Connect with us
Publicitate

ABRUD

ACCIDENT pe DN74, zona Dealul Mare. Un bărbat s-a răsturnat cu maşina în afara şoselei


Publicat

masina rasturnata

Un bărbat a fost rănit după ce s-a răsturnat cu maşina în afara şoselei, pe DN74, zona Dealul Mare. A pierdut controlul autoturismului, într-o curbă.

Potrivit IPJ Alba, în 26 iulie, în jurul orei 19.00, un bărbat de 37 de ani, din comuna Sohodol, în timp ce conducea un autoturism pe DN 74, pe raza localităţii Valea Cerbului, nu a adaptat viteza la condiţiile de drum, iar într-o curbă a pierdut controlul asupra autoturismului, răsturnându-se în afara carosabilului.

În urma accidentului, conducătorul auto a suferit leziuni corporale uşoare şi a primit îngrijiri medicale.

Poliţiştii l-au testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Cadrele medicale implicate în lupta cu COVID-19 rămân fără stimulentul de risc. CCR a decis că bonusul este neconstituțional

Publicat

Curtea Constituțională a României a decis că stimulentul de risc acordat medicilor și celorlalte cadre medicale nu este constituțional. Astfel, medicii nu vor mai beneficia de acest bonus, deși aceștia se află în prima linie în lupta cu COVID-19,

Medicii și celelalte cadre medicale primeau un stimulent de risc de 2.500 de lei dar după decizia CCR nu vor mai încasa acești bani.

Inițiativa legislativă aprobată  de Camera Deputaților prevedea ca mediciir, personalul medico-sanitar, paramedical, dar şi celui auxiliar, implicat în transport, echipare, evaluare, diagnosticarea pacienţilor infectaţi, să primească un stimulent de risc în valoare de 2500 de lei pe timpul stării de urgență și de alertă, pentru expunerea din timpul serviciului. Ulterior, s-a decis ca acest bonus să fie acordat și medicilor de familie.

Federația Sanitas a reacționat la decizia CCR:

„Acordarea stimulentului de 2500 de lei și pentru perioada stării de alertă anulată de Curtea Constituțională, la solicitarea Guvernului României! Așteptăm motivarea pentru detalii! Până atunci, ne întrebăm ce surprize îi mai așteaptă pe EROII ÎN HALATE ALBE și atragem atenția tuturor factorilor de decizie din această țară că paharul promisiunilor neonorate s-a umplut!”, a transmis Federaţia Sanitas.

Și alte țări au cerut acest gen de stimulente, printre care Italia, Bulgaria, Germania, Ungaria potrivit ministrului Marcel Boloș.

„Valoarea pe care am evaluat-o este de 120 de milioane de euro. Toţi aceşti bani sunt asiguraţi din fonduri europene, în cadrul Programului Operaţional Capital Uman.

Sigur că dacă va fi nevoie de suplimentarea acestor fonduri, vom face demersurile legale pentru ca să putem să asigurăm fondurile necesare astfel încât să putem să decontăm toate cheltuielile care se referă la stimulentul de risc medical.

Este o propunere pe care România a formulat-o şi se regăseşte în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă care va fi supus aprobării pe ordinea de zi a Guvernului, dar nu suntem singurul stat membru care a luat o astfel de măsură”, a spus la data când a fost propusă inițiativa legislativă Marcel Boloş.

Situație incertă pentru banii acordați cadrelor didactice

Decizia CCR pune sub semnul întrebării o altă propunere legislativă care a trecut luni, 21 septembrie de votul Senatului Senatul Este vorba de acordarea , în perioada stării de urgenţă şi de alertă, a un stimulent de risc cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar.

Bonusul ar fi de 2.000 de lei lunar şi personalului nedidactic şi auxiliar – 1.500 de lei lunar. Proiectul a trecut de Senat și urmează să intre la vot Camera Deputaților. Având în vedere ultima decizie a CCR acesta ar putea fi respins.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Din 25 septembrie, fermierii pot depune cereri de sprijin financiar pentru atenuarea efectelor pandemiei de COVID-19. CONDIȚII

Publicat

Fermierii din România pot solicita, începând de vineri, sprijinul financiar acordat prin măsură 21 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, pentru atenuarea efectelor generate de pandemia Covid-19 în sectorul zootehnic – bovine, ovine, caprine, dar și în cel vegetal – legume-fructe și cartofi.

Potrivit Agenției de Plăti și Intervenție pentru Agricultură (APIA), fondurile disponibile în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor se ridică la 150 de milioane de euro, iar depunerea solicitărilor se va face în perioada 25 septembrie – 23 octombrie 2020.

Sprijinul va fi acordat sub formă de suma forfetară raportată la dimensiunea fermei și urmează să fie plătit până la dată de 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competență până la 31 decembrie 2020.

„Sprijinul are în vedere atenuarea problemelor legate de lichidități care periclitează continuitatea activităților agricole, respectiv a producției primare în agricultură, în sectoarele antemenționate, acestea fiind cele mai afectate de impactul COVID-19.

Având în vedere pierderile suferite din cauza pandemiei de COVID- 19, fermierii vor fi sprijiniți în vederea reluării fluxului tehnologic normal al fermei și menținerea viabilității fermelor”, precizează sursă citată.

Potențialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscriși în evidență APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plata în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criză COVID-19.

Conform APIA, cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, precum și sectoarelor legume-fructe și cartofi, însoțite de documentele generale și specifice, pot fi depuse la centrele județene/locale ale Agenției de Plăti și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al Municipiului București sau transmise prin fax, poștă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis.

Ajutor de stat de la APIA- Condiții și documente necesare

Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat se regăsește în OUG. nr 149/27.08.2020 publicată în Monitorul Oficial nr. 808 din data de 02.09.2020 și poate fi descărcat de pe site-ul APIA

Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se depun la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură, iar în situaţia în care deţin mai multe exploataţii, la centrul judeţean APIA pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul, după caz.

Ghidul solicitantului poate fi descărcat de aici: ghidul_solicitantului_M21_

Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se pot transmite și prin fax, poștă sau în format electronic prin e-mail, cu condiţia asumării prin semnătură pe fiecare pagină a documentului transmis.

Valoarea totală ce poate fi acordată unui beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro.

Ajutorul de stat pentru susţinerea activităţii  crescătorilor din sectorul  bovin poate fi cumulat cu alte forme de sprijin acordate în conformitate cu Comunicarea CE – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), fără a depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pentru același beneficiar.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Mircea Hava: Fiecare vot pentru PNL înseamnă prosperitate în/ pentru fiecare comunitate!

Publicat

Deși campania electorală a fost una oarecum atipică, finalul e același: demagogii, trâmbițașii, lipitorile și băgătorii în seamă vor lua din nou o pauză, de 4 ani. Și vor primi, în loc de vot, un binemeritat “au revoir!”.

Pentru că Alba e prea matură ca să mai plece urechea la compoziții de presă făcute de mercenari ai tastelor, sloganuri, mâneci suflecate și cămăși albe ce nu pot însă ascunde suflete negre.

Partidul Național Liberal și-a concentrat și această campanie, ca și toate campaniile de până acum, pe planuri clare și acțiuni concrete. Pe asfalt turnat, nu promis, pe rețele de utilități construite sau reabilitate, pe țevi îngropate, nu desenate.

Ce îmi doresc să înțelagă oricine, din Horea până la Șugag și din Ocoliș până-n Șibot este că tot ce s-a putut și s-a făcut la Alba Iulia, la Blaj sau Sebeș, Aiud și Cugir se poate face în fiecare comună și sat din Alba, până la ultimul cătun. Asta face administrația liberală în fiecare localitate și pentru fiecare comunitate.

Președintele Klaus Iohannis și echipa sa de negociatori au marcat cel mai important punct diplomatic și economic: 80 de miliarde de euro pentru România, de la Uniunea Europeană.

Primarii liberali, Consiliile Locale liberale, administrația liberală pe scurt, au cea mai importantă misiune: să transforme aceste fonduri în prosperitate pentru fiecare localitate pe care o administrează. În Alba Iulia, în Alba și în toată România.

Încrederea voastră și votul vostru vor fi punctele de start pentru ceea ce eu sunt convins că va rămâne în istorie drept cea mai înfloritoare perioadă din istoria contemporană!

Duminica asta votați cu inima, votați PNL!

Mircea Hava, europarlamentar, președinte PNL Alba

Comandat de Partidul Național Liberal, distribuit de SC INDEPENDENT SRL – portal: https://alba24.ro, cod unic mandatar financiar coordonator 21200012

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

25 septembrie: 30 de ani de la înființarea SMURD în România. Povestea Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare

Publicat

Activitatea SMURD în România a început în 1990, la Târgu Mureș, prin experimentarea unui sistem de urgenţă care funcţiona şi în alte ţări europene. Avea la bază transferul unui echipaj medical la locul unde era pacientul aflat în stare critică. Azi se împlinesc 30 de ani de la „aducerea spitalului la pacient”.

DSU anunță, vineri, că se împlinesc 30 de ani de la înființarea Serviciului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare în România.

„Astăzi, 25 septembrie celebrăm 30 de ani în care Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, prin echipele sale salvatoare a reușit să se poziționeze în toți acești ani ca parte indispensabilă a sistemului de urgență, salvând vieți, redând speranța de <a doua zi>.

Timp de 30 de ani sistemul integrat de răspuns la urgențe s-a transformat continuu, a evoluat, fiind mereu orientat în a răspunde prompt și eficient nevoilor cetățenilor.

Performanțele vizibile sunt rezultate ale muncii în echipă, dedicării și sacrificiului, valori înnăscute menite în a susține cele mai de preț cuvinte ale salvatorilor <Pentru ca alții să trăiască!>

Personificat, SMURD este salvatorul, inima, lui, motorul care încă de la început, de la prima intervenție la Târgu Mureș a refuzat să se oprească, continuând în ritm și mai alert, pentru că la bază, combustibilul este dat de colegii a căror viață și-au dedicat-o salvării semenilor lor, pentru o inimă care azi încă bate.

30 de ani pentru oameni. Astăzi, mâine, mereu…pentru ca alții să trăiască!

La mulţi ani, medici, asistenți, pompieri, piloți și voluntari!”, au transmis reprezentanții DSU, pe pagina de Facebook.

Povestea SMURD

SMURD-ul s-a „născut” la Târgu-Mureș, experimentarea sistemului de urgenţă începând sub egida Clinicii de Anestezie Terapie Intensivă, în septembrie 1990. Atunci a funționat doar cu personal voluntar.

Echipajul care se deplasa pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă era condus de un medic de anestezie şi terapie intensive şi de medicină de urgenţă.

Noul serviciu, numit SMUR – Serviciul Mobil de Urgenţă şi Reanimare, avea în dotare o singură maşină echipată pentru intervenţie rapidă, fără posibilitatea de a transporta pacientul. Acest lucru era asigurat atunci de o autosanitară a Serviciului de Ambulanţă.

SMUR a primit prima ambulanţă de reanimare în anul 1991, sub forma unei donaţii din Germania, iar șoferii ambulanţei SMUR erau studenţi ai Facultăţii de Medicină, medici sau voluntari ai Crucii Roşii din Târgu Mureş.

În anul 1993, SMUR a început să se dezvolte prin crearea camerei de reanimare în cadrul Spitalului Clinic Judeţean Mureş, în vederea continuării îngrijirii pacienţilor în stare gravă aduşi de SMUR sau sosiţi cu alte mijloace la spital, până la preluarea acestora de diferite secţii ale spitalului. Noua cameră de reanimare a început să funcţioneze cu medicii, asistenţii şi voluntarii ce lucrau în cadrul echipajelor din faza prespitalicească, iar mortalitatea în cadrul Serviciului de Primiri Urgenţă al Spitalului Judeţean Mureş a fost redusă cu aproximativ 50 la sută.

Tot în anul 1993 au apărut primele modele, preluate după cel din Târgu Mureş, la Oradea şi Sibiu.

„Serviciul de Urgenţă” a fost amplasat în curtea Spitalului Clinic Judeţean Mureş şi a început să funcţioneze în 31 iulie 1994.

În 2006 a fost înfiinţată şi Fundaţia pentru SMURD, de către doctorul Raed Arafat, fondatorul SMURD, dar nu există nicio relaţie directă de subordonare sau de control între SMURD şi Fundaţia pentru SMURD, cele două fiind două entităţi total diferite.

În prezent, zilnic, peste 1.000 de persoane primesc ajutor din partea pompierilor, asistenților, medicilor și piloților care încadrează cele aproape 600 de mijloace SMURD pregătite să intervină la solicitările oamenilor.

sursa: digifm.ro, DSU, IGSU

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate