Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

ADR Centru: peste 31,5 miliarde euro pentru dezvoltare în România, în perioada 2021-2027. Acordul cu Comisia Europeană, aprobat

Publicat

România va primi în total 31,5 miliarde euro din partea politicii de coeziune în perioada 2021-2027, în cadrul Acordului său de Parteneriat cu Comisia Europeană, pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a regiunilor sale, precum și a tranziției sale verzi și digitale, se arată într-o informare publicată azi pe portalul web al CE.

Aceste fonduri europene vor sprijini, de asemenea, dezvoltarea unei economii românești competitive, inovatoare și orientate către export. Acordul de parteneriat cu România este cel de-al 18-lea astfel de acord adoptat la nivel european.

La nivelul Regiunii de Dezvoltare ”Centru”, adoptarea acestui document decisiv pentru implementarea politicii de coeziune pentru actuala perioadă de finanțare europeană înseamnă și apropierea momentului în care va fi lansat noul Program Operațional Regional a Regiunii Centru pentru perioada 2021-2027 (POR Centru 2021-2027).

Mai multe resurse financiare pentru regiunea Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu

Acesta prevede o alocare financiară de peste 1,15 miliarde euro, exclusiv din fonduri europene, la care se adaugă și contrapartida națională, suma nerambursabilă totală care va fi pusă astfel la dispoziția Regiunii noastre fiind în valoare de peste 1,38 miliarde euro. Această sumă va fi completată de contribuțiile beneficiarilor la cofinanțarea proiectelor, ceea ce înseamnă că aproape de două ori mai multe resurse financiare decât în perioada 2014-2020 vor susține dezvoltarea regiunii formate din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

”În perioada imediat următoare MIPE va semna oficial acest Acord de Parteneriat aprobat de Comisia Europeană și practic vom intra efectiv în perioada de finanțare 2021-2027. Pentru noi înseamnă foarte mult, deoarece pentru această perioadă vom îndeplini un rol nou, cel de Autoritate de Management a fondurilor alocate pentru dezvoltare.

Primim astfel o veste bună pentru Regiunea Centru, deoarece POR Centru 2021-2027 a fost aprobat de către Guvern prin Memorandum la sfârșitul lunii mai și a fost transmis oficial către Comisia Europeană, fiind acum analizat de experții europeni. Viziunea noastră pentru Regiunea Centru, pe care am transpus-o în POR Centru 2021-2027, este să devenim o regiune mai curată, atractivă pentru locuitorii săi și turiști, cu o economie competitivă bazată pe cunoaștere și inovare, în care grija pentru mediu și utilizarea rațională și durabilă a resurselor să contribuie la bunăstarea fiecărui cetățean.

Acest lucru înseamnă investiții pentru creșterea competitivității economice și a nivelului public și privat de digitalizare, dar și investiții în tranziția verde, în special în sectoare precum energia verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, crearea de spații verzi, gestionarea riscurilor și măsuri de mobilitate urbană durabilă. Acestea vor completa resursele pe care le vom aloca în continuare pentru dezvoltarea infrastructurii locale, în domeniul creșterii conectivității regionale cu rețelele europene, în domeniul educației, sănătății și în dezvoltarea comunităților mai sărace”, a declarat Simion Crețu, director general ADR Centru.

Investiții în domenii de interes major

Conform portalului oficial al Comisiei Europene, membrii Colegiului Comisarilor au declarat:

  • Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira: „Investițiile realizate în cadrul politicii de coeziune vor aborda domenii de interes major pentru români. O planificare și o implementare eficace ale programelor aflate în curs de finalizare vor facilita dezvoltarea inovării și a digitalizării, implementarea unor servicii medicale și sociale de calitate, precum și asigurarea unor oportunități de educație și formare și a unor transporturi sigure și curate, contribuind, în general, la crearea unei economii mai competitive. Finanțarea politicii de coeziune va îmbunătăți calitatea vieții din România și va garanta că nimeni nu este lăsat în urmă.”
  • Comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit: „Salut acordul de parteneriat cu România, care evidențiază un angajament ferm de a utiliza Fondul social european Plus pentru a pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale. În conformitate cu Garanția pentru tineret, FSE+ îi va ajuta pe tineri să-și găsească drumul pe piața forței de muncă. Sunt deosebit de încântat să constat că România își intensifică, de asemenea, lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor, punând astfel în aplicare Garanția europeană pentru copii.”
  • Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius: „Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură va sprijini proiecte inovatoare care vor contribui la gestionarea durabilă a resurselor acvatice. Acordul de parteneriat îi va permite României să construiască sectoare ale pescuitului, acvaculturii și prelucrării care să fie inovatoare, durabile și cu emisii scăzute de carbon, consolidând totodată vitalitatea economică și socială a comunităților costiere. Acordul va sprijini, de asemenea, reziliența sectoarelor care se confruntă cu evenimente excepționale care conduc la perturbări grave ale piețelor.”

Ce prevede Acordul de Parteneriat dintre Uniunea Europeană și România

Acordul de Parteneriat cu România acoperă finanțarea politicii de coeziune (FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune), FTJ și FEAMPA. Acordul de Parteneriat pregătește terenul pentru implementarea investițiilor aferente pe teren, vizând 8 programe regionale și 9 programe naționale.

În cadrul politicii de coeziune și în cooperare cu Comisia, fiecare stat membru a pregătit propriul său acord de parteneriat, respectiv documentul strategic pentru programarea investițiilor din fondurile politicii de coeziune și din FEAMPA în cursul cadrului financiar multianual. Acest document se axează pe prioritățile UE, stabilind strategia și prioritățile de investiții identificate de statul membru, și prezintă o listă a programelor naționale și regionale care urmează să fie implementate pe teren, inclusiv alocarea financiară anuală orientativă pentru fiecare program.

Temele principale vizate de Acordul de Parteneriat dintre Uniunea Europeană și România:

  • Creșterea competitivității economice și a nivelului de digitalizare: se vor acorda 4,33 miliarde euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru sprijinirea transformării economice inovatoare și inteligente a României. Fondurile vor contribui la creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și vor sprijini cercetarea și inovarea, în special prin colaborarea dintre întreprinderi și universități. Vor fi sprijinite, de asemenea, întreprinderile inovatoare și activitățile inovatoare din cadrul IMM-urilor tradiționale. În plus, UE va investi în digitalizarea întreprinderilor și în dezvoltarea unor servicii publice digitale inovatoare, dar și în îmbunătățirea competențelor digitale ale populației, în special ale elevilor și profesorilor.
  • Un impuls pentru economia verde: se vor realiza investiții în valoare de 6,75 miliarde euro din FEDR și din Fondul de coeziune în tranziția verde, în special în sectoare precum energia verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, crearea de spații verzi, gestionarea riscurilor și măsuri de mobilitate urbană durabilă. Dintre acestea, 2,3 miliarde euro vor fi alocate pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor rezidențiale și publice și pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a sistemelor energetice inteligente. Astfel se vor reduce consumul de energie și emisiile de carbon și va fi sprijinită decarbonizarea sectorului energetic. Alte 2,34 miliarde euro vor sprijini sectorul apei și al apelor reziduale, precum și îmbunătățirea economiei circulare, cu accent pe deșeuri, reutilizare și reciclare. În fine, 2,14 miliarde EUR din Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) vor fi destinate atenuării impactului social și economic al tranziției verzi către o economie neutră din punct de vedere climatic. Acest fond va fi direcționat către regiunile românești cele mai afectate de eliminarea treptată a cărbunelui și a lignitului și se va axa pe transformarea industriilor energointensive.
  • Modernizarea sistemului de sănătate: vor fi realizate investiții în valoare de 2,3 miliarde euro pentru asigurarea accesului cetățenilor la sănătate și pentru îmbunătățirea calității, a eficacității și a rezilienței sectorului medical. De asemenea, fondurile vor viza grupurile vulnerabile, contribuind la reducerea inegalităților.
  • Transportul durabil: se vor acorda 7,2 miliarde euro din Fondul de coeziune și din FEDR pentru dezvoltarea unor mijloace de transport multimodale și mai durabile. Se va acorda o atenție deosebită trenurilor și căilor ferate, dar și extinderii transportului public durabil din orașe. Investițiile în rețelele transeuropene de transport (TEN-T) vor îmbunătăți legăturile cu regiunile periferice de dincolo de Carpați și vor facilita accesul la centrele industriale, contribuind astfel la creșterea economică și la mobilitatea forței de muncă.
  • Ocuparea forței de muncă, competențe și combaterea sărăciei: se vor aloca 7,3 miliarde euro din Fondul social european Plus (FSE+) pentru îmbunătățirea accesului la piața muncii, cu un accent special pe scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor, pe o educație de calitate și favorabilă incluziunii, pe dezvoltarea de noi competențe și pe formare. FSE+ va contribui la modernizarea Serviciului public de ocupare a forței de muncă din România și va promova incluziunea socială, accesibilitatea și eficacitatea serviciilor publice. De asemenea, se vor aloca 3,5 miliarde euro pentru dezvoltarea antreprenoriatului social și pentru sprijinirea consolidării capacităților în rândul partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile. Fondul va îmbunătăți accesul la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, reducând rata de părăsire timpurie a școlii. Va fi, de asemenea, îmbunătățită relevanța a educației și formării profesionale (EFP) și a învățământului terțiar pentru piața muncii. Pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și a deprivării materiale se vor aloca 3,3 miliarde euro. Fondurile vor îmbunătăți accesul la serviciile sociale și calitatea acestora și vor dezvolta servicii sociale, educaționale și medicale integrate în 2 000 de comunități rurale.
  • Pescuitul durabil: Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură (FEAMPA) va investi 162,5 milioane euro în pescuitul și acvacultura durabile, în conservarea resurselor biologice acvatice din Marea Neagră și în aplicarea activităților de control al pescuitului. Fondul va sprijini, de asemenea, un sector durabil al acvaculturii și al prelucrării, diversificând comunitățile locale de pescuit și acvacultură și contribuind la modernizarea mult așteptată a infrastructurii de pescuit din Marea Neagră.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ADMINISTRATIE

Cât câștigă șefii administrației din Alba. Sumele încasate de primarii orașelor, prefectul și președintele consiliului județean

Publicat

Încasează anual sume astronomice pentru românul de rând și conduc primăriile din județul Alba.

Cei mai importanți oameni din administrație și-au făcut publice declarațiile de avere, din care putem afla cât au câștigat în anul fiscal încheiat, adică în 2021. 

Mulți dintre ei nu și-au încărcat declarațiile pe siteurile primăriilor pe care le conduc, acolo unde informațiile ar fi la îndemâna cetățenilor, sau atunci când au făcut-o, le-au îngropat în site încât să fie foarte greu de găsit.

Totuși au fost obligați să și le depună pe  integritate.eu, unde au fost consultate de Alba24.ro și de unde au fost extrase veniturile declarate ale acestora.

Mai multe informații despre averile lor, nu doar despre venituri, puteți accesa aici.

Ion Dumitrel – președintele Consiliului Județean Alba

Președintele Ion Dumitrel a încasat o indemnizație de 164.268 de lei în 2021, de la instituția pe care o conduce.

Soția acestuia, angajată a Apa CTTA Alba, a avut un salariu de 128.158 de lei, la care s-au adăugat bonuri de masă în valoare de 3.300 de lei.

dumitrel

Acesta nu a declarat datorii și avea două conturi în care se aflau 342.000 de lei și respectiv 132.000 de lei, dar și un cont în valută gol.

Prefectul județului, Nicolae Albu

Prefectul Nicolae Albu a încasat în 2021, suma de 143.550, de la Prefectură. Soția sa a obținut, în același an, venituri (salariu) în valoare de  58.777 de lei de la Instituția Prefectului Alba și 15.725 de lei de la APIA.

Soția prefectului a mai obținut, potrivit declarației acestuia, indemnizații AJOFM (6.440 de lei), indemnizații pentru comisie de concurs (1.200 de lei).

Alba Iulia – Gabriel Pleșa

Primarul Gabriel Pleșa are venituri atât din indemnizația de primar cât și din mediul privat, de la o firmă a familiei.

În 2021, Pleșa a primit de la primărie 164.268 de lei, iar de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, o retribuție de profesor asociat în valoare de 3.599 de lei.

Primarul a primit dividende de la două firme: 110.000 de lei de la Matex SRL și 155.000 de lei de la VIVA SRL, ambele firme ale familiei sale.

Sebeș – Dorin Nistor

Primarul Dorin Nistor a încasat de la primăria pe care o conduce suma de 118.632 de lei, în 2021. Soția sa, consilier juridic la Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov, a câștigat 76.196 de lei.

La bancă, primarul are 3 conturi în lei care totalizează aproape 100.000 de lei și unul în valută, cu peste 5.000 de euro.

Aiud – Oana Badea

Primarul din Aiud, Oana Badea, a declarat venituri de 119.921 de lei, obținute în această calitate în 2021.

Aceasta nu are alte venituri, și nu a declarat nici conturi la bancă. Singura achiziție pe care a menționat-o în declarația de avere este o Dacia Logan din 2021.

Câmpeni – Dan Cristian Pașca

Primarul din Câmpeni, Dan Cristian Pașca, declară că a încasat de a primărie, în anul fiscal încheiat, suma de 83.328 de lei.

Soția sa, medic de familie, a câștigat însă mult mai bine: a avut venituri de 316.180 de lei, la care se mai adaugă 18.000 de lei încasați de la firma Aristur SRL Câmpeni.

Familia Pașca a încasat însă cele mai mari sume de bani din dividende, obținute de la 2 firme: SC ARCOM SRL și SC ARISTUR Câmpeni SRL.

În total, este vorba despre 710.000 de lei, după cum reiese din declarația de mai jos.

Afacerile celor două firme par a fi mers mult mai bine decât în anul anterior, când dividentele obținute de familie au fost de 552.000 de lei.

Abrud – Cristian Albu

Primarul din Abrud a declarat în anul fiscal 2021, în această calitate, suma de 100.380 de lei. Soția sa a câștigat 48.000 de lei, ca angajată la DGASPC Abrud.

Înainte să fie ales în funcția de primar, Cristian Albu câștiga mai mulți bani ca angajat al Cupru Min Abrud.

În anul fiscal în care a ajuns primar, obținuse de la compania de stat aproximativ 118.000 de lei.

Baia de Arieș – Traian Pandor

Primarul orașului Baia de Arieș, Traian Pandor, a obținut în anul fiscal încheiat, adică în 2021, suma de 92.352 de lei de la primărie.

Pe lângă acești bani, Pandor a mai primit 49.000 de lei pensie. Față de declarațiile de avere anterioare, de această dată au dispărut veniturile din închirieri.

Suplimentar însă, primarul a cumpărat în 2021 un teren intravilan la Ciugud.

Blaj – Gheorghe Rotar

Primarul din Blaj, Gheorghe Rotar, a declarat venituri de 118.632 de lei, reprezentând indemnizația de primar pentru anul 2021, în scădere față de anul anterior când a obținut o indemnizație de peste 132.000 de lei.

Veniturile familiei sunt întregite de soția sa, asistent șef la spitalul din oraș, care a câștigat aproape 77.000 de lei.

Familia Rotar a mai obținut suma de 14.220 de lei din chirii.

Cugir – Adrian Teban

Primarul din Cugir, Adrian Teban, a declarat o indemnizație de 118.893 de lei, sumă obținută în 2021 de la primărie.

Soția sa a câștigat peste 74.000 de lei de la școala gimnazială la care lucrează.

În anul 2021, Teban a mai încasat 12.176 de Euro de la Comitetul European al Regiunilor.

Economiile sale din bancă au crescut într-un an de la 44.500 de euro, la 57.812 euro.

Zlatna – Silviu Ponoran

Primarul din Zlatna, Silviu Ponoran, a avut în 2021, ultimul an fiscal de raportare, un venit de la primărie în sumă de 95.358 de lei.

Suma este mai mică decât cea din 2020, când, potrivit declarației proprii, a încasat mai mult de 100.000 de lei.

În bancă, Ponoran are peste 65.000 de lei.

Teiuș – Mirel Hălălai

Primarul din Teiuș, Mirel Hălălai, a depășit venituri de 100.000 de lei obținute de la primărie în 2021.

Soția acestuia a câștigat suma de 20.228 de lei de la filma DAMIPROD SRL.

În declarația acestuia de avere mai este raportat un depozit bancar al soției, care aduce un venit de 100.000 de lei pe an, însă cel mai probabil este vorba despre o greșeală, supa reprezentând de fapt depozitul.

Ocna Mureș – Silviu Vințeler

Primarul din Ocna Mureș, Silviu Vințeler a câștigat în această funcție 109.512 de lei. Soția sa, angajată la SC Apa CTTA Alba, a câștigat 34.300 de lei.

Acesta nu are conturi bancare, în schimb are două credite, dintre care unul în valoare de 75.001 lei, contractat în 2020 și scadent în 2024 și altuld e 135.000 de lei, scadent în 2027.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Florin Salam NU a murit! Prima filmare cu acesta, postată pe pagina sa de Facebook, după apariția știrii

Publicat

Florin Salam nu a murit. Lumea iubitorilor de manele a fost zguduită sâmbătă seară de vestea că idolul lor, Florin Salam, ar fi murit la vârsta de 42 de ani.

Vestea s-a răspândit ca fulgerul, cu atât mai mult cu cât se știa despre acesta că este în spital.

La câteva minute după apariția știrii, acesta a scris un mesaj pe contul său de Facebook:

”Dragilor. Voi fi scurt și la obiect. Nu. Nu am murit.

Iar din păcate această informație reprezintă o palmă dură asupra credibilității presei din România.

Ne vom revedea curând la concerte.

Va doresc sănătate tuturor.”

Prima filmare cu Florin Salam, după apariția știrii legate de ”moartea” sa

Ulterior, acesta și-a șters postarea însă a revenit la scurt timp cu o filmare în care vorbește despre starea sa.

UPDATE: Și Betty Salam, fiica interpretului de manele Florin Salam, a reacționat după apariţia în presă a informației că tatăl ei a murit.

Ea a dezmințit informația și s-a arătat indignată de articolul apărut pe siteul ProTV.

UPDATE: Siteul știrilor ProtTV le-a cerut scuze cititorilor, pentru eroare.

”Ne cerem scuze cititorilor pentru eroare. Reporterii Știrilor Pro TV au primit, pe surse, informația conform căreia Florin Salam a murit.

Din păcare, stirileprotv.ro a eșuat în a verifica informația și din alte surse, fapt care a condus la o regretabilă greșeală”.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LIVE VIDEO: Seară magică la Festivalul Roman Apulum de la Alba Iulia. Lupte de gladiatori și paradă cu torțe

Publicat

Seara de sâmbătă este una specială în cadrul Festivalului Roman Apulum, care se desfășoară în acest weekend la Alba Iulia. 

În programul oficial al evenimentului au fost incluse demonstrații de dansuri antice cu  Magna Nemesis, Venatrix și Nimfele Daciei  pe Esplanada Catedralei Romano-Catolice

De asemeana, căderea întunericului aduce și mult-așteptatele lupte de gladiatori cu Ludus Ursus și Ludus Apulensis, care au loc tot pe Esplanada Catedralei Romano-Catolice.

Seara se încheie în jurul orelor 21.45-22.00 cu o parada cu torțe care va defila pe Strada Mihai Viteazul.

Pe parcusul zilei, participanții la festival au putut vedea prezentări și demonstrații militare comune ale trupelor participante: Tomis (Constanta); Historia Renascita (Pitesti); VeteresMilites (Sibiu); Omnis Barbaria (Baia Mare); Terra Dacia Aeterna (Cluj-Napoca); Legio I Italica (Svishtov, Bulgaria); Dacii Petrodavei (Piatra Neamț), Garda Apulum (Alba Iulia) / Esplanada Catedralei Romano-Catolice.

Duminică, 14 august – PROGRAM

Orele 10.30 – 18.00 Tabăra antică – ateliere militare și meșteșugărești (Prelucrare os, Prelucrare lemn, Olărit, Monetărie, Signacula, Jocuri romane, Mozaic, Pictură, Gastronomie Antică, Medicină Antică, Machete, Scriptoria, Inscripții în piatră, Fierărie, Metaloplastie, Antrenamente soldați, Antrenamente gladiatori; Tir cu arcul) / Platou strada Militari – tabăra romană; Curtea Palatului Copiilor – tabăra dacilor și aliaților lor

Orele 11.00 – 12.00 Tur ghidat al principalelor obiective romane ale castrului Apulum / Pornire de la Muzeul Principia

Orele 11.30-12.30 – Competiție sportivă/pentatlon antic / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 18.30 – 19.00 Târg de sclavi / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 19.00-19.30 – Demonstrații comune de tehnicămilitară ale trupelor participante: Legiunile romane, Războinicii barbari / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 19.30-20.00 – Mare confruntare / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Luni, 15 august

Orele 12.00 – Ceremonialul de închidere a festivalului. Parada trupelor / Esplanada Catedralei Romano-Catolice și Strada Mihai Viteazul

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

David Popovici, RECORD MONDIAL la 100 de metri liber și aur la Campionatul European de la Roma

Publicat

Sportivul român, David Popovici, a câștigat aurul cu un nou record mondial 46,86 la 100 de metri liber, la Campionatul European de Natație. 

El se apropiase anterior la doar 7 sutimi de recordul mondial deținut până acum de Cielo Filho din 2009.

În semifinale, Popovici și-a confirmat statutul de mare favorit. Cu o evoluție magnifică, românul a oprit cronometrul la 46.98 secunde, un nou record european, la numai 7 sutimi de recordul mondial (46.91), deţinut de brazilianul Cesar Cielo Filho.

Finala probei a avut loc sâmbătă, de la ora 19.22

David Popovici este al patrulea om din toate timpurile care coboară sub 47 de secunde pe suta de metri.

Foto: David Popovici Facebook

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax