Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

9 martie: Sfinții 40 de mucenici, prăznuiți de Biserica Ortodoxă. Superstiții și tradiții. Ce nu ar trebui să faci astăzi


Publicat

Pe 9 martie, în fiecare an, sunt prăznuiți Sfinții 40 de Mucenici. Conform tradiţiei creştine, sfinţii martiri au fost 40, însă după cea geto-dacică au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie.  

De această sărbătoare sunt legate și o serie de tradiții și obiceiuri.

Vezi și Calendar Ortodox MARTIE 2021: Toate sărbătorile religioase importante din prima lună a primăverii, din Calendarul Bisericesc

Cei 40 de mucenici – cine au fost aceștia

Acești mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creștinilor. Sfinții 40 de Mucenici erau soldați creștini și făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia.  Aceștia nu erau doar români de origine, ci și greci, amestecați cu armeni.

Cei patruzeci de Sfinți Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domițian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.

Aflând despre credință lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost întemnițați timp de opt zile și bătuți cu pietre. Prin semne divine au fost însă întăriți în dreapta credință.

După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei. La miezul nopții, unul dintre cei 40 de mucenici, a ieșit din apă din cauza gerului. Alergând spre baia caldă, pusă de cei ce slujeau idolilor, a murit.

Cei rămași să îndure gerul au început să se roage: „Ajută-ne Dumnezeule, Mântuitorul nostru, ușurează-ne sarcina și alina iuțimea văzduhului, că spre Tine nădăjduim, că să nu ne rușinam și să cunoască toți că ne-am mântuit strigând către Tine”.

Cei 40 de mucenici – semnificații

În urmă acestei rugăciuni s-au petrecut mari minuni: apă lacului s-a încălzit, gheață s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. Unul dintre soldații de pază, uimit că în miezul nopții o lumina din cer încălzește apă și că o cununa din cele 40, pogorâte peste mucenici, nu are peste cine să se așeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că și el este creștin.

Pentru că au fost scoși vii din lac, comandanții au poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocănele. Toți martirii au trecut la cele veșnice în urmă acestui supliciu. Trupurile lor au fost puse într-un car, că să fie duse spre ardere și apoi să fie aruncate în lac.

Numai Meliton, un tânăr soldat, a supraviețuit torturii. Pentru că mai respiră, ostașii nu l-au pus în car. Mama sa, știind că cei 39 de confrați în suferință aveau pregătită împărăția cerurilor, își ia fiul în brațe și merge cu el să-l pună în car. Dacă ii dorea salvarea, trebuia să fie lipsit de credință în Hristos. Meliton moare pe drum, în brațele mamei sale.

Cei 40 de mucenici – tradiții, obiceiuri, superstiții

Începutul primăverii, marcat de ziua Măcinicilor este evidenţiat şi de alte numeroase obiceiuri, credinţe şi practici magice:

  • credinţa că în noaptea de Măcinici se deschid mormintele şi Porţile Raiului, aşteptarea spiritelor morţilor cu focuri aprinse şi mese întinse;
  • obiceiul aprinderi focurilor rituale sacrificiale, de purificare a spaţiului şi de sprijinire a Soarelui într-un moment de cumpănă, când ziua devine egală cu noaptea;
  • purificarea oamenilor, vitelor şi construcţiilor prin afumarea lor cu tămâie, cârpe aprinse şi apă sfinţită;
  • protecţia magică a casei şi anexelor gospodăreşti prin presărarea cenuşii de la focurile aprinse la Măcinici;
  • efectuarea unor observaţii şi previziuni meteorologice; aflarea norocului;
  • „retezarea stupilor” şi scoaterea lor de la iernat;
  • tăierea primelor corzi de viţă de vie

Cei 40 de mucenici – obiceiuri de primăvară

Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici – Un alt obicei este pornirea simbolică a plugului.

Sărbătoare consacrată agricultorilor, scoaterea plugului în faţa casei în mod festiv reprezintă deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară şi totodată a muncilor câmpului specifice anotimpului.

Era momentul în care plugarii încheiau înţelegerile pentru întovărăşire, pecetluite întotdeauna de o petrecere de pomină.

Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult, iar cine nu respectă sărbătoarea va suferi 40 de zile.

Ziua mucenicilor era şi un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

În credinţele daco-romanilor, în această zi se termina ciclul celor „nouă babe” (murea Baba-Dochia), care semnificau iarna şi începea şirul zilelor „moşilor”, ce marcau începutul zilelor agricole.

Bătrânii, înarmaţi cu bâte sau cu maiuri lovesc pământul, încercând prin această acţiune magică să trezească forţele adormite ale pământului. În acelaşi scop se aprind şi focurile rituale.

În ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vină primăvara mai curând. Peste focuri sar tinerii, flăcăi şi fete, în scopuri de purificare a trupului.

În ziua de 9 martie, în toate comunitățile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat.

După ce plugul era trecut prin foc de către fierarul (faurul) satului, era reparat, curățat și purificat. Între plugari se încheiau înțelegeri pentru întovărășire la arăt, iar în dimineață acestei zile plugul era scos în față casei în mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sărbătorilor de primăvară, presărat cu numeroase obiceiuri.

Măcenicii – copturi rituale ce se oferă de pomană

Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională românească, Mucenicii sau Macinicii.

În credința populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moșilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bate sau maiuri, rostind descântece, pentru că să iasă căldură și să între gerul, sau jocul copiilor peste foc.

Cultul moşilor, care patronează ciclurile naturale şi asigură belşugul ogoarelor şi sporul vitelor în noul an se află în centrul atenţiei sătenilor. În cinstea lor, în ziua de Măcinici se fac copturi rituale ce se oferă de pomană.

Femeile fac măcenici, pe care îi numesc sfinţişori sau bradoşi. Aceştia sunt în formă de om, opturi, melc, spirală sau albină.

Se duc la biserică şi se împart săracilor.

Turta în chip de om și alte obiceiuri

Tot acum se face şi un fel de turtă în chip de om fără ochi, numită Uitata. Ea se dă copiilor s-o mănânce cu miere şi se face pentru morţii care, din greşeală, n-au fost pomeniţi peste an.

Există şi datina ca, în această zi, fiecare să bea 40 de pahare cu vin, câte unul pentru fiecare din cei 40 de mucenici, ştiut fiind că numărul 40 se asociază morţilor.

Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici – Potrivit tradiţiei populare, femeile fac în această zi mucenici în formă de opturi. Aceştia sunt duşi la biserică pentru a fi binecuvântaşi, iar apoi sunt consumaţi în familie.

În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac şi apoi unşi cu miere şi nucă.

Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici – În Dobrogea, se păstrează aceeaşi formă numai că mucenicii sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici.

Patruzeci sau patruzeci și patru de mucenici?

După tradiția geto-dacică au fost 44 de mucenici, atâtea fiind și zilele dintre 9 Martie și 23 Aprilie. În unele zone, există până astăzi credință, că acești sfinți au fost 44. Folcloristul Simion Florea Marian a tipărit o legendă, din Fratautul Vechi – Moldova, unde se vorbește de ziua celor 44 de Sfinți. Însă, tradiția creștină afirmă că au fost 40 de mucenici.

În București, părticele din moaștele Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia se află la Mănăstirea Antim, la Schitul Darvari, la Biserica Icoanei, la Biserica Mihai Vodă, la Biserica Dichiu de pe Stradă Icoanei și la Biserica „Sfântul Alexie” de pe Calea Șerban Vodă.

Folcloristul Simion Florea Marian a tipărit o legendă, din Fratautul Vechi – Moldova, unde se vorbeşte de ziua celor 44 de Sfinţi.

Testamentul Sfinților 40 de Mucenici

Testamentul Sfinților 40 de Mucenici a fost dictat de aceștia atunci când erau în lac Sfântului Meletie, episcopul Antiohiei.

„Așadar, să vă depărtați de orice poftă și rătăcire lumească. Căci mărirea lumii este înșelătoare și neputincioasă, înflorește pentru puțin și îndată se veștejește ca iarba grădinii. Primind sfârșitul mai repede că începutul. Mergeți mai degrabă la iubitorul de oameni Dumnezeu, care dăruiește bogăție neîmpuținată celor ce aleargă la El și da că răsplată viață veșnică celor ce cred în El.

Timpul acesta este folositor celor ce voiesc să se mântuiască, oferind prilejul potrivit pentru pocăință, pentru practicarea adevăratei viețuiri celor ce nu amână nimic pentru viitor. Căci schimbarea vieții este neprevăzută. Și chiar de ai cunoaște-o, vezi ceea ce este de folos și arată în modul acesta curăția credinței, pentru că prin această să ștergi urmă păcatelor făptuite mai Înainte. Căci în starea în care te voi găsi, zice Domnul, în aceea te voi și judecă.

Sârguiți-vă, deci, să fiți fără greșeală în poruncile lui Hristos, că să scăpați de focul cel nestins și veșnic. Căci glasul cel dumnezeiesc strigă: Timpul s-a scurtat. Mai presus de toate, cinstiți iubirea, căci numai ea singură respectă datoria iubirii frățești și se supune legii lui Dumnezeu. Căci prin fratele cel văzut se cinstește Dumnezeu Cel nevăzut.”



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Israelul se deschide pentru românii vaccinați, din 23 mai. Turiștii vor putea călătorii deocamdată doar în grupuri organizate

Publicat

La mai bine de un an de la închiderea granițelor și după trei valuri pandemice agresive, Israelul a atins imunitatea de turmă în urma vaccinării masive și va permite accesul în țară începând cu data de 23 mai 2021 pentru toți turiștii români vaccinați.

Informația a fost dată marți, într-o declarație comună a ministrului turismului din Israel, Orit Farkash-Hacohen și a ministrului sănătății, Yuli Edelstein. În prima etapă, va fi permis accesul în Israel doar grupurilor organizate.

Citește și Românii pot merge în Grecia din 16 aprilie. Ministrul Economiei anunță condițiile de plecare și de întoarcere din vacanță

Redeschiderea turistică a Israelului se va face treptat, începând cu data de 23 mai, când primele grupuri de turiști vor avea acces în Țara Sfântă. Călătorilor individuali li se va permite să intre în Israel în cea de-a doua etapă.

Toți vizitatorii vor putea intra în Israel în baza unui test PCR negativ și vor trebui să facă și un test serologic care să ateste existența anticorpilor în urma vaccinării.

Testul serologic pentru români va putea fi eliminat prin semnarea unui acord bilateral între Guvernul Israelului si Guvernul României, prin care Israelul să recunoască certificatul de vaccinare emis de autoritățile din România. În acest sens, Guvernul Israelului a inițiat deja discuții cu partea românească și a trimis deja o propunere la care se așteaptă răspunsul oficial al Guvernului României. Astfel de tratate au fost semnate deja de Israel cu Grecia și Cipru.

Autoritățile de la Ierusalim vor oferi în zilele următoare mai multe informații despre întreg procesul de acces în Israel.

Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Guvernul aprobă noi sancțiuni pentru restaurantele care încalcă regulile: suspendarea activității și afiș obligatoriu la intrare

Publicat

Noi măsuri și sancțiuni pentru restaurantele care încalcă în mod repetat măsurile de protecție împotriva COVID-19 se află în lista actelor normative care vor intra la aprobare în ședința de guvern de miercuri, 14 aprilie 2021.

Astfel, localurile care încalcă regulile riscă, pe lângă amendă, și închiderea pentru 15 sau 30 de zile. Acestea vor fi obligate să afișeze un mesaj în care arată că sunt închise temporar din cauza nerespectării măsurilor.

Vezi și DOCUMENTE: MODELE DE DECLARAȚIE pe propria răspundere și ADEVERINȚĂ de la angajator pentru CARANTINĂ

Localurile vor rămâne închise chiar dacă vor contesta măsura de suspendare a activității.

Măsurile sunt cuprinse într-un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Documentul este postat pe siteul secretariatului general al Guvernului în lista actelor normative care intra la aprobare în ședința de guvern de miercuri 14 aprilie 2021.

Aceste măsuri vor trebui să treacă și prin Parlament pentru adoptare, unde ar putea suferi modificări.

DOCUMENTUL complet poate fi văzut AICI: Măsuri restaurante

Potrivit proiectului de lege, firmele care sunt descoperite că încalcă în mod repetat măsurile anti-Covid într-un interval de 15 zile dintre constatări vor fi închise temporar, pe o durată de 15 zile (sediul principal sau secundar în care operatorul economic desfășoară activitatea). În prezent, aceste firme sunt sancționate doar cu o amendă nesemnificativă, cuprinsă între 1.000 și 1.500 lei.

Firmele închise vor trebui să afișeze, în locuri vizibile de la intrarea/intrările în sediul închis temporar, următorul mesaj: „Acest spațiu este închis temporar, până la data de ________ inclusiv, din cauza nerespectării măsurilor dispuse pentru diminuarea efectelor pandemiei de COVID-19”.

Dacă firma nu își suspendă temporar activitatea pentru 15 zile, autoritățile vor aplica sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu, pentru durata rămasă.

Mai mult, în cazul în care firma nu respectă măsura de suspendare a activității și își continuă activitatea, autoritățile vor dispune închiderea pentru 30 de zile. Și în acest caz vor fi aplicate sigilii. În prezent, firmele sunt sancționate doar printr-o amendă cuprinsă între 2.000 și 10.000 lei.

În plus, chiar și în cazul în care firmele închise contestă măsura de suspendare a activității, ele nu vor putea deschide pe durata stabilită a sancțiunii, mai stabilește proiectul.

Agenții și ofițerii de poliție, subofițerii și ofițerii de jandarmi, precum și polițiștii locali vor putea să aplice toate aceste sancțiuni.

Măsurile vor intra în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

Textul documentului

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID19Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art.ILegea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1.După articolul 66 se introduce un nou articol, art.661, cu următorul cuprins:

„Art. 661(1) În cazul repetării la același sediu principal sau secundar, întrun interval de 15 zile de la constatarea precedentă, a contravenției prevăzute la art. 65 lit. q), de către conducătorul unui operator economic, pe lângă sancțiunea contravențională principală prevăzută la art. 66lit.b), agentul constatator dispune și sancțiunea contravențională complementară a închiderii temporare, pe o durată de 15 zile, a sediului principal sau secundar în care operatorul economic desfășoară activitatea fără respectarea condițiilor stabilite potrivit art. 5 alin. (3) lit. f).

(2) Aplicarea sancțiunii contravenționale complementare prevăzute la alin. (1) se materializează prin afișarea de către agentul constatator, în locuri vizibile în interiorul sediului închis temporar, a următorului mesaj: „Acest spațiu este închis temporar, până la data de ________ inclusiv, din cauza nerespectării măsurilor dispuse pentru diminuarea efectelor pandemiei de COVID19”.

(3) În cazul în care operatorul economic nu respectă sancțiunea contravențională complementară prevăzută la alin. (1), orice persoană care are calitatea de agent constatator al contravenției prevăzute la art. 65 lit. q) aplică, pentru durata rămasă, sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu.

(4) În cazul în care constată săvârșirea contravenției prevăzute la art. 65 lit. r), pe lângă sancțiunea contravențională principală prevăzută la art. 66lit.c), agentul constatator dispune și sancțiunea contravențională complementară a închiderii temporare, pe o durată de 30 de zile, a sediului principal sau secundar în care operatorul economic desfășoară activitatea suspendată temporar prin măsurile stabilite potrivit art. 5 alin. (3) lit. f).

(5) Aplicarea sancțiunii contravenționale complementare prevăzute la alin. (4) se materializează prin aplicarea de sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu.

2.La articolul 67alineatul (2), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:„c) agenții și ofițerii de poliție, subofițerii și ofițerii de jandarmi, polițiștii locali, pentru contravențiile prevăzute la art. 65 lit. d), e), g), h), i), j), k), l), m), n), o), q) și r);”

3.La articolul 68,după alineatul (1)se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:„(2) Prin derogare de la dispozițiile art. 32 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001,aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002,cu modificările și completările ulterioare, plângerea împotriva procesuluiverbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii nu suspendă executarea sancțiunilor contravenționale complementare aplicate potrivit art.661.

Art.IIPrezenta lege intră în vigoare la10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I

surse:

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

DOCUMENT: Criterii mai dure pentru carantinarea localităților: Nivelul de testare, rata de incidență și paturile ocupate la ATI

Publicat

Noi criterii pentru carantinarea localităților au fost elaborate de către Ministerul Sănătății. Mai exact, nivelul de testare COVID devine factor principal, alături de rata de incidență și gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI.

Ordinul semnat de secretarul de stat Andreea Moldovan a fost publicat marți în Monitorul Oficial și poate fi vizualizat AICI la pagina 12 a documentului.

Vezi și DOCUMENTE: MODELE DE DECLARAȚIE pe propria răspundere și ADEVERINȚĂ de la angajator pentru CARANTINĂ

Acesta introduce un punctaj pe baza unei grile. Cu cât o localitate are mai multe puncte, cu atât situația epidemiologică este considerată mai gravă și poate intra în carantină.

Municipiile și zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori riscă să intre în carantină dacă au minimum 60 de puncte, iar restul localităților dacă au minimum 70 de puncte. Rata de incidență cumulată în 14 zile de la care se poate institui carantina este de 3 cazuri la o mie de locuitori.

Mai exact, municipiile și zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori riscă să intre în carantină dacă au minimum 60 de puncte, iar restul localităților dacă au minimum 70 de puncte.

Rata de incidență cumulată în 14 zile de la care se poate institui carantina este de 3 cazuri la o mie de locuitori.

Pentru ieșirea din carantină este prevăzut un singur criteriu: rata de incidență mai mică de 3 cazuri la o mie de locuitori.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Contractului individual de muncă pentru salariați a fost modificat. Ministerul Muncii a introdus o obligație pentru angajatori

Publicat

Ministerul Muncii a modificat modelul cadru al contractului individual de muncă și a introdus o nouă obligație care îi revine angajatorului: să informeze salariatul, în momentul angajării, cu privire la obligația de a adera la un fond de pensii administrat privat.

Ministrul Muncii Raluca Turcan a precizat, pe Facebook, că orice angajat din România contribuie la acest pilon de pensii și este extrem de important să se informeze și să opteze în cunoștință de cauză pentru un fond privat care să îi administreze acești bani, economisiți de-a lungul carierei, pentru a-și suplimenta veniturile în momentul pensionării.

„Prin urmare, am modificat modelul cadru al contractului individual de muncă și am introdus o nouă obligație care îi revine angajatorului: să informeze salariatul, în momentul angajării, cu privire la obligația de a adera la un fond de pensii administrat privat.

Cred că este important să punem accent mai mare pe această componentă de informare și de conștientizare a angajaților că au această opțiune, astfel încât să poată să-și decidă singuri viitorul, alegând conștient în loc să fie repartizați aleatoriu de către sistem”, scrie ministrul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate