Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE: Accident în zona „Trei poduri”, la intersecţia DN1 cu intrarea spre Vinţu de Jos


Publicat

pol

O persoană a fost transportată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba, după ce a fost implicată într-un accident, vineri, în jurul orei 17.40. Evenimentul rutier s-a petrecut la intersecţia dintre DN1 cu DJ 107C, de intrare spre Vinţu de Jos, zonă cunoscută sub denumirea de „Trei poduri”.

Au fost implicate două autoutilitare, marca Iveco, respectiv Volkswagen.

UPDATE: Vă prezentăm precizările oferite de IPJ Alba:

„La data de 21.10.2011, ora 17.38 , pe DN 1, la Km 372 +200m, în afara municipiului Alba – Iulia, O.C.P., de 28 de ani, din Alba Iulia, în timp ce conducea o autoutilitară pe DJ 107 C, la intersecţia cu DN1, nu a acordat prioritate de trecere unui autoturism condus de V.V., de 29 de ani, din Sebeş, intrând în coliziune cu acesta. În urma accidentului o tânără de 25 de ani, din municipiul Sebeş, pasageră în cel de-al doilea autoturism, a suferit leziuni corporale uşoare, fără a rămâne internată în spital. Cercetările sunt continuate.”

La data de 21.10.2011, ora 17.38 , pe DN 1, la Km 372 +200m, în afara municipiului Alba – Iulia, O.C.P., de 28 de ani, din Alba Iulia, în timp ce conducea o autoutilitară pe DJ 107 C, la intersecţia cu DN1, nu a acordat prioritate de trecere unui autoturism condus de V.V., de 29 de ani, din Sebeş, intrând în coliziune cu acesta.

În urma accidentului o tânără de 25 de ani, din municipiul Sebeş, pasageră în cel de-al doilea autoturism, a suferit leziuni corporale uşoare, fără a rămâne internată în spital.

Cercetările sunt continuate.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Lae Chioru

    sâmbătă, 22.10.2011 at 06:39

    LA TREI PODUDI TREBUIA AMENAJAT UN SENS GIRATORIU, DE CEL PUTIN 22 DE ANI !!!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VREMEA: Schimbări radicale. Temperaturi de iarnă, după cele mai călduroase zile din februarie. Ce spun meteorologii

Publicat

În următoarele zile, vremea continuă să înregistreze variații mari de temperatură. După câteva zile ce au marcat record de căldură în februarie, se întorc condițiile de iarnă.

Dacă în Transilvania și în alte zone din țară au fost, vineri, 15-17 grade, în sudul țării s-au înregistrat 20-22 de grade Celsius.

„Joi și vineri am avut recorduri la nivelurile maxime și minime. Vineri, la 17 stații meteo am avut cele mai ridicate valori din perspectiva minimelor pentru o zi de 26 februarie. Ieri, la zece stații meteo au fost cele mai ridicate valori ale temperaturilor maxime pentru o zi de 25 februarie.

Joi am avut 22 de grade Celsius la Vărădia de Mureș, iar la București au fost 19 grade, o valoare cu 11 grade mai mare peste cea normală la această dată.

Azi (vineri – n.r.) la ora 12.00 aveam deja 20 de grade la Târgoviște, Câmpina, Pătârlagele și Stei, 17 – 18 grade la București”, a declarat la Digi24 directorul ANM, Elena Mateescu.

Veștile nu sunt la fel de bune pentru următoarea perioadă.

Acest sfârșit de săptămână va aduce vreme în răcire în cea mai mare parte a țării. La munte, la peste 1.500 de metri va ninge, iar vântul va sufla cu până la 90 de km pe oră.

Iarna revine pentru puțină vreme și chiar și pentru prima zi de martie.

Sunt diferențe mari de temperatură într-un timp foarte scurt. Tot sezonul de iarnă a fost caracterizat de aceste alternanțe de vreme foarte călduroasă urmată de intervale cu valori coborâte față de cele specifice perioadei.

De marți intrăm în încălzire treptată, când vom avea maxime de 11- 12 grade. Miercuri, valorile vor crește spre 15 – 17 grade Celsius spre finele săptămânii viitoare în cea mai mare parte a țării”, a explicat Elena Mateescu.

