Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Accident pe Bulevardul Încoronării din Alba Iulia. Un Logan a făcut praf gardul unei case


Publicat

Un accident s-a petrecut miercuri seara, în jurul orei 21.30, pe Bulevardul Încoronării din Alba Iulia, la intersecţia cu intrarea spre Dealul Furcilor. Un Logan aparținând companiei „Albalact” a intrat în gardul unei case de pe strada menţionată, distrugându-l pe o portiune de 8-10 metri.

Din primele informaţii, nu sunt victime. Din declaraţiile celor de la faţa locului, Loganul cobora dinspre cartierul Cetate şi ar fi evitat o altă maşină care a luat curba prea aproape de axul drumului. Încercând să evite celălalt autoturism, şoferul Loganului ar fi tras de volan, ar fi derapat şi a intrat în gard.

De altfel, în aceeași zonă s-au mai petrecut şi alte accidente de acest fel. Pe partea opusă locului unde s-a produs incidentul în urmă cu câțiva ani, un tânăr a decedat după ce autoturismul în  care se afla a derapat și a intrat în scara de beton a unei case.

Revenim cu amănunte.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Ovidiu

    joi, 01.03.2012 at 05:07

    Formidabil! Loganul cobora si vezi doamne a evitat o alta masina care nu ar fi circulat regulamentar. Daca ficioru’ din logan n-ar vi avut viteza nu stiu cum ar fi reusit sa strice 10 m de gard si auzi acolo ca a si derapat,In zona aceea la 50 km/h nu ti se intampla nimic orice ai face. Pedeapsa maxima, ne-am saturat de soferi subtiri si increzuti.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

BLAJ

Extinderea Ambulatoriului la Spitalul Municipal Blaj. Contractul de peste 12 milioane lei a fost semnat. Când încep lucrările

Publicat

A fost semnat contractul de execuție a lucrărilor, pentru construirea Ambulatoriului Spitalului Municipal Blaj, a anunțat primarul Gheorghe Valentin Rotar.

Lucrările efective vor începe în data de 15 martie și se vor încheia până la finalul anului.

„Extinderea Ambulatoriului la Spitalul Blaj” este un proiect în valoare totală de 12.228.689,4 lei, din care: valoare totală eligibilă (fonduri europene) – 10.700.750 lei (inclusiv TVA) și valoare totală neeligibilă (bugetul local al Municipiului Blaj) – 1.637.939,4 lei (inclusiv TVA)

Înaintea acestor lucrări, au fost mutate toate cablurile electrice care traversează curtea interioară în zona în care va fi construită clădirea noului spital, care va avea 5 niveluri.

Proiectul propune soluționarea problemelor prin extinderea clădirii spitalului și mutarea cabinetelor medicale în aripa extinsă a clădirii. Extinderea se va realiza pe orizontală, cu o clădire nouă (demisol + parter + 3 etaje), similară celei existente și alipită clădirii spitalului. Astfel se propune aducerea secțiilor de ambulatoriu în spațiile nou create și dotarea ulterioară a acestora cu aparatură medicală și mobilier medical necesare în vederea asigurării funcțiunilor specifice de bază ale programului de ambulatoriu.

Se propun următoarele spații medicale, cu sălile de tratament aferente:

Demisol: cabinet pneumologie și sală de tratament pneumologie, explorări funcționale spirometrie

Parter: cabinet ortopedie și traumatologie, cameră gipsare, cabinet medicină generală copii, sală de tratament copii

Etaj 1: cabinet consultații chirurgie vasculară și sală pansament + mici intervenții, cabinet consultații chirurgie generală și sală pansament + mici intervenții, cabinet consultații dermatovenerologice și sală tratament dermatovenerologice

Etaj 2: cabinet consultații urologie și sală tratament urologie, cabinet consultații obstetrică-ginecologie și sală de tratament obstetrică-ginecologie, cabinet endocrinologie și sală tratament endocrinologie

Etaj 3: cabinet consultații cardiologie și cabinet EKG, cabinet consultații oftalmologie și sală tratament oftalmologie, cabinet consultații boli interne și sală tratament boli interne

De asemenea, se vor reabilita/construi alei, se vor reamenaja spațiile verzi și se vor realiza parcări pentru ambulanțe și autospeciale medicale.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

28 februarie, Ziua Protecției Civile în România. 88 de ani de la înființarea structurilor de apărare civilă

Publicat

Ziua Protecţiei Civile sau Ziua Apărării Civile este sărbătorită în fiecare an la 28 februarie. În 2021, se împlinesc 88 de ani de la înființarea acestor structuri în România.

