cota de contribuţii de asigurări sociale este de 25%.

Anul trecut, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.300 lei lunar şi plafonul anual este de 27.600 lei (12 luni x 2.300 lei).

Persoanele fizice care nu se încadrează în plafonul anual pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale pentru anul curent, în condiţiile prevăzute pentru persoanele care estimează că realizează venituri anuale peste nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară.

În plus, persoanele fizice care realizează venituri din contracte de activitate sportivă, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, dacă estimează pentru anul curent venituri din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală , din asocieri cu persoane juridice, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din investiţii şi venituri din alte surse a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere al Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Ajutorul de încălzire: Acte multe, bani puțini. Lista celor excluși: Cine are maşină cu o vechime sub de 10 ani nu se încadrează

Publicat

Legea consumatorului vulnerabil înseamnă un teanc mare de acte pentru un ajutor minim. Românii trebuie să completeze 14 pagini de formulare iar unii renunță înainte să primească ceva, speriați de atâta birocrație.

În plus pe lângă faptul că formularele au 14 pagini, condițiile de eligibilitate pentru primirea ajutorului sunt cotroversate:

De exemplu, cine deține un autoturism cu o vechime mai mică de 10 ani nu se încadrază la ajutorul de încălzire, dar dacă mașina are peste 10 ani se este eligibil.

Descarcă AICI: formular – Cerere și declarație pe proprie răspundere pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței (.pdf)

De asemenea nu sunt eligibil cei care au  teren intravilan în zona rurală peste 2.000 de mp pătrați. Dacă are tractor, combină, astfel de utilaje, nu se încadrează.

O căsuță completată greșit poate exclude beneficiarul din categoria eligibilă pentru această formă de sprijin, iar consilierea cade în sarcina angajaţilor serviciului de asistenţă socială.

Criteriile de acordare a ajutorului la încălzire și a suplimentelor pentru energie

Persoanele care vor să primească ajutor de încălzire pentru perioada noiembrie 2021- martie 2022 sau suplimente pentru energie pentru perioada noiembrie 2021-octombrie 2022, trebuie să îndeplinească unele criterii.

Principala regulă este legată de venitul mediu net lunar

Acest sprijin pentru căldură sau energie electrică se acordă doar persoanelor singure care nu trec de 2053 de lei și familiilor în care niciun membru nu încasează mai mult de 1386 lei de persoană.

O altă regulă este că ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu energie electrică se acordă numai în cazul în care acesta este principalul sistem de încălzire utilizat.

De asemenea, nu primesc ajutoarele menționate persoanele care au depozite bancare cu valoare de peste 3.000 lei sau care dețin următoarele bunuri imobile sau mobile:

  • Clădiri sau alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu şi a anexelor gospodăreşti
  • Terenuri de împrejmuire a locuinţei şi curtea aferentă
  • Alte terenuri intravilane de peste 1.000 de metri pătrați în zona urbană şi 2.000 de metri pătrați în zona rurală. Fac excepţie terenurile din zonele colinare sau de munte fără potenţial de valorificare prin vânzare/construcţie/producţie agricolă
  • Autoturism/autoturisme şi/sau motocicletă/motociclete cu o vechime mai mică de un deceniu. Fac excepție cele adaptate pentru persoanele cu handicap sau destinate transportului lor sau al persoanelor dependente ori pentru persoanele aflate în zone greu accesibile
  • Mai mult de un autoturism sau o motocicletă cu o vechime mai mare de 10 ani
  • Autoutilitare, autocamioane de orice fel cu sau fără remorci, autobuze, microbuze și rulote
  • Bărci cu motor, scutere de apă, iahturi, șalupe, cu excepţia bărcilor necesare pentru uzul persoanelor care locuiesc în Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării”
  • Utilaje agricole precum tractoare, combine autopropulsate
  • Utilaje de prelucrare agricolă: presă de ulei, moară de cereale
  • Utilaje de prelucrat lemnul: gater sau alte utilaje acţionate hidraulic, mecanic sau electric
  • Suprafeţe de teren, animale şi păsări a căror valoare netă de producţie anuală depăşeşte suma de 1.000 euro pentru persoana singură sau suma de 2.500 euro pentru familie

Câți bani se acordă la ajutorul de încălzire

Nivelul maxim al ajutorului pentru încălzire aferent unei luni, stabilit în funcție de sistemul de încălzire folosit, nu poate fi mai mică de: 250 de lei pe lună, pentru gaze naturale; 500 lei/lună pentru energie electrică; 320 lei/lună pentru combustibili solizi și/sau petrolieri.

În cazul ajutorului pentru energie termică, acest nivel maxim se stabilește lunar, în limita consumului mediu, în funcție de prețul local al energiei termice facturate populației.

Ajutorul de încălzire se acordă în funcție de venitul mediu net pe membru de familie sau al persoanei singure.

Compensarea se face astfel:

  • 100% din valoarea de referință, dar nu mai mult decât consumul facturat, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 200 lei;
  • 90%, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este între 200,1 lei și 320 lei;
  • 80%, în cazul în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este între 320,1 lei și 440 lei;
  • 70%, la un venit net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure cuprins între 440,1 lei și 560 lei;
  • 60%, dacă venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 560,1 lei și 680 lei;
  • 50%, la un venit net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure cuprins între 680,1 lei și 920 lei;
  • 40%, la un venit net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure între 920,1 lei și 1.040 lei;
  • 30%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este situat între 1.040,1 lei și 1.160 lei;
  • 20%, pentru categoria de venit 1.160,1 lei și 1.280 lei;
  • 10%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 1.280,1 lei și 1.386 lei;
  • 10%, dacă venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins între 1.280,1 lei și 2.053 lei.

Câți bani se oferă ca supliment pentru energie

Totodată, familiile și persoanele singure cu venituri nete medii lunare mai mici de 1386 lei/persoană, respectiv de 2053 lei, beneficiază lunar, inclusiv în perioada sezonului rece, de un supliment pentru energie în sumă fixă, acordat în funcție de sursele de furnizare a energiei folosite.

Cuantumul este de:

  • 30 lei/lună pentru consumul de energie electrică;
  • 10 lei/lună pentru consumul de gaze naturale;
  • 10 lei/lună pentru consumul de energie termică;
  • 20 lei/lună pentru consumul de combustibili solizi și/sau petrolieri.

Suplimentul pentru energie se acordă în fiecare lună, pe tot parcursul anului, și poate fi cerut separat sau împreună cu ajutorul pentru încălzirea locuinței. Acesta se acordă cumulat în funcție de sursele de furnizare a energiei utilizate.

În cazul în care singura sursă de energie utilizată este cea electrică, cuantumul suplimentului este de 70 lei/lună,

La stabilirea venitului net lunar al familiei sau al persoanei singure se iau în considerare toate veniturile realizate în luna anterioară depunerii cererii, inclusiv cele provenite din: drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suportă, obligaţii legale de întreţinere şi alte creanţe legale.

Excepții

  • alocațiile pentru susţinerea familiei,
  • bugetul personal complementar,
  • ajutoarele de stat acordate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010,
  • bursele de studiu şi cele sociale,
  • sprijinul financiar din cadrul Programului naţional de protecţie socială ”Bani de liceu”,
  • veniturile obţinute din activităţile cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Când se depun cererile pentru ajutor de încălzire

Potrivit AJPIS, depunerea solicitărilor pentru ajutor de încălzire pentru consumatorii vulnerabili, conform prevederilor Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, se poate face și după data de 15 octombrie 2021, pe parcursul sezonului rece (1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022), după cum urmează:

– până la data de 20 ale lunii, acordarea dreptului se va realiza începând cu luna respectivă;

– după data de 20 ale lunii, acordarea dreptului se va realiza începând cu luna următoare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate