3 mai 2026: Ziua Mondială a Râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este cade în 3 mai, iar în 2025 a fost în 4 mai.

Publicitate

Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Kataria, potrivit AGERPRES.

Scopul a fost de a promova pacea în lume și de a evidenția beneficiile râsului asupra sănătății fizice și mentale.

Ideea centrală este că râsul nu e doar o reacție la umor, ci și un instrument terapeutic care poate îmbunătăți starea generală a oamenilor.

Râsul are efecte benefice demonstrate asupra organismului: reduce nivelul de stres, îmbunătățește circulația sângelui și stimulează sistemul imunitar.

Publicitate

În plus, râsul contribuie la eliberarea de endorfine, hormonii fericirii, care induc o stare de bine și relaxare.

Din punct de vedere psihologic, râsul ajută la diminuarea anxietății și a depresiei, oferind o perspectivă mai optimistă asupra vieții.

  • Primul club de terapie prin râs a fost înfiinţat de Madan Kataria în anul 1995, într-un parc din Mumbai, numărând şase persoane. Kataria a organizat pentru prima dată Ziua mondială a râsului în 1998, tot la Mumbai, cu participarea a peste 12.000 de oameni. Evenimentul a trecut curând graniţele Indiei, în anul 2000 peste 10.000 de danezi marcând această zi în centrul capitalei Copenhaga.
Publicitate

Ziua Mondială a Râsului

Astfel, Ziua mondială a râsului devine un moment pentru conștientizarea acestor beneficii și pentru promovarea unui stil de viață sănătos.

Semnificația acestei zile depășește aspectul individual, având și o dimensiune socială. Râsul apropie oamenii, creează legături și contribuie la consolidarea relațiilor interumane.

Într-o lume marcată de stres, conflicte și ritm alert de viață, râsul devine un mijloc de a restabili echilibrul emoțional și de a promova armonia. De aceea, Ziua mondială a râsului este și un simbol al păcii și al înțelegerii între oameni.

Publicitate

Primul om de știință care a sugerat că fenomenul râsului merită studiat a fost psihologul William F. Fry, profesor la Universitatea Stanford, California.

Acesta s-a autointitulat ”primul gelotologist” (de la grecescul ”gelos”, a râde).

Tema râsului a fost abordată și în filosofie, una dintre cele mai importante contribuții în acest sens fiind lucrarea ”Râsul. Eseu asupra semnificației comicului” (Le Rire. Essai sur la signification du comique), publicată în 1900 de gânditorul francez Henri Bergson.