”Timp de peste opt decenii, Protecţia Civilă a îndeplinit rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice.

Sub orice nume pe care l-a avut de-a lungul timpului, misiunea specialiștilor din „Arma Vieții” a rămas aceeași: de a proteja populaţia civilă împotriva pericolelor, ostilităţilor sau a catastrofelor şi de a o ajute să depăşească efectele lor imediate. La mulți ani, dragi camarazi!”, este mesajul inspectorului-șef ISU Alba, lt-col Ovidiu Costea.

În 1933, a luat fiinţă protecţia civilă în România, prin Decretul Regal nr. 468. Acesta aproba „Regulamentul de funcţionare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene”, având ca scop „limitarea efectelor bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”.

Conceptul de protecţie civilă se referă la ansamblul sistemelor, structurilor şi resurselor gestionate de guverne şi care sunt orientate spre protejarea populaţiei non-combatante, în principal în caz de dezastre naturale şi tehnologice.

Această definiţie este valabilă în special în arealul geografic al Uniunii Europene, precizează https://pompieriiromanieu.wordpress.com.

Denumit iniţial „apărare pasivă”, conceptul de protecţie civilă a trecut ulterior la denumirea de „apărare locală antiaeriană” (1952), apoi la ”apărare civilă” (1978), din anul 1994 fiind consacrat ca „protecţie civilă”, prin Legea apărării naţionale nr. 45 din 1 iulie 1994. Protecţia civilă este definită pe site-ul www.isudb.ro drept ”o componentă a sistemului securităţii naţionale, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, al protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate”.

Prin Decretul Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, care a intrat în vigoare la 23 martie 1933, s-a stabilit că ”Apărarea Pasivă este pregătită şi pusă în aplicare pe întregul teritoriul de Ministerul de Interne, prin Comisia Superioară de Apărare Pasivă”, potrivit volumului ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). Erau astfel stabilite atribuţii ministerelor, localităţilor, întreprinderilor şi instituţiilor şi se înfiinţau comisii de apărare pasivă la nivelul judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor rurale, dar şi la nivelul întreprinderilor şi instituţiilor. De asemenea, acest regulament cuprindea Planul Apărării Pasive, un document unic de înfiinţare a formaţiunilor de intervenţie, instituind-se astfel şi măsuri preventive şi de salvare. Pe de altă parte, regulamentul prevedea şi o serie de măsuri ce intrau în competenţa pompierilor militari, referitoare la organizarea şi participarea la exerciţiile publice de alarmare şi de pregătire a populaţiei civile.

În ceea ce priveşte reglementările de rang superior privind protecţia populaţiei şi a bunurilor în caz de conflict armat, acestea au fost stipulate în Legea asupra organizării naţiunii şi teritoriului pentru timp de război nr. 1245/24 aprilie 1933, care prevedea, totodată, încadrarea cetăţenilor ţării în diferite organizaţii paramilitare.

Momente importante în organizarea structurilor de apărare pasivă au fost marcate de alte acte normative, precum: Ordinul M.St.M. nr. 45.082 din 15 septembrie 1948, prin care s-a reînfiinţat Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului; Decretul nr. 222 din 9 septembrie 1950, care prevedea măsuri de organizare şi funcţionare, pregătire şi control privind apărarea pasivă a teritoriului ţării, reglementări de inspiraţie sovietică (ulterior modificate, în raport cu realităţile româneşti); Decizia ministrului Afacerilor Interne nr. 133 din 8 ianuarie 1951, prin care s-a înfiinţat Centrul de Instrucţie al Apărării Pasive a Teritoriului.

În anul 1952, au fost organizate, pe noua structură administrativ-teritorială, state majore regionale ale apărării antiaeriene, cu servicii specializate la nivelul localităţilor şi unităţilor economice.

A urmat Legea nr. 2/1978, care a consfinţit aplicarea, în ţara noastră, a unei noi concepţii privind apărarea civilă, modernizarea fiind impusă de ruptura provocată de evenimentele din Cehoslovacia din 1968, dar şi de catastrofele naturale care au lovit ţara, precum inundaţii, cutremurul din 1977 sau unele catastrofe industriale (incendii pe platformele petrochimice şi metalurgice etc.).

În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile nr. 106, în care sunt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în prezent Protecţia Civilă este reglementată prin Legea nr. 481 din 2004, care este în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum şi cu cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu.

România a realizat, în 2004, un proces de reformă instituţională, reunind protecţia civilă şi pompierii militari într-o structură unitară – Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Protecţia Civilă, componentă a apărării naţionale, ”cuprinde un complex de măsuri pentru ocrotirea populaţiei, a bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe şi asigură condiţiile necesare supravieţuirii acestora”.

surse: Agerpres, ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Ministrul Educației susține utilizarea testelor non-invazive, bazate pe salivă, în școli

Publicat

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat, sâmbătă seara, că susține utilizarea testelor non-invazive, bazate pe salivă, în școli, pentru ca starea de siguranță în școli să se îmbunătățească și elevii să nu mai fie traumatizați.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a fost întrebat, sâmbătă seara, la Realitatea Plus, de ce România nu aplică exemplul Franței și Austriei, de a folosi testele pe bază de salivă, pentru elevi, aceste teste fiind non-invazive.

„Și eu știu că sunt nu numai în Austria și Franța, sunt și alte state europene care folosesc aceste teste non-invazive pe bază de salivă. Nu știu să vă răspund, nu vreau să mă scuz că excede limitelor de competență ale Ministerului Educației, dar atât cât voi putea să susțin această idee, susțin utilizarea testelor non-invazive, bazate pe salivă pentru ca starea de siguranță în școli să se îmbunătățească”, a spus Cîmpeanu.

Ministrul a precizat că aceste teste non-invazive presupun administrarea de către orice persoană, chiar și de către persoane fără competență medicală, iar atâta vreme cât doar 18% dintre școlile din România au cabinete medicale școlare, aceste teste rapide ar putea să facă posibilă testarea în orice școală, indiferent dacă are sau nu cabinet medical.

În prezent, în școli se folosesc teste rapide antigen, pentru care părinții trebuie să își exprime acordul, acestea urmând să fie făcute de personal medical specializat. Mulți dintre părinți refuză, considerând procedura traumatizantă pentru copii.

sursă: Mediafax

 

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Ultimele zile ale lui Horea, Cloșca și Crișan, prezentate în câteva scrisori din secolul XVIII. Cum este descrisă execuția lor

Publicat

Horea-Closca-si-Crisan

Aproape tot secolul al XVIII-lea a fost unul greu de îndurat pentru iobagii români, abuzaţi până la refuz de nobilii stăpâni. Iobagilor li se cereau impozite mari, multe zile de lucru în slujba nobililor şi li s-au tăiat multe drepturi pe care aceştia le aveau din strămoşi. 

Pentru o îmbunătăţire a vieţii iobagilor, aceştia au trimis, în rânduri repetate, delegaţi la Curtea imperială de la Viena, cu petiţii, rămase, aproape de fiecare dată, fără soluţie, iar delegaţii au fost persecutaţi.

Citește și 236 de ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Ce a provocat revolta țărănimii iobage din Transilvania de la 1784-1785

Însuşi Horea a fost la Viena de 4 ori, cu petiţii ale iobagilor, însă efectele acestora în viaţa iobagilor au fost minore.

Răscoala iobagilor din Transilvania condusă de Horea, Cloșca și Crișan

Astfel, la 31 octombrie 1784, a izbucnit răscoala ţărănească menită să îi scape pe aceştia de iobăgie. Au avut loc o serie de atacuri sângeroase asupra nobililor din Transilvania, iar cei trei conducători ai răscoalei au preluat, în scurt timp, întreaga autoritate.

La sfârşitul lunii decembrie, Horea şi Cloşca au fost arestaţi şi, după câteva zile, întemniţaţi la Alba Iulia. Pe 30 ianuarie 1785 a fost prins şi Crişan, trădat de nişte ţărani români şi întemniţat.

Cum s-a desfăşurat execuţia lui Horea şi Cloşca? Ce s-a întâmplat cu Crişan?

În dimineaţa zilei de 28 februarie 1785, Horea şi Cloşca au fost traşi pe roată. Despre acest eveniment există o serie de documente care descriu, cu amănunte dintre cele mai atroce, martiriul. Profesorul universitar doctor Cloşca L. Băluţa redă, într-un studiu, frangmente din scrisori, trimise în acea vreme, de persoane care au asistat la execuţie.

Una este cea a profesorului Iosif Gabri, din Alba Iulia adresată prietenului său Daniel Emeric de la Roma, scrisă în pe 2 martie 1785, în limba maghiară şi păstrată la Biblioteca Documentară Batthyaneum din Alba Iulia.

Vă prezentăm o parte a scrisorii despre frângerea pe roată a lui Horea şi Cloşca şi despre suicidul lui Crişan:

  • „Sentinţa prevede ca aceştia să fie duşi până sub furci (locul execuţiei) şi acolo de vii să li se frângă oasele cu roata, mai întâi lui Cloşca, apoi lui Horea; iar după ce vor fi frânţi, să fie tăiaţi în bucăţi, măruntaiele să fie îngropate sub furci, câte o bucată din trupul lor să fie pusă aici pe roată, iar celelalte părţi să fie expuse în acele locuri unde au săvârşit atâtea crime, aprinderi şi prădăciuni.
  • După cum prevedea sentinţa, întocmai aşa, în dimineaţa zilei de 28 februarie pe la ceasurile 9 şi jumătate, Horia şi Cloşca au fost aşezaţi separat pe câte un car special, fiecare fiind însoţit de câte un preot schismatic. Este cu neputinţă să descriu convoiul şi mulţimea care a fost de faţă.
  • Ei au fost însoţiţi de un excadron de cavalerişti din Ioscana în ţinută de paradă, cu mare pompă, de aproximativ trei sute de pedestri orăşeni şi de haiduci.
  • Batalionul pedeştrilor i-a încadrat într-un careu, iar călăreţii s-au aşezat pe cele două aripi. Eu, prin bunăvoinţa unui locotenent de cavalerie, am stat călare între batalionul în formă de careu şi între cavalerie şi, astfel, am văzut de la început execuţia şi parada, cum văd această foaie de hârtie în faţa mea.
  • În afară de nobili şi oameni mai deosebiţi din comitate, au trebuit să fie de faţă mulţi oameni proşti şi asta se poate aprecia din faptul că din fiecare sat a celor patru comitate au trebuit să ia parte, după o grea poruncă, câte şase oameni proşti, trei bătrâni şi trei tineri, prin urmare a trebuit să fie cel putin cinci mii de oameni. Cloşca a primit cel putin 20 de lovituri până şi-a dat sufletul.
  • În timp ce Cloşca era frânt cu roata, Horea, legat, a fost ţinut în picioare de doi ucenici ca să vadă de ce moarte şi prin ce chinuri grozave a trebuit să moară ucigaşul său tovarăş.
  • După ce s-a terminat execuţia lui Cloşca şi i-a dat leşul la o parte, l-au urcat pe Horea pe patul său şi l-au legat; în vaiete au început să-i sfarme picioarele cu roata, iar, după patru lovituri, din porunca domnului Eckard, au început să-i lovească pieptul şi, astfel, după opt-nouă lovituri a murit.[…]
  • Despre prinderea lui Gheorghe Crişan şi aducerea lui aici, ştiu că v-am scris deja. Dar faptul că s-a sugrumat într-o noapte în închisoarea de sub Gardă cu legătoarele de la izmene, poate că nu v-am comunicat şi că gâzii l-au dus sub furci şi l-au tăiat în patru; o bucată au lăsat-o aici, iar celelalte le-au dus în alte părţi.”

Un alt document al vremii este scrisoarea lui Iohan Andreas Maetz din Alba Iulia către fratele său, Michael, din Sighişoara, redactată în limba germană, la 31 martie 1785 şi păstrată în Muzeul din Sighişoara. Iată cum este descrisă execuţia lui Horea şi Cloşca, respectiv moartea lui Crişan:

  • „În ceea ce priveşte execuţia căpeteniilor răsculaţilor din ţara noastră, a fost complet îndeplinită tocmai într-o formă cu totul militară. Delicvenţii au fost transportaţi până la locul execuţiei, sub paza unei trupe de 300 de soldaţi infanterişti şi a unui excadron de husari din Ioscana.
  • Acolo domnul general auditor le-a citit, în public, în limbile germană şi română, sentinţa pentru faptele lor groaznice şi barbare. După aceea, Cloşca a fost cel dintâi zdrobit cu roate de jos în sus, până la moarte, apoi Horia, prin intervenţia contelui Iankovitsch a primit, în numele Majestăţii Sale, cele două lovituri de graţie în piept, iar după aceea a fost zdrobit cu roata de jos în sus.
  • După îndeplinirea execuţiei cele două trupuri au fost tăiate în patru bucăţi, capetele au fost fixate pe casele lor proprii, iar celelalte părţi ale trupului au fost expuse în locurile în care au comis fapte de adevăraţi câini turbaţi fiind fixate pe lângă drumuri, spre învăţătura celorlalţi răsculaţi români.
  • Al treilea căpitan de oaste, cu numele de Crişan, s-a sugrumat el însuşi în închisoare, sub (poarta) Gărzii principale, în cetate, dar cadavrul lui a fost târât la locul execuţiei şi tăiat în patru părţi: capul a fost fixat pe casa lui proprie, iar celelalte părţi ale trupului au fost trimise să fie expuse pe marginea drumurilor.
  • Ceilalţi (răsculaţi) care au fost prinşi au fos pedepsiţi, unii la moarte, alţii la închisoare pe viaţă, iar alţii cu până la 90 de lovituri (de baston) şi apoi lăsaţi în libertate; dar mai sunt câţiva deţinuţi despre care nu se poate afla nimic sigur, despre care va fi soarta lor”.

Ce urmări a avut răscoala ţăranilor, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan?

Mulţi ţărani români au fost executaţi de nobilimea maghiară în acea perioadă, fără judecată, în cele mai crude moduri. Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan a avut ca efect imediat o nesemnificativă îmbunătăţire a vieţii ţăranilor, prin decrete imperiale, însă aceştia au rămas în continuare iobagi până în 1848.

În conştiinţa naţională a românilor din Apuseni, această răscoală a fost germenul unei serii de evenimente din deceniile următoare,  cu efecte clare în succesul Revoluţiei române din Transilvania din 1848 şi al Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Horea, Cloşca şi Crişan au rămas întipăriţi, ca figuri, în medalistica şi filatelia epocii, precum şi, ulterior, în tablouri, sculpturi, cântece sau alte forme artistice.

Cine sunt urmaşii conducătorilor răscoalei de la 1784-1785?

Mulţi dintre cei care provin din zona munţilor Apuseni sunt purtătorii genelor conducătorilor răscoalei conduse de Horea, Cloşca şi Crişan.

Vă prezentăm în continuare lista conducătorilor răscoalei, împreună cu o provocare: Căutaţi-vă strămoşii printre fruntaşii răscoalei de la 1784-1785.

1. Gheorghe a lui Nistor din Albac

2. Preotul Gheorghiţă Nicola din Albac
3. Florea Juncu Nicola din Râul Mare
4. Nuţu Todea al lui Ţilă, din Râul Mare
5. Teodor Lazăr din Râul Mare
6. Ion Vârtan (numit de Horea) din Ponorel
7. Ilie Bursu, din Ponorel
8. Filip Drăgoiu din Ponorel
9. Ursu Şoldeş din Săcătura
10. Nicolae Pleşa din Scărişoara
11. Vasile Giurgiu din Scărişoara
12. Nicolae Tafe din Scărişoara
13. Igă Crângul din Scărişoara
14. Petru Goia (numit şi jurat de Horea) din Vidra
15. Iacob Todea (numit şi jurat de Horea) din Vidra
16. Toma Gligor (numit şi jurat de Horea) din Vidra
17. Pavel Bocu (numit şi jurat de Horea) din Vidra
18. Tulia Nicolae (numit şi jurat de Horea) din Vidra
19. Petru Nicola (numit şi jurat de Horea) din Vidra
20. Teodor Berindei din Câmpeni (numit de Horea)
21. Teodor Scoică din Câmpeni (numit de Horea)
22. Avram Nariţa din Sohodol (numit de Horea)
23. Ioan Culda din Sohodol (numit de Horea)
24. Ioan Iobagiu din Bistra (numit de Horea)
25. Teodor Caturu din Bistra (numit de Horea)
26. Rostie Floria din Bistra (numit de Horea)
27. Petru Oidă Ţică din Bistra (numit de Horea)
28. Ilie Sîntu din Vârşi
29. Toma Petruţă din Muşca, întărit de Horea
30. David Onu Surdu din Muşca
31. Samuil Marţi, nobil din Abrud
32. Ioan Biro din Roşia
33. Vasile Bodoroiu din Baia de Arieş
34. Teodor Faur din Baia de Arieş
35. Vasile Todor din Baia de Arieş
36. Ionaş Mămăligă din Mogoş, numit de Horea
37. Ilie Ştefu din Mogoş, numit de Horea
38. Iacob Giurca din Mogoş, numit de Horea
39. Savu Trifu din Mogoş, numit de Horea

Căpitani aleşi de popor
40. Vasile Marian din Mogoş
41. Onu Barbudin din Mogoş
42. Nicolae Barbu din Mogoş
43. Onuţ Ungureanu din Mogoş
44. Ioan Timariu din Mogoş
45. Vasile Jinariu din Mogoş
46. Lula Bârle din Mogoş
47. Gavrilă Bârle din Mogoş
48. Sântion Marian din Mogoş
49. Ioan Chirilă din Mogoş
50. Ionuţ Dandea din Bucium
51. Nicola Forde din Ponor
52. Solomon Ispas din Vulpăr
53. Ioan Muntean din Vulpăr
54. Drăgoiu Rotea din Cârna
55. Ionel Săcăreanu din Cârna
56. Serafim Goanţă din Cârna
57. Ionaşcu din Vinţu de Jos
58. Burdaş din Cricău (afirmativ de naţionalitate maghiară)
59. Simion Bogolia din Sălciua, comitatul Cluj
60. Ioan Bercla din Sălciua, comitatul Cluj
61. Ioan Iárai din Sân-Georgiul Trăscăului
62. Gheorghe Nicula din Vale
63. Simion Ferenţ din Vale

Numiţi de Crişan, G. Marcu şi T. Berna, fiind cei mai  mari căpitani ai Zarandului după Crişan
64. Gheorghe Marcu din Criscior, districtul Zarandului
65. Toma Berna din Vaca
66. Ioan Faur din Tomnaticu
67. Vasile Sgârciu din Sălişte-Abrud
68. Ilie Dâncuţ din Ociu
69. Micula (Niculae) Bibarţ din Blăjeni
70. Gheorghe Adam din Crişcior
71. Popa Costin din Criscior, ales de popor
72. Ioan Lucaci din Zam, comitatul Arad
73. Ioan Lupeciu din Petriş, comitatul Arad
74. Ioan Manu din Ilteu
75. Ursu Ribiţă (Stăniju) din Cerbi
76. Toma Micula din Sălişte (Zarand)
77. Gheorghe Brănişcanu din Săvârşin
78. Ioan Lopedatu din Săvârşin
79. Tripa Grozavu din Săvârşin
80. Ioan Tălmaşu din Săvârşin
81. Jucu Celnogeanu din Conop
82. Adam Babă din Baia de Criş
83. Ioan Sava din Baia de Criş
84. Adam Pagu din Baia de Criş, care în timpul răscoalei şi-ar fi luat şi titlul de vicecomite, fiindcă rămăsese comitatul fără funcţionari administrativi
85. Ioan Golcea din Brad
86. Ioan Suciu din Brad
87. Dănilă Todoranu din Brad

Căprari săteşti
1. Iacob Topa din Albac
2. Anghel al Manciului din Albac
3. Anghel al lui Ţilaş din Albac
4. Ispas Galdău din Rîul Mare
5. Gheorghe al lui Costin din Săcătura
6. Gheorghe al lui Cormeş din Săcătura
7. Bunu Corcheş din Săcătura
8. Ion Bădău din Săcătura
9. Ursu Uibar din Vidra, jurat de Horea
10. Petru Vesa din Cîmpeni
11. Lupu Dehelean din Cîmpeni

Numiţi de Cloşca:
12. Simion Mămăligă din Mogoş
13. Ioan Miclea din Mogoş
14. Ioan Sularu din Mogoş
15. Onu Sularu din Mogoş
16. Ioan Bogdan din Mogoş
17. Ioan Ţiuşanu din Mogoş

Recunoscuţi de popor:
18. Pavel Teiuşanu din Mogoş
19. Chirilă Suciu (Toader) din Mogoş

Numiţi de Horea:
20. Ignat Damian din Muşca
21. Petruţiu Macavei din Muşca
22. Văsii Gavrilă din Muşca

Numiţi şi juraţi de Horea:
23. Sântion Pavenu din  Muntele Gircuţa
24. Onu Pavenu din Muntele Gircuţa
25. Petru Neagu din Muntele Gircuţa
26. Lupu Roncea din Brezeşti
27. Ursu Roncea din Brezeşti
28. Ioan Vancu din Halaliş 29. Alexe Tănase din Petriş

Extras după Vasile Metea, “Munţii Apuseni”, anexa I-a

Ec. Ioan Străjan

Surse: dacoromania-alba.ro, enciclopediaromaniei.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate