Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 4 cazuri noi de infectare cu COVID-19, în ultimele 24 de ore. Câte cazuri active mai sunt în județ, în prezent


Publicat

Au fost înregistrate 522 de cazuri de COVID-19 în județul Alba, în total, potrivit datelor transmise vineri, 17 iulie, de către Direcția de Sănătate Publică.

S-au înregistrat 4 infectări noi, de la ultima raportare. În total, în județ mai sunt 54 de cazuri active. 

Citește și despre pacienții din Alba cae și-au făcut teste la cerere: Două persoane din Alba Iulia care și-au făcut teste la cerere, confirmate cu COVID-19. Câte persoane s-au testat în trei zile

440 dintre cele 522 de persoane infectate au fost declarate vindecate și 28 de pacienți din Alba au decedat de la începutul epidemiei.

Joi, în Alba au fost prelucrate 753 de teste (574 la DSP și 179 la SJU). Numărul total de teste efectuate în județ a ajuns la 33.659.

PRECIZARE DSP Alba: din cele 4 cazuri nou depistate, 2 reprezintă contacți de familie ai unor pacienți deja confirmați și celelalte 2 cazuri sunt fără legătură epidemiologică între ele.

Până joi erau raportate 518 cazuri (7 noi, 53 active), 437 vindecări, 28 decese, 32.906 teste prelucrate (525 de teste în ultimele 24 de ore).



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

1.454 de cazuri noi de COVID-19 în România, 53 decese. Numărul total al îmbolnăvirilor, 66.631. 478 pacienți la ATI

Publicat

Numărul total de cazuri confirmate COVID-19 în România a ajuns la 66.631, potrivit datelor transmise joi, 13 august, de Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Au fost înregistrate 1.454 cazuri noi, în ultimele 24 de ore, număr în continuă creștere, în ultimele zile. Au fost făcute 22.649 de testări noi. Este record și în ce privește decesele: 53, în ultimele 24 de ore.

Vezi și ALBA: 13 cazuri noi de COVID-19 în județ, în ultimele 24 de ore. LISTA localităților din care provin persoanele infectate

Până marți, erau raportate 65.177 de cazuri (1.415 noi), 31.048 pacienți vindecați, 7.026 asimptomatici externați la 10 zile după depistare, 2.807 decese (43 decese noi), 1.427.626 de teste prelucrate (22.607 efectuate în ultimele 24 de ore, 14.098 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.509 la cerere).

Situația cazurilor noi vs. numărul testări din ultimele zile:

13 august – 1.454 cazuri noi (în actualizare)

12 august – 1.415 cazuri noi după 22.607 teste (1.427.626 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 22.607 din care 14.098 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 8.509 la cerere)

11 august – 1.215 cazuri noi după 19.491 teste (1.404.845 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 11.595 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 7.896 la cerere)

10 august – 779 cazuri noi după 6.607 teste (1.385.334 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 4.738 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 1.869 la cerere)

9 august – 1.145 cazuri noi, după 13.353 teste (1.378.727 teste în total; în ultimele 24 de ore, 8.561 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 4.792 la cerere)

8 august – 1.350 de cazuri noi după 21.444 (1.364.759 de teste, în total; 13.353 efectuate în ultimele 24 de ore, din care 8.561 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 4.792 la cerere; 615 rezultate comunicate anterior celor 24 de ore)

7 august – 1.378 de cazuri noi după 23.946 (1.343.315 de teste, în total; 23.946 efectuate în ultimele 24 de ore, din care 14.276 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 9.670 la cerere)

6 august – 1.345 cazuri noi după 24.147 teste (1.319.369 teste în total; 24.147 în ultimele 24 de ore din care 14.887 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 9.260 la cerere)

5 august – 1.309 cazuri noi după 24.108 testări (1.295.222 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 15.956 teste în baza definiției de caz și a protocolului medical, 8.152 la cerere)

4 august – 1.232 cazuri noi după 20.581 teste (1.268.899 de teste în total; 20.581 efectuate în ultimele 24 de ore, 13.033 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 7.548 la cerere).

3 august – 823 cazuri noi după 8.045 teste (1.248.318 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 8.045 teste, din care 5.646 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 2.399 la cerere)

30 iulie – 1.356 cazuri noi după 23.401 teste (1.177.630 teste în total; 23.346 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.566 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 9.780 la cerere)

Situația îmbolnăvirilor pe județe – 13 august – sursă INSP:

Județ / Număr de cazuri confirmate (total) / Număr de cazuri nou confirmate (în actualizare):

Grupul de Comunicare Strategică:

Până astăzi, 13 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 66.631 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

31.547 pacienți au fost declarați vindecați și 7.253 pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.454 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 571 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 13 cazuri noi de COVID-19 în județ, în ultimele 24 de ore. LISTA localităților din care provin persoanele infectate

Publicat

Au fost confirmate 13 cazuri noi de COVID-19 în județ, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise joi, 13 august, de către Direcția de Sănătate Publică.

În total, de la începutul pandemiei în județul Alba au fost înregistrate 864 de îmbolnăviri. De asemenea, 687 de persoane au fost declarate vindecate și s-au întregistrat 39 de decese. 

Miercuri, în Alba au fost prelucrate în total 510 probe (309 la DSP și 201 la SJU). Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 49253.

Localitățile din care provin cazurile noi (13 august):

Alba Iulia – 7 (fără link epidemiologic între ele)

Sebeș- 3

Galda de Jos – 2

Blaj – 1

Până miercuri, erau 851 de cazuri (12 noi), 684 persoane vindecate, 38 decese, 48.743 teste efectuate (599 în ultimele 24 de ore).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

În Portul Constanța este depozitat de 10 ori mai mult azotat de amoniu decât exista în Beirut, la momentul exploziei

Publicat

În prezent, în evidențele Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța există 5 operatori care efectuează operațiuni de încărcare/descărcare și depozitare temporară a azotatului de amoniu, a transmis Costel Stanca, într-un comunicat de presă.

Aproape 26.000 de tone de azotat de amoniu sunt depozitate în total Portul Constanța, a anunțat joi dimineață și Administrația Porturilor Maritime, care a atras atenția că toți operatorii care manipulează substanțe periculoase trebuie să aibă un plan de securitate aprobat de ISU.

Cantitatea este de aproape zece ori mai mare decât cea depozitată în portul din Beirut, de circa 2750 de tone de azotat, care au explodat pe 5 august.

”Astăzi, 13 august 2020, sunt stocate 25.952 tone azotat de amoniu în portul Constanța, astfel:

4.908 tone de azotat de amoniu sunt depozitate în magazii certificate la Schenker (Constanța Sud), urmând sa plece în următoarele 2 săptămâni în tranzit în Ungaria;

17.521 tone de azotat de amoniu sunt depozitate în magazii certificate la Chimpex (în zona de nord a portului Constanța);

3.523 tone de azotat de amoniu sunt depozitate la Midia Internațional (în zona Midia a portului Constanța).

De la începutul anului până în prezent, s-au operat în portul Constanța 87.292 tone azotat de amoniu la navele maritime și fluviale, o cantitate normală și medie în raport cu cantitățile operate în ultimii 5 ani. Toți operatorii ce au operat acest tip de marfă îndeplinesc condițiile de siguranță impuse, conform ISU.

Ultima navă cu azotat de amoniu a fost operată în data de 17 iulie 2020.

CN APM are proceduri de monitorizare și control a operațiunilor cu mărfuri periculoase, precum și personal instruit care efectuează inspecții în terminale, asigurându-se astfel de respectarea tuturor normelor în vigoare” se arată în comunicatul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța.

La baza exploziei de la Beirut au stat peste 2.700 de tone de azotat de amoniu.

Foto: Portul Constanta Facebook

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Sfânta Maria Mare: Cele mai cunoscute mănăstiri din România care poartă hramul Adormirea Maicii Domnului

Publicat

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este, în fiecare an, un bun prilej pentru credincioşii ortodocşi să meargă în pelerinaje la mănăstiri care au acest hram.

Unele locuri au devenit deja adevărate atracţii, zeci de mii de oameni participând la slujbele oficiate cu acest prilej.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2020. Felicitări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Mănăstirea Nicula – judeţul Cluj

În anul 1326, Nicula era o pădure, în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului şi mânăstirii.

„Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, stil maramureşean, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552.

Vezi și SFÂNTA MARIA: Măsuri speciale la Mănăstirea Nicula. Reguli stricte, monitorizare cu drone, nimeni nu se apropie de icoană

Între 1712-1714 biserica se reînnoieşte, dar va cădea pradă unui incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn, datând din secolul XVII, strămutată aici din cătunul Năsal – Fânaţe”, se arată în istoricul aşezământului monahal publicat pe site-ul manastireanicula.ro.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2020. Felicitări și urări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Conform aceleiaşi surse, începând cu 15 februarie 1699, Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului.

Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681, avea să plângă timp de 26 de zile, ca o prevestire a tristelor evenimente ce vor avea loc în jurul anului 1700, atât pentru viaţa monahală, cât mai ales pentru întreaga Ortodoxie românească din Transilvania.

Din acest moment Maica Domnului va deveni nădejdea izbăvirii din robie, boli şi nevoi, credincioşii obişnuindu-se a veni în pelerinaj, an de an, pe jos, cu prapuri, cântând: „Am venit Măicuţă să ne mai vedem, să-ţi spunem necazul care-l mai avem!”

Biserica de zid s-a construit în perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioară s-a realizat în tempera de prof. Vasile Pascu în 1961.

Iconostasul care o împodobeşte este sculptat în lemn de tei de Samuil Keresteşiu din Tăşnad la 1938 şi are în centru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solară, iconostasul este unicat şi de o rară frumuseţe.

Citește și 15 august: Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare. Superstiţii, obiceiuri mai mult sau mai puţin cunoscute, semnificaţii

Mănăstirea Râmeț – județul Alba

Este situată la circa 12km vest de Aiud, 17 km nord-vest de Teiuș și 36 km nord-vest de Alșba Iulia. Mănăstirea este așezată în valea îngustă și stâncoasă săpată de apa Geoagiului în Munții Trascăului, fiind dominată de pereți de calcar ce se ridică de o parte și de alta a văii. Pe lângă mănăstire se strecoară la vale apa Mogoșului.

Așezământul este printre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din Transilvania, după unii autori chiar de la începutul sec XIII , are prima dată certă anul 1376, menționat pe al doilea strat de pictură interioară, aceasta însemnând că biserica a fost zidită cu mult înainte scrie ortodox.ro

Toponimul Râmeț ar deriva de la Eremit=pustnic, concluzia fiind că a fost întemeiată de călugării retrași în sihăstrie la adăpostul stâncilor de aici. În 1506, mănăstirea a fost luată sub ocrotiorea domnitorului Radu Vodă al Þării Romînești, care a primit de la regele Vladislav moșia de la Stremț în ținutul Râmeților.

Făcând parte din domeniul de la Stremț, manastirea a fost ocrotită și îngrijită de familii boierești, proprietare ale domeniului. Sunt cunoscute două distrugeri ale mănăstirii în perioada frământată de lupe ale românilor transilvăneni pentru apărarea ortodoxiei din sec al XVIII-lea. A treia distrugere parțiala a fost în anul  când o parte din așezământ a luat foc. Mănăstirea Râmeț, pe lângă importantul rol religios și național, a avut și un deosebit rol de instruire și cultural.

Vezi și Reguli și condiții la mănăstirile din Alba, de Sfânta Maria. Fără cazare, iar masca de protecție, obligatorie

Mănăstirea Râmeț reprezintă o etapă evoluată a arhitecturii românești în Transilvania ăn care se vede tendința de înlocuire a stilșului gotic și de adaptare a exigențelor cultului ortodox.

Biserica Veche este construită din piatră, în formă de navă dreptunghiulară, cu o boltă cilindrică. În partea de apus care o tindă deasupra căreia este un turn maisiv. Ultima restaurare fiind făcută în anii 1987-1989, cărora li se datorează întregul parament al fațadei.

Are ca hramuri Adormirea Maicii Domnului și Sfinșii Apostoli Petru și Pavel, construită din zid în formă de cruce în anii 1982-1986 este d dimensiuni monumentale. Este compartimentată în altar, naos și pronaos.

Are un pridvor deschis, susținut din stâlpi mari de piatră și cu pardoseală de marmură, ca și biserica.

Acoperișul sete din tabla vopsită maro, cu streașină mare, care protejează pictura din partea superioară a zidurilor. Construcția s-a putut face cu ajutorul mai multor ctitori, a credincioșilor și cu osteneala soborului mănăstirii.

Mănăstirea Oașa – județul Alba

La o distanță de aproape 70 de kilometri de Alba Iulia, pe traseul care duce spre Șureanu, se află Mănăstirea Oașa, o adevărată oază de liniște pentru cei dornici să descopere viața duhovnicească și rugăciunea. Situată pe Valea Frumoasei, la o altitudine de 1350 de metri, între păduri de brad și de molid, pe malul lacului cu același nume, Mănăstirea Oașa este un punct de referință în monahismul românesc.

Vezi și FOTO-VIDEO: Mănăstirea Oașa, o oază de liniște sufletească, cu o priveliște care îți taie respirația

Din locul acesta, priveliștea îți taie respirația. Cât cuprinzi cu privirea se întinde „împărăția sălbăticiunilor” așa cum numea Sadoveanu acești munți care i-au îmblânzit sufletul cu frumusețea lor și l-au făcut să declare că este cel mai frumos loc pe care l-a văzut. În fiecare an, Mănăstirea Oaşa găzduieşte tabere de tineret prin care mii de tineri îl găsesc acolo pe Dumnezeu și se descoperă pe ei înșiși cu ajutorul părinților din mănăstire.

Biserica centrală a Mănăstirii Oașa este închinată Adormirii Maicii Domnului, hram prăznuit în ziua de 15 august. În urmă cu mai bine de nouă ani, pe 27 iulie 2011, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a pus piatra de temelie pentru noua biserică a mănăstirii, biserică ce poartă hramul Sfântului Mucenic Pantelimon, hram prăznuit în ziua de 27 iulie.

Mănăstirea Curtea de Argeş – judeţul Argeş

Mănăstirea Curtea de Argeş a fost ctitorită între anii 1512-1517 de Neagoe Basarab. Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost finalizată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi.

Între anii 1875-1886, la iniţiativa Regelui Carol I, biserica mănăstirii a intrat într-un amplu proces de restaurare, condus de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc.

Conform specialiştilor, valoarea istorică a monumentului a fost diminuată în urma lucrărilor de restaurare, prin înlăturarea zidului fortificat din exterior şi prin demolarea vechii clopotniţe.

În anul 1886 a început construirea palatului administrativ din latura de est a complexului. Pe lângă rolul său de reşedinţă episcopală, Mănăstirea Curtea de Argeş a fost şi necropolă domnească, iar mai apoi necropolă regală.

Pronaosul bisericii găzduieşte mormintele principalilor ctitori: Neagoe Basarab (†1521), Doamna Despina (†1554), soţia lui Neagoe Basarab, mormântul Doamnei Stana (†1531), fiica lui Neagoe Basarab şi soţia lui Ştefăniţă Vodă al Moldovei.

Tot în pronaos se află şi piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumaţi (†1529), soţul Doamnei Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab, dar şi mormintele regilor României: Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand şi Regina Maria, se arată pe doxologia.ro.

Mănăstirea Bistriţa – judeţul Neamţ

Mânăstirea Bistriţa Neamţ este, conform Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, printre cele mai mari din Moldova şi îi are ctitori pe voievozii Muşatini, dintre care primul întemeietor a fost Alexandru cel Bun.

Acesta a ridicat-o în 1402 pe locul unui fost schit, ca necropolă voievodală cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pe care-l poartă şi astăzi.

În acelaşi timp cu biserica, ctitorul a ridicat chiliile pentru călugări şi Casa Domnească. Sfântul Voievod Ştefan cel Mare a construit în 1498 clopotniţa şi un frumos paraclis, închinat Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava.

Paraclisul, pictat în tehnica frescă în acelaşi an, este remarcabil din punct de vedere iconografic şi artistic. În 1538 Mănăstirea a fost asediată de turci care i-au distrus zidurile exterioare.

Între 1541 şi 1546 voievodul Petru Rareş a construit un nou turn la intrarea în mănăstire, un paraclis închinat Sfântului Ierarh Nicolae, noi ziduri întărite, chilii, precum şi o Casă Domnească, pe care a pictat-o în interior în tehnica frescă.

Citește și 15 august, Sfânta Maria Mare. Ce NUME se sărbătoresc şi semnificaţiile acestora

Mănăstirea Putna – judeţul Suceava

Mănăstirea Putna a fost construită începând cu 10 iunie 1466 şi s-a sfârşit în anul 1469, sfinţirea bisericii având loc anul următor, în data de 3 septembrie.

Cronicarul Ion Neculce a povestit felul în care a fost ales locul unde a fost ridicată mănăstirea:”Ştefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în altariu”.

Marele voievod, Ştefan cel Mare a fost înmormântat, în anul 1504, la Mănăstirea Putna, după ce condus Moldova timp de 47 de ani şi trei luni. El a fost urmat la tron de fiul său Bogdan, cunoscut sub numele lui Bogdan cel Orb.

Mănăstirea Văratic – judeţul Neamţ

Începuturile mănăstiri Văratec sunt legate de numele Bălaşei Herescu (1757-1842), fiica preotului Mihail de la Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iaşi. Aceasta vieţuia ca rasoforă în Schitul Topoliţa din apropiere, cu numele de sora Olimpiada.

Ea a dobândit mai multe terenuri în poiana Văratec, de la marele vistiernic Deleanu şi de la pădurarul Ion Bălănoiu. Sfătuită de stareţul Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamţ, care urmărea desfiinţarea schiturilor mici de călugăriţe aflate la marginea oraşelor şi satelor şi concentrarea lor în câteva mănăstiri mai mari, izolate de lume, maica Olimpiada a întemeiat, între anii 1781-1785, o mică sihăstrie în poiana Văratec.

În iunie 1785, Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif, au început construirea unei biserici de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Lângă biserică, s-au clădit şi chilii în care s-au stabilit mai multe călugăriţe, fondându-se astfel Schitul Văratec.

Mănăstirea Sâmbăta de Sus – judeţul Braşov

Mănăstirea Sâmbăta de Sus, conform datelor prezentate pe site-ul locaşului, datează din jurul anului 1696, cînd vechea biserică, construită probabil din lemn a fost refăcută în piatră şi cărămidă de domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), menţionat în scrieri drept cel mai vechi dintre ctitorii mânăstirii de la Sâmbăta de Sus.

Întrucât vechea inscripţie din vremea lui Constantin Brâncoveanu a dispărut, nu se cunoaşte prea bine anul ctitoriei, ceea ce a dat naştere la mai multe supoziţii.

În lipsa inscripţiei originale, data construcţiei mănăstirii poate fi dedusă de pe o însemnare făcută pe un Triod, tipărit la Buzău în 1701, unde se specifică: Acest Triod ni s-a dat de pomană de măria sa vodă Io Constantin B. Brâncoveanu voevod mânăstirii din satul măriei sale de la Sâmbăta de Sus, văleat 7209 (=1701).

Este o dată certă, contemporană cu epoca în care s-a construit mânăstirea.

Mănăstirea Tismana – judeţul Gorj

Tradiţia spune că Sfântul Nicodim a primit în vis poruncă de la Maica Domnului să îi ridice mănăstire „la cascade”, aşa că a plecat de pe Sfântul Munte în căutarea acelui loc.

În drumul său spre locul viitoarei Mănăstiri Tismana, Sfântul Nicodim a ridicat mai multe mănăstiri şi schituri (Vratna şi Mănăstiriţa în Serbia; Vodiţa, Gura Motrului, Topolniţa, Vişina, Aninoasa, Tismana în Ţara Românească şi Prislop în Ţara Haţegului).

Mănăstirea Tismana, ctitorită de Sfântul Nicodim cu ajutorul domnitorilor Basarabi Radu I şi fiii săi, Dan I şi Mircea cel Bătrân, ar fi fost sfinţită la 15 august 1377.

Tismana a fost încă de la început o mănăstire bogată, fiind înzestrată de Radu I cu multe sate şi moşii, case, vămi, odoare şi veşminte liturgice, iar de cneazul Lazăr, cu zece sate din Serbia.

Mănăstirea Moisei – judeţul Maramureş

Mânăstirea este citată documentar în anul 1637 ca rezidenţă a Episcopului Dumitru Pop.

Biserica actuală de lemn a fost sfinţită de Mitropolitul Ardealului, Sfântul Ierarh Sava Brancovici, în 1672, când se pun temeliile vieţii mânăstireşti ca metoc al mânăstirii Putna, în prezenta delegaţilor din Moldova, aducători de cărţi şi daruri, dovadă a legăturilor cu mânăstirile bucovinene.

La 1682 egumenul Timotei Braşoveanu a arătat existenţa unor relaţii şi cu Braşovul.

Arhitectura nu e de tip maramureşean, este de proporţii reduse, turn scurt, clopotniţa deasupra pronaosului. Picturile murale sunt vechi, după 1650, finisate parţial la sfinţirea din 1672.

Surse: Facebook, adevărul.ro, wikipedia.org, ortodox.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate