A început Săptămâna Mare pentru creștinii catolici și protestanți

A început Săptămână Mare pentru creștinii catolici și protestanți, care au sărbătorit duminică Floriile (Virágvasárnap), în vreme ce creștinii ortodocși vor marca această sărbătoare la finalul săptămânii.

Anul acesta, pentru romano-catolici, Învierea Domnului este cu o săptămână înaintea Paștelui ortodox, care este marcat pe 12 aprilie.

Paștele evreiesc, Pesah, începe miercuri seară, pe 1 aprilie, la apusul soarelui și se încheie pe 9 aprilie, la lăsarea întunericului.

La catolici și la majoritatea protestanților, Săptămâna Mare este perioada cea mai importantă din anul liturgic, pentru că amintește ultimele zile din viața pământească a lui Iisus Hristos: intrarea în Ierusalim, Cina cea de Taină, răstignirea, moartea și învierea.

Publicitate

Ea începe cu Duminica Floriilor și se încheie cu Paștele. Nucleul ei este așa-numitul Triduum Pascal, adică: Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare, care duc la celebrarea Învierii.

A început Săptămână Mare pentru creștinii catolici

În Biserica Romano-Catolică, Săptămâna Mare are un caracter liturgic foarte bine structurat.

Duminica Floriilor comemorează intrarea lui Iisus în Ierusalim. Credincioșii vin de obicei cu ramuri, iar în biserici se citesc relatările Pătimirii.

Joia Mare amintește Cina cea de Taină și instituirea Euharistiei. În multe locuri are loc și ritualul spălării picioarelor, ca semn de smerenie și slujire.

Vinerea Mare este ziua răstignirii. Nu se celebrează Liturghia în forma obișnuită, ci are loc slujba Pătimirii Domnului, cu citirea Evangheliei despre Patimi, rugăciuni solemne și adorarea crucii. Este o zi de post și reculegere.

Sâmbăta Mare este ziua tăcerii și a așteptării. Seara are loc Vigilia Pascală, una dintre cele mai solemne celebrări ale anului, cu binecuvântarea focului nou, aprinderea lumânării pascale, citiri biblice și proclamarea Învierii.

A început Săptămână Mare pentru creștinii protestanți

La protestanți, lucrurile diferă de la o confesiune la alta, pentru că lumea protestantă nu este unitară liturgic așa cum este Biserica Catolică.

În general, și ei marchează Duminica Floriilor, Joia Mare, Vinerea Mare și Paștele.

Accentul cade foarte mult pe predicare, citirea Scripturii, semnificația jertfei lui Hristos și Învierea ca centru al credinței.

La luterani, anglicani și o parte dintre reformați, Săptămâna Mare este observată destul de apropiat de tradiția catolică, cu slujbe speciale, lecturi din Evanghelii și, uneori, simboluri liturgice mai dezvoltate.

La alte comunități protestante, mai ales evanghelice, baptiste, penticostale sau neoprotestante, accentul este de obicei mai puțin pe ritual și mai mult pe:

• studiul biblic
• rugăciune
• predici tematice
• întâlniri speciale dedicate crucii și Învierii.

Săptămâna Mare există și la ortodocși, dar uneori nu cade în aceeași perioadă din calendar, pentru că data Paștelui poate fi diferită între Apus și Răsărit. De aceea, în unii ani, catolicii și protestanții o țin la altă dată decât ortodocșii.

Foto: arhivă