A fost a patra cea mai călduroasă iarnă din țara noastră.

Vineri, Administrația Națională de Meteorologie a emis informare de vreme rea. Temperaturile scad, vântul se intensifică și vor fi din nou ninsori la munte.

Din a doua parte a nopții de vineri spre sâmbătă (26/27 februarie) vântul se va intensifica treptat, la început în nord-est și la munte, iar pe parcursul zilei de sâmbătă (27 februarie) în cea mai mare parte a țării.

Duminică (28 februarie) și luni (1 martie) intensificări temporare ale vântului vor mai fi îndeosebi în regiunile estice și în zona de munte.

Se vor înregistra viteze la rafală, în general, de 45-55 km/h, iar în zona înaltă a Carpaților Meridionali se vor depăși 80-90 km/h.

La munte, în general la altitudini mai mari de 1500 m, vor fi intervale în care va ninge, iar în estul teritoriului, îndeosebi din a doua parte a nopții de duminică spre luni (28 februarie/1 martie), și pe parcursul zilei de luni (1 martie) vor predomina ninsorile.

Vremea va intra într-un proces de răcire ce se va resimți treptat în toate regiunile, astfel că valorile termice se vor situa în jurul celor normale.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Sărbătorile și tradițiile lunii MARTIE. Ce nu ar trebui să faci în prima lună de primăvară 2021. Superstiții și obiceiuri

Publicat

Prima lună de primăvară aduce o serie de sărbători, tradiții și obiceiuri îndrăgite de oameni de toate vârstele.

Odată cu promisiunea unei vremi mai calde și propice pentru refacerea naturii, sărbătorile de primăvară au înțelesuri interesante, amintite din generații în generații.

Vezi și MESAJE DE 1 MARTIE: Fii vestitorul primăverii pentru cei dragi. Felicitări, urări și SMS de Mărţişor

Numele lunii martie vine din latinescul „martius”, numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter și al Junonei, fiind una dintre cele trei divinități protectoare ale Romei (alături de Jupiter și Quirinus), potrivit site-ului traditii.ro. Romanii îl considerau drept protectorul lor și tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renașterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului și al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie ”Elaphebolion”.

În luna martie începe aratul, semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se ”retează” fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară. Sărbătorile cu dată fixă și mobilă, în special Mucenicii sau Sfinții, alcătuiesc un străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi și de o mare frumusețe.

Tradiția populară are mai multe preziceri pentru această lună a anului. În luna martie, în câte zile va fi negură în tot atâtea în cursul anului vor fi ploi, iar în câte zile va fi rouă în atâtea va fi brumă după Paște, și în tot atâtea zile în luna august vor fi neguri din care cauză vor fi stricăciuni în holde și poame. Dacă în luna martie nu va ploua va fi o recoltă bogată de grâu.

Hotarele scurgerii diurne a timpului sunt marcate de răsărit, când Soarele se ridică deasupra liniei orizontului, indicând începutul zilei de muncă, și de apus, când Soarele coboară sub linia orizontului, moment numit, zonal, asfințit, scăpătatul Soarelui.

Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peștilor și sfârșește în semnul Berbecului.

La 21 martie se face trecerea din Zodia Peștilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

1 Martie – Mărțișorul

Numele oficial al lunii martie a influenţat, în ultimele decenii, generalizarea denumirii sărbătorii care cade la 1 Martie, Mărţişor, în defavoarea altor denumiri mai vechi, cum ar fi Dochia. Tot ”mărţişor” se numeşte şi cadoul făcut de 1 martie, arată Ion Ghinoiu în lucrarea sa ”Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Editura Elion, 2002).

În zilele noastre, mărţişorul, făcut din două fire răsucite – unul alb şi celălalt roşu – şi de care, de cele mai multe ori, se prinde un mic obiect artizanal, este făcut cadou doamnelor şi domnişoarelor în ziua de 1 martie. În trecut, de şnurul împletit se agăţa doar o monedă de aur, argint sau din alt metal.

După unele informaţii etnografice, în vechime şnurul se împletea din lână albă şi neagră şi nu era împodobit cu monede sau alte obiecte artizanale. Astfel, pe vremea dacilor, şnurul era alcătuit dintr-un fir alb şi unul negru. Potrivit unei vechi legende, Dochia a împletit o funie din aţă albă şi neagră, pentru a putea, astfel, să ţină socoteala zilelor şi a nopţilor şi să ştie când vine vremea să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopţile. Pedepsind-o, însă, pe nora sa, a trimis-o la râul îngheţat să spele un ghem de lână neagră, până ce aceasta se va albi. Din cauza frigului, bietei femei i-au sângerat degetele, iar lâna s-a colorat în roşu, se arată pe site-ul http://www.enciclopedia-dacica.ro/.

Firele alb şi roşu care alcătuiesc mărţişorul simbolizează astfel sângele şi sacrificiul. Se mai spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire, roşul semnificând iarna, iar albul – primăvara. Potrivit unei alte interpretari, culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii bărbatului.

Şnurul alb-roşu reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. În trecut, acesta se purta până când primăvara arăta semne clare de biruinţă: se auzea cucul cântând, înfloreau cireşii, veneau berzele sau rândunelele. Mărţişorul era pus atunci pe crengile pomilor înfloriţi sau era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele şi dă-mi albetele”, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Potrivit cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul ţării noastre, au fost descoperite amulete asemănătoare mărţişorului, datând de circa 8.000 de ani. Acestea erau reprezentate de pietricele perforate, în culorile alb şi roşu, purtate la gât sub formă de coliere, notează site-ul www.enciclopedia-dacica.ro.

De şnurul mărţişorului se atârnă în zilele noastre un mic obiect artizanal, simbolizând, de regulă, norocul: un trifoi cu patru foi, o potcoavă, un coşar sau o inimă. Mărţişorul este purtat pe haină, la vedere, sau legat la mână, timp de câteva zile, începând cu 1 martie.

Zilele Babei Dochia

Perioada 1-9 martie este cunoscută în popor sub denumirea de “Zilele Babei Dochia” sau “Zilele Babelor” și este legată de venirea primăverii și Mărţişor. În această perioadă, fiecare femeie poate să îşi aleagă o zi, adică o “babă”, iar în funcţie de vreme, va afla cum va fi anul respectiv pentru ea. Apoi vin Moșii, când bărbaţii pot să îşi aleagă câte o zi.

Vezi și BABELE: Din 1 MARTIE, zilele Babei Dochia. Cum îți alegi „baba” după vremea de afară. Obiceiuri și tradiții

Conform tradiţiei populare, primăvara începe cu Baba Dochia şi zilele ei, cunoscute drept ”Zilele babei” (primele 9 sau 12 zile ale lunii martie). Zilele babei corespund cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuş dedicat morţii şi renaşterii sezoniere a zeiţei agrare şi a timpului calendaristic, în preajma echinocţiului de primăvară. Astfel, la români, simbolul mărţişorului este corelat şi cu Baba Dochia, după unele tradiţii, firul Mărţişorului fiind tors de aceasta în timp ce urca cu oile la munte, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Etnografii spun că mitul „babelor” este unul din cele mai importante mituri româneşti, cel al Babei Dochia. Există credinţa că Baba Dochia şi-a luat numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia, sărbătorită de biserică pe 1 martie. Astfel, bătrâna reprezintă de fapt sezonul rece, care este pe sfârşite şi nu renunţă prea uşor în faţa primăverii, de unde şi cele 9 zile de instabilitate meteorologică.

Legenda Babei Dochia

Potrivit legendelor, Baba Dochia avea o noră pe care o năpăstuia de câte ori putea. La un moment dat, pe 1 martie, a trimis-o să spele lâna – să o transforme din neagră în albă. Nora a fost ajutată de un înger, care i-a dat o floare albă şi care i-a spus să spele lâna cu ea. După ce Baba Dochia îşi vede nora cu o floare în mână, a decis să plece cu oile la munte, fiind convinsă că a venit primăvara.

Baba Dochia îşi punea nouă cojoace de blană şi urcă cu oile pe munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, aşa că ea se dezbracă pe rând de cojoace. Când rămâne fără ele, însă, vine gerul şi o îngheaţă. Dumnezeu o transformă atunci în stâncă, împreună cu oile, să rămână amintire, mai spun tradiţiile româneşti. Acestea ar fi “Babele” din Munţii Bucegi.

În zonele din Ardeal, femeile nu trebuie să lucreze cu fusul cât timp durează „Babele” pentru a nu atrage asupra lor mânia și blestemele Babei Dochia.

6 martie – Moșii de iarnă

Moșii de iarnă reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox. Moșii de iarnă sunt celebrați în calendar ortodox 2021 la începutul anului.

În această zi importantă se face pomenirea morților. Moșii de iarnă marchează începutul celor șapte Sâmbete ale Morților, care se încheie înainte de Săptămâna Mare a Paștelui.

În acest an, Postul Paștelui începe în 15 martie, iar sărbătorile pascale ortodoxe vor fi în 2 mai.

Vezi și MOȘII DE IARNĂ 2021: Sâmbăta Morților. Tradiții și obiceiuri care se respectă de zeci de ani

Duminică, 7 martie 2021, este lăsata secului de carne (Duminica Înfricoșătoarei Judecăți). Timp de încă o săptămână, creștinii mai au voie să consume brânză. Peste o săptămână, duminică, 14 martie 2021, este lăsata secului de brânză (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai).

Vezi și POSTUL PAȘTELUI 2021: Cel mai lung și aspru post din an. Interdicțiile perioadei și zilele cu dezlegare la pește

Paştele catolic pică pe 4 aprilie.

Floriile ortodoxe sunt în 25 aprilie, iar cele catolice în 28 martie.

8 Martie

Ziua Femeii se sărbătoreşte pe 8 MARTIE și este o zi în care femeile sunt recunoscute pentru realizările lor, fără a ţine cont de diferenţele naţionale, etnice, lingvistice, culturale, economice sau politice. În România, Ziua Mamei a fost declarată sărbătoare publică începând din 2010 şi este sărbătorită în prima duminică a lunii mai.

9 martie, sărbătoarea mucenicilor – Moșii de Primăvară

Una dintre cele mai populare sărbători ale primăverii, înainte de Paşti, este Sărbătoarea Mucenicilor. Tradiția spune că, după Babe, urmează nouă zile calde, Zilele Moșilor, mai blânzi decât Babele, iar acestea durează până în data de 17 martie.

În 9 martie sunt sărbătoriți, de credincioșii creștini, cei 40 de Mucenici din Sevastia, martirizaţi în Capadochia în timpul împăratului roman Licinius.

Citește și 9 martie, Sărbătoarea Mucenicilor. Tradiţii şi superstiţii. Ce ar trebui să faci ca să ai spor la bani

Sărbătoarea mucenicilor marchează începutul anului agrar, considerat un hotar între iarnă şi vară, între zilele reci specifice babei Dochia şi vremea călduroasă din zilele Moşilor.

20 martie – Echinoctiul de primăvară și Ziua Fericirii

Echinocțiul, numit și echinox, este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ. Tradițional, momentul Echinocțiului este un moment de armonie și echilibru, în care ziua și noaptea sunt într-o perfectă balanță.

Echinocțiul are loc de două ori pe an: primul, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică; al doilea, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.

În 202q, echinocţiul de primăvară este vineri, 20 martie, la ora 9.35 (sursa libertatea.ro). Din acest moment, ziua va fi în continuă creştere până la data de 21 iunie, când este solstițiul de vară.

Echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

Tot 20 martie în acest an este Ziua Internațională a Fericirii. A fost o decizie a Organizației Națiunilor Unite (ONU), marcată pentru prima dată în 2013.

„Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, subliniază Adunarea ONU în Rezoluţia sa adoptată prin consens.

Documentul cere celor 193 de ţări membre să celebreze această zi „în manieră potrivită, în special prin activităţi educative” şi să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.

Ideea a fost lansată de micul regat budist himalaian Bhutan, care a adoptat în statisticile oficiale „Fericirea Naţională Brută!”, preferând-o termenului de Produs Intern Brut.

În calendarul ONU există deja aproximativ 120 de zile internaţionale. Ziua dedicată „fericirii mondiale” coincide cu Ziua internaţională a Francofoniei, sărbătorită anual în 20 martie prin diverse manifestări de promovare a limbii franceze.

21 martie – Ziua Pădurilor

Ziua Internaţională a Pădurilor este marcată, în fiecare an, pe 21 martie. Prin rezoluţie ONU, aceasta se sărbătoreşte încă din 2013, pentru a creşte gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare.

Manifestările organizate pentru a celebra Ziua internaţională a pădurilor din acest an includ plantarea de arbori, dar şi alte evenimente, precum expoziţii de artă, fotografie, vizionarea de filme şi diverse reuniuni ce tratează teme legate de gestionarea pădurilor.

Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului şi exercită funcţii vitale pentru întreaga planetă. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni (inclusiv peste 2.000 de culturi indigene) depind de păduri. Defrişările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Practic, 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual. Defrişările cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.

22 martie – Ziua Mondială a Apei

Ziua mondială a apei este marcată, în fiecare an, la 22 martie. Apa este un element esenţial în construcţia vieţii, este vitală pentru crearea de locuri de muncă şi sprijinirea dezvoltării economice, sociale şi umane, se menţionează pe pagina Naţiunilor Unite dedicată zilei.

În 2010, ONU a recunoscut „dreptul la apă potabilă şi la salubritate în condiţii de siguranţă şi curăţenie ca pe un drept uman”, potrivit căruia toţi cetăţenii planetei trebuie să dispună, fără discriminare, de apă suficientă, sigură, accesibilă pentru necesităţile fizice, atât, pentru uz personal, cât, şi pentru uz casnic, ceea ce include apă pentru băut, salubritate personală, spălare de haine, pregătire de produse alimentare şi igienă personală şi de uz casnic.

Până în anul 2030, deficitul de apă va determina între 24 și 700 de milioane de persoane să se deplaseze către zone mai favorabile, potrivit UN Water, organismul de coordonare a problemelor legate de apă al Organizației Națiunilor Unite.

Ziua Mondială a Apei pune accent pe importanța apelor dulci. Cu toate că apa acoperă 70% din suprafața pământului, doar o mică parte din aceasta este apă dulce. Apa potabilă disponibilă este distribuită inegal pe glob, este poluată sau disputată, fapt pentru care miliarde de oameni încă nu au acces la apă curată în fiecare zi. Situația actuală înseamnă, de asemenea, că 4,5 miliarde de persoane încă nu dispun de servicii de salubritate gestionate în siguranță, în special în zonele rurale.

25 martie, Buna Vestire

Buna Vestire sau Blagoviștenia este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului. Crendincioşii sărbătoresc, cu nouă luni înainte de Crăciun, momentul naşterii lui Isus. De această sărbătoare sunt legate mai multe obiceiuri și superstiții.

Citește și BUNA VESTIRE, credinţe populare. Ce se spune dacă auzi cântecul cucului. Tradiţii legate de sărbătoarea din 25 martie

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

RADARE de weekend în ALBA. Locațiile în care Poliția monitorizează traficul rutier. Atenționări pentru șoferi

Publicat

politie

Polițiștii din Alba atenționează șoferii și ceilalți participanți la traficul rutier să respecte regulile de circulație, pentru prevenirea accidentelor. Și în acest weekend, va fi monitorizată circulația, în mai multe zone din județ.

Conducătorilor auto le este recomandat să ţină cont de limitele de viteză, să nu conducă obosiţi sau sub influenţa alcoolului şi să manifeste respect în trafic.

Reamintim că, în urmă cu două zile, peste 120 de șoferi au fost amendați în Alba, pentru depășirea limitelor legale de viteză, într-o singură zi.

Amplasarea radarelor în perioada 27-28 februarie 2021:

Drumul Naţional 1: Alba Iulia – Sântimbru – Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1: Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7: Săliştea – Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C: Sebeş – Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74: Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud – Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75: Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75: Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia: Bulevardul Încoronării – Bulevardul Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, strada Calea Moţilor

Sebeş: strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir: strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Pot fi amplasate radare și în alte locații, astfel că șoferii sunt atenționați să respecte regulile rutiere pe tot parcursul deplasării. De asemenea, vor putea fi organizate acțiuni și filtre în trafic.

Potrivit Codului Rutier, limitele maxime de viteză sunt de:

– 50 km/oră în localităţi (în unele cazuri, limita este mai mare, dar de maximum 80 km/oră sau mai mică, dar minimum 30 km/oră);

– 90 km/oră pe drumuri naţionale, judeţene, comunale

– 100 km/oră pe drumuri expres sau drumuri naţionale europene

– 130 km/oră pe autostrăzi.

Dacă depăşiţi aceste limite maxime admise de viteză riscaţi sancţiuni, astfel:

– pentru depăşirea limitei cu 10-20 km/oră, se calculează 2 sau 3 puncte-amendă, plus două puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 21-30 km/oră: 4 sau 5 puncte-amendă plus trei puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 31-40 km/oră: între 6 şi 8 puncte-amendă, plus patru puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 41-50 km/oră: între 9 şi 20 puncte-amendă, plus sase puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu mai mult de 50 km/oră: între 9 şi 20 puncte-amendă, dar şi suspendarea permisului pentru 90 de zile.

Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă – art. 336 Cod Penal.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Peste 91 milioane lei, plătite anul trecut de AJPIS Alba, pentru indemnizațiile acordate persoanelor cu handicap

Publicat

ajpis

Aproape 19.000 de beneficiari au primit, anul trecut, în județul Alba, indemnizaţie lunară destinată persoanelor cu handicap grav şi accentuat, bugetul personal complementar acordat persoanelor cu handicap grav, accentuat şi mediu şi indemnizaţia de însoţitor pentru adultul cu handicap vizual grav.

AJPIS Alba a făcut plăți de peste 91 milioane lei pentru aceste categorii.

Potrivit AJPIS, anul trecut, valoarea prestațiilor sociale a fost de:

500 de lei (350 de lei indemnizația lunară și 150 de lei bugetul personal complementar), pentru persoanele adulte cu handicap grav;

375 de lei (265 de lei indemnizatia lunară și 110 lei bugetul personal complementar), pentru persoanele adulte cu handicap accentuat;

60 de lei (bugetul personal complementar), pentru persoanele adulte cu handicap mediu;

300 de lei (bugetul personal complementar) pentru părintele sau persoana desemnată pentru protecția și îngrijirea copilului cu handicap grav;

175 de lei (bugetul personal complementar) pentru părintele sau persoana desemnată pentru protecția și îngrijirea copilului cu handicap accentuat;

60 de lei (bugetul personal complementar) pentru părintele sau persoana desemnată pentru protecția și îngrijirea copilului cu handicap mediu.

Potrivit directorului AJPIS Alba, Flaviu Cozuc, la nivelul judeţului Alba, în perioada ianuarie-decembrie 2020, situaţia plăţii prestaţiilor persoanelor cu handicap se prezintă astfel:

– cea mai mare sumă a revenit beneficiarilor de indemnizație lunară acordată persoanelor cu handicap accentuat – 31.431.940 lei, pentru 9.845 de persoane;

– alte 5.429 de persoane cu handicap grav au primit o indemnizație ce însumează 22.898.343 lei;

– bugetul complementar acordat persoanelor adulte cu handicap accentuat a revenit unui număr de 9.843 beneficiari, care au primit în total, în 2020, 13.042.640 lei;

– indemnizația lunară acordată persoanelor cu handicap vizual grav a revenit unui număr de 615 persoane, care au primit în total 9.986.009 lei;

– bugetul complementar acordat persoanelor adulte cu handicap grav a fost plătit pentru 5.429 beneficiari, iar sumele acordate reprezintă 9.812.101 lei;

– 680 de copiii cu handicap grav au primit, ca buget complementar, în 2020, 2.447.400 lei, iar pentru alți 745 de copii cu handicap mediu a fost acordat, ca buget complementar, suma de 536.340 lei;

– pentru 114 copii cu handicap accentuat s-a plătit, cu buget complementar, suma de 240.275 de lei.

Potrivit AJPIS, au fost 18.724 beneficiari, în perioada ianuarie-decembrie 2020, iar pentru aceștia a fost plătită suma de 91.335.778 lei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate