Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

ACCIDENT la Cărpiniș-Gârbova: O tânără fără permis a lovit cu mașina o fată care stătea pe o bancă și a părăsit locul faptei


Publicat

masina politie

O fată de 15 ani a fost rănită într-un accident rutier petrecut în satul Cărpiniș din comuna Gârbova. Se afla pe o bancă, în fața unei case, alături de un băiat de 13 ani.

O tânără, aflată la volanul unei mașini, fără a avea permis, a făcut o manevră de mers cu spatele și a acroșat banca pe care se aflau cei doi. Apoi și-a continuat drumul și a fost găsită ulterior, de polițiști, la domiciliu.

Potrivit IPJ Alba, marți, 9 februarie 2021, în urma unui apel prin 112, polițiștii din Sebeș au intervenit pe raza localității Cărpiniș, comuna Gârbova, pentru soluționarea unui accident rutier, soldat cu rănirea unei persoane.

Din primele cercetări a rezultat că o tânără de 21 de ani, din Cărpiniș, în timp ce conducea un autoturism fără a poseda permis de conducere, ar fi efectuat o manevră de mers înapoi, împrejurare în care a acroșat o bancă din lemn, aflată în fața unei locuințe, pe care se aflau doi minori, un băiat de 13 ani și o fată de 15 ani.

În urma accidentului, minora a suferit leziuni corporale și a fost transportată la spitalul din Sebeș.

După producerea accidentului, conducătoarea auto și-a continuat drumul și a fost identificată, ulterior, de polițiști, la domiciliu, pe raza localității Cărpiniș.

Față de aceasta, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă, conducere fără permis și părăsirea locului accidentului.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Percheziții în Alba și în 17 județe la o firmă care se ocupă cu distrugerea deșeurilor medicale

Publicat

mascati, politie

O serie de percheziții au loc, joi 4 martie, în județul Alba dar și în alte județe, legate de o firmă care se ocupa cu preluarea deșeurilor din unități medicale și societăți cu profil medical. Polițiștii din Mureș au pus în aplicare 190 de mandate de percheziție domiciliară, în 17 județe și în municipiul București, la sediile și locuințele unor persoane fizice și juridice. 

Persoanele vizate sunt bănuite de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, abuz în serviciu și poluare prin evacuare de deșeuri.

Acțiunile se desfășoară sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș și au loc în București și în județele Mureș, Botoșani, Iași, Suceava, Alba, Arad, Bacău, Bihor, Caraș Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Prahova, Sibiu, Teleorman și Vaslui.

Din cercetări a reieșit că, în perioada 2018-2020, o societate comercială din județul Mureș, având ca obiect de activitate preluarea deșeurilor și predarea lor către incineratoare autorizate, cu activitate în 17 județe, nu ar fi înregistrat în evidențele contabile relațiile comerciale stabilite.

De asemenea, pentru a evita costurile privind incinerarea legală și înregistrarea în contabilitate a facturilor de prestări servicii, societatea în cauză ar fi evacuat în natură deșeurile preluate.

În activități ar fi fost angrenate unități medicale și societăți cu profil medical, ale căror evidențe ar fi fost trunchiate, astfel încât agentul economic în cauză s-ar fi sustras de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat.

Totodată, acțiunea vizează și aspecte privind achiziții publice de materiale sanitare din perioada stării de urgență.

Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului este estimat, până în acest moment, la 380.000 de lei.

5 mandate de aducere vor fi puse în executare.

Acțiunea beneficiază de suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române.

La activitate participă și polițiști ai inspectoratelor din județele menționate.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Vineri, 5 martie, ultima zi de înscriere pentru admiterea în colegiile naționale militare din țară

Publicat

Ultima zi de înscriere pentru admiterea în colegiile naționale militare este vineri, 5 martie 2021. În cele cinci colegii din țară sunt disponibile 600 de locuri. 

Potrivit reprezentanților MApN, se pot înscrie elevii din clasele a VIII-a sau absolvenții care nu au fost înmatriculați într-o unitate de învățământ liceal sau profesional, cu vârsta de cel mult 16 ani împliniți în anul 2021.

În țară există cinci colegii naționale militare:

  • Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia;
  • Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza;
  • Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc;
  • Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” Craiova;
  • Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” Constanța.

Criterii specifice de recrutare:

  • vârsta de cel mult 16 ani împliniți în anul 2021 (anul desfășurării concursului de admitere);
  • absolvenți ai învățământului secundar inferior sau gimnazial sau să facă dovada absolvirii acestuia până la data clasificării finale – ultima etapă a concursului de admitere.

Absolvenții clasei a VIII-a din serii anterioare, care au participat la procesul de admitere în anii precedenți și au fost înmatriculați într-o unitate de învățământ, în învățământul liceal sau profesional, nu se pot înscrie în vederea participării la procesul de recrutare, selecție și admitere în clasa a IX-a la învățământul liceal militar.

Pentru înscriere, unul dintre părinți sau tutorele trebuie să contacteze personalul biroului informare-recrutare din cadrul centrului militar de care aparțineți cu domiciliul, fie telefonic, fie deplasându-se la sediul biroului. Numerele de telefon și adresele sunt disponibile AICI (.PDF).

Înscrierea se poate face și online.

Candidații înscriși sunt programați pentru susținerea probelor de selecție aptitudinală, termenul limită pentru desfășurarea selecției fiind data de 9 aprilie 2021.

Selecția se desfășoară în cele patru centre zonale de selecție și orientare: Alba Iulia, Breaza, Câmpulung Moldovenesc și Constanța.

Candidații declarați „Admis” la selecția aptitudinală vor efectua vizita medicală până la data de 23 aprilie 2021.

Candidații declarați „Admis” la probele de selecţie şi „Apt” la examinarea medicală întocmesc dosarul de candidat și participă la concursul de admitere.

Prima etapă a concursului de admitere este eliminatorie și constă într-un test grilă de evaluare a cunoștințelor la disciplinele Limba și literatura română și Matematică. Data desfășurării este 28 mai 2021.

sursa: Recrutare MApN

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Aeroporturile nu trebuie să ceară călătorilor adeverinţe de vaccinare împotriva COVID-19, avertizează OMS

Publicat

Aeroporturile şi alte puncte de trecere a frontierei nu trebuie să ceară călătorilor să fie vaccinaţi împotriva COVID-19 drept condiţie pentru a putea intra pe teritoriul altor ţări, a subliniat miercuri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) citată de EFE.

În raportul său epidemiologic săptămânal asupra pandemiei, OMS a insistat că vaccinurile anti-COVID-19 nu pot fi o cerinţă pentru a călători, având în vedere că încă nu se cunosc efectele asupra reducerii răspândirii contagierilor, perioada de imunitate pe care o conferă sau dacă protejează împotriva formelor uşoare ale bolii.

De asemenea, „a acorda prioritate acestor călători ar putea avea drept consecinţă administrarea neadecvată de doze categoriilor de risc ce pot contracta forme grave de COVID-19”, a precizat ONU.

Potrivit organizaţiei, utilizarea „certificatelor de imunitate” de către călătorii internaţionali (indiferent dacă s-au vaccinat sau dacă au anticorpi după ce au depăşit boala) nu este recomandabilă şi nici „nu este susţinută de evidenţe ştiinţifice”.

În raportul său, OMS reiterează că persoanele de peste 60 de ani, cele cu boli cronice şi alte grupuri de risc trebuie să evite să călătorească în ţări cu o rată înaltă de COVID-19. Pe de altă parte, potrivit organizaţiei, călătorii internaţionali „nu trebuie consideraţi prin natura lor cazuri suspecte de COVID-19”.

În 2020, traficul pasagerilor internaţionali a scăzut cu 60 % faţă de anul 2019 (cu 2,7 miliarde mai puţin), fapt ce a provocat companiilor aeriene pierderi estimate la 371 miliarde de dolari.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

44 de ani de la marele cutremur din 1977. În mai puțin de un minut au fost distruse 35000 de locuințe. Radiografia unui dezastru

Publicat

În data de 4 martie 2021 se împlinesc 44 de ani de cel mai mare seism înregistrat în România. Pe 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a pus la pământ sau a avariat circa 35.000 de locuințe în doar 56 de secunde, iar peste 700 de întreprinderi au fost afectate. Cutremurul s-a soldat cu aproape 1.600 de morți și alte 11.000 de persoane rănite.

Căutările au durat zile în şir, iar pagubele s-au ridicat la echivalentul, de astăzi, a două miliarde de euro. 

Cutremurul care a avut loc la ora 21:22, a produs cele mai mari pagube în Capitală, care este aşezată în zona de impact a seismelor vrâncene. În zorii zilei următoare începeau căutările supravieţuitorilor. Peste 30.000 de pompieri şi militari scormoneau printre dărâmături. La fiecare 5 minute mai scoteau pe cineva de sub ruine.

În Bucureşti s-au prăbuşit mai bine de 33 de clădiri şi blocuri mari. În Capitală şi-au pierdut viaţa 1.424 de oameni, din totalul de 1.578 de morţi înregistraţi în întreaga ţară, iar alte 7.500 de persoane din Capitală au fost rănite.

Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).

Printre oraşele extrem de afectate de cutremurul din anul 1977 a fost şi Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al ţării. După seism, autorităţile au anunţat că oraşul a fost afectat în proporţie de 80%, fiind practic ras de pe faţa pământului.

Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, cu o suprafaţă epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 şi 200 de kilometri, fiind înregistrate şi cutremure la adâncimi mai mari şi respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvenţa de apariţie a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului, iar pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia, cu extrapolare, că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter per secol.

Legenda urbană

În schimb, circulă şi o legendă urbană potrivit căreia pagubele nu ar fi fost atât de mari şi că autorităţile au dărâmat cu buldozerele clădirile care au rămas în picioare, după ce Nicolae Ceauşescu a anunţat că va vizita oraşul. Fostul dictator a dat ordin ca oraşul să fie reconstruit, în sprijinul locuitorilor venind oameni din nouă judeţe ale României. O bună parte din banii pentru reconstrucţie au fost donaţi de Germania şi Austria. Un deceniu mai târziu, noua infrastructură se deteriorase puternic din cauza lucrărilor de slabe calitativ.

Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de şoc s-a simţit în aproape toată zona Balcanilor. În oraşul Şviştov, situat pe malul Dunării în Bulgaria, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit. Seismul s-a simţit până în Moscova şi Sankt Petersburg.

Seismul a produs efecte puternice asupra solului, în nord-estul Munteniei şi sudul Moldovei, precum crăpături şi fenomene de lichefiere a solului, iar pe Valea Prahovei au avut loc alunecări de teren.

Chiar dacă în primele ore de după cutremur reacţia autorităţilor a fost slabă, un număr mare de români s-au solidarizat şi au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor şi la salvarea victimelor. Măsurile de sporire a producţiei de alimente au fost luate, în urma apelului prezidenţial, pentru a asigura necesarul populaţiei şi s-a dispus restabilirea reţelelor utilitare – apă, gaz, telefonie, curent electric. Au fost trimise ajutoare din toată ţara către zonele afectate.

Dispariţia unor monumente de arhitectură

Pagubele materiale s-au concretizat prin afectarea majoră şi chiar dispariţia unor monumente de arhitectură bucureşteană, printre care blocurile Dunărea, Continental-Colonadelor, Scala, Casata, Wilson, Nestor, fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (casa arhitectului Grigore Cerchez) şi clădirile de la strada Lizeanu colţ cu Bulevardul Ştefan cel Mare. Practic, în Bucureşti au fost rase de pe faţa pământului 32 de blocuri şi clădiri mari, iar 130 de edificii au fost grav avariate.

Din totalul pierderilor înregistrate la nivel naţional, primul loc a fost ocupat de Bucureşti cu 90% victime şi 70% pierderi materiale.

Cuplul Ceauşescu, în Nigeria

În seara zilei de 4 martie 1977, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau în Nigeria, la un banchet care se dădea în cinstea lor. După ce a primit vestea despre cutremur, Ceauşescu a întrerupt banchetul. La telefon a instituit starea de necesitate în România, iar a doua zi de dimineaţă, cei doi au aterizat pe aeroportul Otopeni.

Când a fost cel mai puternic seism din România

Și totuși, cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României nu a fost cel din 1977, deși în percepția publică tinde să se creadă acest lucru, chiar și astăzi.

Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802, la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea. 

Seismul din 1802 a fost denumit „Cutremurul cel Mare”. Produs în ziua Sfintei Parascheva, mișcarea tectonică a afectat o arie întinsă din partea de est a Europei, fiind resimțit de la Moscova și Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) și Insula Itaka.

Cea mai afectată zonă a fost cea de la Curbura Carpaților. Dionisie Ecleziarhul, călugar caligraf și cronicar, scria despre cutremurul din 1802: „S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”.

Multe clădiri din București au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Colței și Mănăstirea Cotroceni. Biserica Elefterie a rămas fără două turle. Au izbucnit și multe incendii, probabil din cauza răsturnarii sobelor.

La Târgu Jiu s-a dărâmat Biserica Mărgineni, omorând patru oameni. Biserica Născătoarei de Dumnezeu din Vălenii de Munte a fost de asemenea distrusă, cu toate că abia fusese zidită.

Cutremurul a fost simțit în Moldova și Bucovina, cele mai afectate orașe fiind Iași și Cernăuți. La Mănăstirea Sf. Ioan au căzut mai multe odăi, turnul bisericii, bolta și din ziduri; la Iași nu a rămas nici un zid nesurpat, turnurile mai multor biserici și mănăstiri s-au surpat iar cupolele s-au prăbusit.

În zona Moldovei au mai avut de suferit și Mănăstirile Bogdana, Rădeanu, Răducanu și Răchitoasa și Bisericile Armănesti (Suceava), Sf. Arhangheli (Pașcani) și Adormirea Maicii Domnului din Bârlad.

Brașovul și împrejurimile sale au fost puternic afectate, Biserica Neagră suferind multe avarii. La Sibiu s-au dărâmat mai multe clădiri, inclusiv Biserica Catolică.

Cutremurul a mai provocat stricăciuni și în zone din Ucraina, la Lvov și Kiev, a produs spaimă în Polonia la Varșovia iar în Bulgaria au avut de suferit orașele Ruse, Varna și Vidin.

sursa: mediafax.ro, digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate