Parada militară cu peste 500 de soldați și tehnică militară, concerte transmise în mai multe locații din oraș, dar și un spectacol de drone – cele mai importante momente Zilei de 1 Decembrie la Alba Iulia. 

Primarul Gabriel Pleșa, președintele Consiliului Județean, Ion Dumitrel, prefectul de Alba, Nicolae Albu și un reprezentant al armatei au prezentat programul complet al manifestărilor și cele mai importante momente.

Vezi Ziua Națională la Alba Iulia: Paradă militară cu peste 500 de participanți, elicoptere SOCAT și avioane MiG LanceR

Aproximativ 550 de militari vor participa la parada militară, ce se va desfășura pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, cu ocazia Zilei Naționale a României, la Alba Iulia. De asemenea, pe lângă militari, vor trece prin fața celor prezenți la eveniment și vehicule de luptă, aparatură antiaeriană și terestră, dar și transportoare și autospeciale. 

Cerul va fi survolat elicoptere IAR 330 SOCAT și aeronave MIG 21 LanceR

În 1 Decembrie, parada militară cu trupe și tehnică de luptă se va desfășura în zona Bulevardului 1 Decembrie 1918, după ora 15.00.

Vor participa:

• 9 detașamente de defilare pe jos (aproximativ 550 de militari aparținând Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, Forțelor pentru Operații Speciale, Batalionului 136 Geniu „Apulum”/ Brigada 10 „Dunărea de Jos”, Batalionului 26 Cercetare Supraveghere „Avram Iancu”/ Brigada 18 Cercetare Supraveghere „Decebal”, Grupării de Jandarmi Mobilă „Regele Ferdinand I” Târgu Mureș și Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Unirea” al județului Alba)
• 9 detașamente de defilare cu mijloace terestre (vehicule de luptă HUMVEE ale forțelor pentru operații speciale, complexe de artilerie antiaeriană și terestră GEPARD și HIMARS, transportoare PIRANHA III și PIRANHA V, autospeciale de intervenție ale celorlalte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională)
• aeronave militare ale Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” (elicoptere IAR 330 SOCAT și avioane MiG 21 LanceR).

Dacă în 2020, din cauza pandemiei de COVID au lipsit aproape în totalitate manifestările, în 2021, acestea vor avea loc, în mai multe localții din oraș.

La unele dintre evenimentele tradiționale, precum ”Masa Populară” s-a renunțat în acest an din cauza pandemiei, dar vor exista comercianți în șanțurile Cetății.

La parada militară vor participa peste 500 de soldați, alături de tehnică militară. Dacă vremea va permite, cerul va fi survolat și de avioane militare.

Cel mai așteptat moment va fi cel al spectacolului de drone, unde 100 de drone vor lumina cerul municipiului Alba Iulia. Reprezentația va dura în jur de 10 minute.

De asemenea vor exista și concerte, care vor fi proiectate pe patru ecrane, montate în mai multe locații din oraș.

Ecranele vor fi amplasate: pe strada Muzeului, Piața Cetății, Parcul Unirii, Catedrala Reîntregirii spre poarta a IV-a și în curte la Centrul Augustin Bena.

Program de Ziua Națională a României – 1 Decembrie la Alba Iulia

25 NOIEMBRIE 2021 

10.00   Sesiunea științifică „ Unitate, continuitate și independență în istoria poporului român. 103  ani de la Marea Unire (1918-2021), 99 de ani de la Încoronarea regilor României Mari la Alba Iulia”; ediția XLX”

Sesiune științifică – ziua 1

Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Sala Unirii

Notă: transmisiune live

10.30   Expoziție de fotografie istorică, de arhivă, “Ordinele Legiunii Române din Siberia”

Vernisaj expoziție

Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Sala Unirii

Expoziție deschisă publicului în perioada: permanent

Notă: transmisiune live

  26 NOIEMBRIE 2021 

09.00 Expoziție și lansare volum ”Ceramică romană glazurată din Colecția Muzeului Național al Unirii Alba Iulia

10.00   Sesiunea științifică „ Unitate, continuitate și independență în istoria poporului român. 103  ani de la Marea Unire (1918-2021), 99 de ani de la Încoronarea regilor României Mari la Alba Iulia”; ediția XLX”

Sesiune științifică – ziua a 2-a

Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Sala Unirii

Notă: transmisiune live

27 NOIEMBRIE 2021

11.00   Crosul Unirii

Șanțurile Cetății Alba Carolina

28 NOIEMBRIE 2021

13.00 – Tezaur Folcloric ediție specială realizată la Alba Iulia

16.00 – Expoziție de fotografie ”Centenarul Unirii la Alba Iulia”

30 NOIEMBRIE 2021

10.30   Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori

Statuia lui Ion I.C. Brătianu

11.00   Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori

Statuia lui Iuliu Maniu

11.40   Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori

Statuia lui Mihai Viteazul

12.00   Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori

Statuile Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria

12.15   Arborarea Drapelului Național al României

Piața Tricolorului, esplanada Catedralei Încoronării

13.00   Memento personalitățile Unirii: Samoilă Mârza, Ion Arion

Cimitirul Municipal

15.00   Decernare titluri de Cetățean de Onoare – pr. Doru Gheaja, col.rtr. Ioan Străjan

Spațiul muzeal Principia

15.50 Expoziție Fotografică

16.00   Salonul de carte

Sala Unirii

Notă: transmisiune live

18.00   Treceți batalioane române Carpații

Reenactment militar, itinerant

Piața Tricolorului – Poarta a III-a – Piața Cetății

19.00 Concert vocal simfonic Alba Prignitz

Programul manifestărilor din 1 DECEMBRIE 2021 – actualizat

Orele 8.00-10.00 Marșul Unirii – itinerant – Autogara Alba Iulia – Esplanada Catedralei Încoronării, tinerii basarabeni

Ora 11.00 Primirea Soliilor din Cetățile de Scaun. Proclamația Unirii – Citirea ”Rezoluțiunii Adunării Naționale de la Alba Iulia” – Sala Unirii; reconstituire istorică, discursuri

Ora 12.00 Te Deum – esplanada Catedralei Încoronării

Ora 12.00 Sala 67 – „Micii muschetari”, regia artistică: Teodora Popa – spectacol de teatru 3+ . Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia

Ora 13.30 Declarația de la Alba Iulia. Citirea Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia – Biserica Română Unită cu Roma, Greco-catolică. Lansare de baloane tricolore – Monumentul Unirii

Ora 15.00 Ceremonie militară – depunere de coroane și jerbe de flori – Monumentul Unirii. Parada Militară pe Bulevardul 1 Decembrie – ceremonie, defilare

Ora 16.00 Povestea Armatei Române 1918-1922 – Intrarea Armatei Române în Alba Iulia. Paradă de front. Citirea Proclamației Încoronării – animație culturală cu participarea Fanfarei Județului Alba

Centrul de Cultură ”Augustin Bena” – Poarta I – Poarta a III-a Sala Unirii

Ora 17.00 Vernisaj – Expoziție anuală UAP Alba Iulia – Galeriile municipale de artă

Ora 19.00 Concert extraordinar ”Alba Unește România”. Lansarea Orchestrei Române de Folclor (prima orchestră de uniune națională) – difuzare în premieră pe ecranele din Cetatea Alba Carolina

Ora 20.00 La mulți ani, ROMÂNIA! Spectacol de drone – Parcul Unirii

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Mesaje de Ziua României * Mesaje de Ziua Națională * Mesaje de 1 Decembrie 2021 • Românii de pretutindeni sărbătoresc Marea Unire de la 1 decembrie 1918. De Ziua Națională a României, în acest an, nu putem sărbătorii Marea Unire, în fața Catedralei Încoronării, la Alba Iulia.

Dar asta nu înseamnă ca noi, românii, nu putem sa ne spunem ”La mulți ani!” și să fim uniți chiar dacă suntem la distanță. Cu această ocazie vă prezentăm o serie de idei de mesaje, felicitări, urări, SMS-uri pe care le puteți trimite prietenilor, pentru a le insufla spiritul de unitate și patriotism.

La mulți ani România, la mulți ani români!

Nu uita ca ești român, că tatăl tău și mama ta, bunicul și bunica ta, te-au învățat dintotdeauna să fii bun. La mulți ani români!

De 1 Decembrie sărbătorim România. Să închinăm un pahar de Jidvei, un vin din inima Transilvaniei, în cinstea tuturor românilor. La mulți ani România!

Citește și Mesaje de Anul Nou 2022 * Felicitari de Anul Nou 2022 * Mesaje de Revelion 2022 * Mesaje haiose de Anul Nou 2022 * URĂRI de La Mulți Ani 2022

La mulți ani România, oriunde te-ai afla!!!

Este ziua tuturor românilor! La mulți ani fraților, oriunde v-ați afla!

A mai trecut un an de când suntem români, astăzi a venit din nou vremea să ne spunem ”La mulți ani!”

De 1 Decembrie vreau să-ți urez tot binele de pe lume și să fii la fel de bun în ceea ce faci și mai ales să fii mândru că ești român. La mulți ani!

Familia noastră de români vă urează la mulți ani unor români adevărați!

Hai sa dam mână cu mână, cei cu inima româna, iar urarea să unească, toată suflarea românească. La mulți ani, române! la mulți ani România!

La mulți ani România! La mulți ani prieteni! La mulți ani români de pretutindeni!

Mesaje de Ziua României

La mulți ani României, tuturor românilor și celor ce simt si gândesc românește!

Cu prilejul Zilei naționale a României doresc poporului roman cele mai călduroase felicitări si urări de sănătate, bunăstare, prosperitate si succes!

Dacă te-ai prins in hora, joaca pana la capăt. La mulți ani române, La mulți ani România!

De când se știe, romanul trăiește cu credința în suflet. La fel cum Dumnezeu ne iubește pe noi, la fel și noi trebuie să ne iubim patria și s-o respectam. La mulți ani române, fii mândru de țara ta!

La mulți ani România, la mulți ani române, hai să încercăm să fim mai buni de ziua noastră să fim frați adevărați!

În această deosebită zi este ziua tuturor românilor, La mulți ani!

A mai trecut un an de când suntem români, astăzi a venit din nou vremea să ne spunem La mulți ani!

De 1 Decembrie vreau să-ti urez tot binele de pe lume și să fii la fel de bun în ceea ce faci și mai ales să fii mândru că ești român. La mulți ani!

Ziua Natională a României este cu siguranță una dintre cele mai importante zile din acest an de aceea țin să-ti urez La mulți ani!

Felicitări pentru toate succesele tale de până acum, ai demonstrat ca ești un român adevărat, La mulți ani!

Familia noastră de români vă urează la mulți ani. Ca de a români unor români adevărați!

Îți mulțumim pentru tot sprijinul de care ai dat dovadă, îți mulțumim ca ești român, La mulți ani!

Hai sa dam mana cu mana, cei cu inima româna, sărbătoarea sa unească toata suflarea românească. La mulți ani Române!

Urări de ziua României

La mulți ani români, oriunde v-ați afla!

La mulți ani România! La mulți ani prieteni! La mulți ani români de pretutindeni!

La mulți ani României, tuturor romanilor si celor ce simt si gândesc românește!

Cu prilejul Zilei naționale a României doresc poporului roman cele mai călduroase felicitări si urări de sănătate, bunăstare, prosperitate si succes!

La mulți ani tuturor romanilor si celor ce iubesc România!Daca te-ai prins în hora, joacă pana la capăt. La mulți ani române, la mulți ani România!

1 Decembrie este o zi de sărbătoare pentru toți romanii. Ne face plăcere sa transmitem salutările noastre unui client si unui român deosebit. La Mulți Ani și petrecere frumoasa de Ziua Națională!

Fie ca, 1 Decembrie sa va aducă sănătate, fericire si multă, multă bucurie alături de cei dragi si apropiați.

De 1 Decembrie, Ziua Națională a României va doresc distracție plăcută si sa va bucurați ca sunteți roman. Ani mulți, plini de realizări!

Ne face deosebita plăcere sa colaboram cu oameni de excepție ca dumneavoastră. Adevărați români. La Mulți Ani încununați de succes și prosperitate.

Cu ocazia Zilei Naționale dorim sa va felicitam pentru profesionalismul dumneavoastră și ss va transmitem cele mai sincere urări de bine.

Cu romani de excepție ca tine tara noastră este mai bogata si mai respectata. Cu clienți deosebiți ca tine, noi suntem mai buni si mai puternici. Iți mulțumim si iți uram un sincer La Mulți Ani!

Ziua Națională a României este prilej de mare bucurie pentru toți romanii. Vă dorim ca 1 Decembrie sa va aducă în fiecare an realizări de excepție si sa fiți mândru ca sunteți român.

Cu ocazia Zilei Naționale va doresc succes în activitate și să vă bucurați de cele mai frumoase realizări. La mulți ani de prosperitate si bunăstare!

Suntem bucuroși sa colaboram cu romani deosebiți ca dumneavoastră. Datorita unor astfel de oameni România poate nutri speranța unui viitor mai bun. La mulți ani!

Felicitări de ziua României

Lucrând cu oameni ca dumneavoastră, îndrăznim sa credem ca România poate avea un viitor mai bun. Va mulțumim pentru profesionalism si vă dorim tot succesul pe care li meritați din plin. La mulți ani!

De când se știe, romanul trăiește cu credința în suflet. La fel cum Dumnezeu ne iubește pe noi, la fel si noi trebuie sa ne iubim Patria si s-o respectam. La Mulți Ani Române, fii mândru de tara ta!

Cu ocazia Zilei Naționale a României va transmit cele mai sincere urări de bine si un viitor prosper si fericit. La Mulți Ani!

La mulți ani România, la mulți ani române, hai să nu uităm că trăim aici de peste 2000 de ani.

În această deosebită zi este ziua tuturor românilor, La mulți ani!

A mai trecut un an de când suntem români, astăzi a venit din nou vremea să ne spunem La mulți ani!

De 1 decembrie vreau să-ti urez tot binele de pe lume și să fii la fel de bun în ceea ce faci și mai ales să fii mândru că ești român. La mulți ani!

Ziua Națională a României este cu siguranță una dintre cele mai importante zile din acest an și de aceea țin să-ti urez La mulți ani!

Felicitări pentru toate succesele tale de până acum, ai demonstrat ca ești un român adevărat, La mulți ani!

Îți mulțumim pentru tot sprijinul de care ai dat dovadă, îți mulțumim ca ești român, La mulți ani!

La mulți ani Romania! La mulți ani prieteni! La mulți ani romani de pretutindeni!

La mulți ani României, tuturor romanilor si celor ce simt si gândesc românește!

La muți ani români! Aveți grijă de țara voastră!

La mulți ani tuturor romanilor si celor ce iubesc România așa cum este ea!

1 Decembrie este o zi de sărbătoare pentru toți romanii. Ne face plăcere sa transmitem salutările noastre unui client si unui roman deosebit. La Mulți Ani si petrecere frumoasa de Ziua Națională!

Fie ca, 1 Decembrie sa va aducă sănătate, fericire si multa, multa bucurie alături de cei dragi si apropiați.

De 1 Decembrie, Ziua Naționala a României va doresc distracție plăcută si sa va bucurați ca sunteți roman. La Mulți Ani plini de realizări!

Cu romani de excepție ca tine tara noastră este mai bogata si mai respectata. Cu clienți deosebiți ca tine, noi suntem mai buni si mai puternici. Iți mulțumim si iți uram un sincer La Mulți Ani!

Să fiți mândri că sunteți români! Ziua Naționala a României este prilej de mare bucurie pentru toți romanii.

Române, iubește-ți poporul, iubește-ți țara. La fel cum Dumnezeu ne iubește pe noi, la fel si noi trebuie sa ne iubim Patria si s-o respectam. La Mulți Ani Romane, fii mândru de tara ta!

1 Decembrie – ZIUA NAŢIONALĂ a României. Scurt istoric

La 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul şi Ţara Ungurească cu România.

Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.

ZIUA NAŢIONALĂ. 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, datã la care Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional.

Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie- 4 decembrie 1918. Când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă.

Celentano, mesaj memorabil de Ziua României

ZIUA NAŢIONALĂ. Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România.

La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România.

Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.

ZIUA NAŢIONALĂ. 1 decembrie nu este prima zi naţională a României

ZIUA NAŢIONALĂ. 1 decembrie nu a fost singura zi naţională. România a mai schimbat două astfel de sărbători în trecut.

Între anii 1866-1947, 10 mai a fost considerată sărbătoarea şi zi naţională a României, deoarece Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.

În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, Carol a proclamat în faţa parlamentului independenţa României.

ZIUA NAŢIONALĂ. După abdicarea regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, a fost proclamată Republica Populară Română.

Astfel, ziua de 24 august a fost adoptată drept zi naţională, sub numele oficial de ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.

Ziua Națională. De când se sărbătoreşte 1 Decembrie Ziua Naţională a României

Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august.

Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2.

Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare.

Ziua Națională. Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, tot el a proclamat în fața parlamentului independența de stat a României. În data de 14 martie/26 martie 1881 camerele reunite ale parlamentului au votat transformarea țării din principat în Regatul României. Pentru a marca evenimentul, ziua națională sărbătorită pe 10 mai 1881 a fost una din cele mai spectaculoase serbări din istoria României, confom wikipedia.ro.

După abdicarea forțată a regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a proclamat Republica Populară Română.

Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

Ziua Națională. În anul 1990, după revoluția anticomunistă din 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 22 decembrie drept sărbătoare națională a României.

Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională.

Legea 10 din 1990 nu precizează semnificația sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României.

Fotografiile de la 1 Decembrie 1918. Povestea fotografului care a imortalizat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, originar din localitatea Galtiu, din judeţul Alba. La 1 Decembrie 1918 Samoilă Mârza avea 32 de ani.

Samoilă Mârza a ajuns „fotograful Unirii” dintr-o întâmplare, deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele.

În timpul primului război mondial, Mârza a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei, fiind trimis pe frontul din Italia.

Înainte cu patru zile de 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza s-a întors în satul natal, Galtiu, iar în dimineaţa de 1 Decembrie a pornit şi el spre Alba Iulia, după ce a făcut trei fotografii cu săteni care mergeau la Marea Adunare Naţională.

Fotograful şi-a cărat aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă, pe distanţa de aproape 11 kilometri dintre Galtiu şi Alba Iulia.

La începutul anului 1919 Samoilă Mârza a întocmit un album numit „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri”. Un exemplar al albumului a fost depus de către delegaţia română la Conferinţa de pace de la Versailles.

Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 ș-a desfășurat în plină epidemie de gripă spaniolă, o boală care a ucis între 50 și 100 de milioane de oameni, la nivel mondial.

Cu toate acestea, oamenii au participat în număr mare la această sărbătoare. Se știau prea puține lucruri despre această pandemie care lovise lumea, astfel încât la adunare,”Oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, în speranța prevenirii gripei”. 

La o săptămână după 1 decembrie, chiar Regina Maria s-a îmbolnăvit:

“Am fost bolnavă, foarte bolnavă. Pe neașteptate, aproape fără să-mi dau seama, parcă m-a izbit ceva în spate și m-a pus jos, tocmai când lumea voia să petreacă cu mine. M-am îmbolnăvit, oribil, dureros, așa cum n-am mai fost niciodată. Au fost zile chinuitoare de febră și stare proastă, de slăbiciune, de înspăimântător delir și insomnie, de am crezut că o să-mi ies din minți. Deci așa arată faimoasa gripă spaniolă! […] Văzându-i pe alții murind în jurul meu, toată lumea tremura pentru mine”

Cercetare inedită

Istoricul Tudor Roșu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, a realizat o cercetare extrem de interesantă despre un subiect ignorat până acum: modul în care s-a desfășurat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, în plină epidemie de gripă spaniolă.

În spațiul transilvan, scrie Tudor Roșu, după unele mărturii ale evenimentului de la 1 decembrie, oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, în speranța prevenirii gripei. Ideea de izolare, de a nu călători, bolnav fiind, nu exista.

Exemplul octogenarului Gheorghe Pop de Băsești, care a călătorit spre Alba Iulia într-o stare avansată a bolii, a fost perceput ca unul vecin cu eroismul. El a ajuns în orașul unirii în 30 noiembrie, “dar oboseala drumului l-a doborât la pat”.

Inamicul spaniol al Unirii

de TUDOR ROȘU

Principalul dușman al participării la Adunarea Naţională de la Alba Iulia a fost gripa spaniolă. Majoritatea celor care au absentat de la adunarea din 1 decembrie au dat vina pe această molimă teribilă, despre care se crede că a provocat undeva între 40 și 100 de milioane de decese în cursul anilor 1918-1919, oricum cel puțin dublu față de numărul total de victime produse de Primul Război Mondial, cu militari și populație civilă la un loc.

Sociologul și filosoful Max Weber, pictorul Gustav Klimt, scriitorul Guillaume Apollinaire, prințul Eric al Danemarcei, dar și, probabil, Eremia Grigorescu sunt printre personalitățile cu faimă care au sfârșit de gripă spaniolă.

După unii specialiști, pandemia a fost produsă de virusul H1N1, similar cu virusul din 2009 responsabil de gripa porcină. Caracteristica neobișnuită a gripei spaniole a fost că a produs o mortalitate mai mare în rândul tinerilor adulți (20-40 de ani) decât oricare altă gripă.

Se estimează că cel puțin 10% dintre cei îmbolnăviți au decedat. În ciuda numelui de “gripă spaniolă” e improbabil să fi pornit din Spania; cercetări mai recente îi găsesc originatul în China (1).

Luna octombrie 1918 a reprezentat, la nivel mondial, climaxul pandemiei, “luna de groază”(2). În capitala de atunci a transilvănenilor, Budapesta, o treime din populație se îmbolnăvise, iar 50-100 de oameni mureau zilnic.

Dar și lunile noiembrie-decembrie 1918 și primele luni din 1919 au produs cifre dezastruoase. Ziarul Alba Iulia nota, în ajunul Crăciunului din 1918: “Boala spaniolă bântuie pe mai departe și la sate și la orașe.

În Pesta într-o singură zi s-au îmbolnăvit 413 și au murit 54”(3). Boala s-a manifestat puternic și în tot în spațiul românesc. Chiar Regina Maria a fost foarte afectată de boală, cu un climax la o săptămână după 1 decembrie.

• Regina a lăsat şi o descriere plastică a modului de manifestare a bolii: “Am fost bolnavă, foarte bolnavă. Pe neașteptate, aproape fără să-mi dau seama, parcă m-a izbit ceva în spate și m-a pus jos, tocmai când lumea voia să petreacă cu mine. M-am îmbolnăvit, oribil, dureros, așa cum n-am mai fost niciodată. Au fost zile chinuitoare de febră și stare proastă, de slăbiciune, de înspăimântător delir și insomnie, de am crezut că o să-mi ies din minți. Deci așa arată faimoasa gripă spaniolă! […] Văzându-i pe alții murind în jurul meu, toată lumea tremura pentru mine”.

“Cu boala spaniolă pretutindeni”(4), organizarea Adunării Naționale a avut de suferit. Mai mulți delegați ce trebuiau să reprezinte națiunea română au lipsit de la Alba Iulia, îmbolnăvindu-se, foarte probabil, în răstimpul trecut de la delegarea lor ca reprezentanți ai națiunii (cele mai multe alegeri s-au organizat în 25-27 noiembrie) și data programată pentru călătoria la Alba Iulia (în general, 29-30 noiembrie).

Măsurile profilactice trebuie contextualizate, firește, în mentalitatea epocii, cu imperativele acelor zile de noiembrie târziu. Decalajul față de statele apusene e vizibil, unde se încercau metode moderne de profilaxie, de la măști de protecție la izolarea celor afectați.

În spațiul transilvan, după unele mărturii ale evenimentului de la 1 decembrie, oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, în speranța prevenirii gripei. Ideea de izolare, de a nu călători, bolnav fiind, nu exista.

Exemplul octogenarului Gheorghe Pop de Băsești, care a călătorit spre Alba Iulia într-o stare avansată a bolii, a fost perceput ca unul vecin cu eroismul. El a ajuns în orașul unirii în 30 noiembrie, “dar oboseala drumului l-a doborât la pat. Cu toată febra ce-l muncea, el s-a ridicat, a venit să prezideze Adunarea Națională și să-i binecuvânteze rostul fericit” (5).

Și Ștefan Cicio Pop, președintele Consiliului Național Român, deci cel mai important om al Transilvaniei la acel moment, era departe de deplinătatea forțelor sale fizice, căci medicii îi interziseseră să părăsească patul și îl considerau grav bolnav, dar, își amintea el cu mândrie, “boala nu m-a putut opri” (6).

Ştefan Cicio Pop fusese bolnav de mai devreme din noiembrie, aducând gripa de la Budapesta (7).

Desigur, în prezent astfel de exemple ar fi total negative, facilitând răspândirea gripei, dar la 1918 paradigma era cu totul alta. Vocea Albei Iulia era mai puternică. Prin urmare, cei care au absentat chiar nu au putut face deplasarea, fizic vorbind.

Dorința de a lua parte la Adunarea Națională a pierdut, în numeroase cazuri, în fața incapacității fizice generate de boală. “Gripa spaniolă, care abia cu șase săptămâni în urmă mi-a răpit soția, s-a înstăpânit și asupra mea, trântindu-mă la pat.

Cuprins de patru zile de ferbințeli, zadarnic caut leacul care să mă pună în picioare, ca să pot și eu să merg la Alba Iulia pentru a mă achita de îndatorirea mea ca român cinstit și ca delegat al bisericii mele naționale”, se confesa un delegat, căutând resurse pentru a face deplasarea (8).

Foarte posibil ca un anumit segment de deputați să fi lipsit de la Alba Iulia fără să fi înștiințat comitetul organizatoric de acest lucru printr-o telegramă, după cum e la fel de posibil ca anumite telegrame sau altfel de documente, care anunțau lipsa unor deputați, să se fi pierdut.

De asemenea, unii dintre cei care își anunțau lipsa nici nu apar în credenționale/mandate, semn că între timp au fost înlocuiți, ori de supleanți, ori de alte persoane, iar credenționalele schimbate.

Oricum, e imposibil de stabilit numărul celor care au absentat pe caz de boală doar în baza documentelor existente. O bună parte s-au păstrat în colecțiile Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.

Aceste telegrame sau scrisori conțin de obicei următoarele informații: anunță regretul de a nu putea participa; motivează cu efectele bolii, menționând adesea și că e vorba de gripă; subliniază, aproape în fiecare caz, că sunt de acord cu deciziile ce urmează să se ia, ori, în mod explicit, vorbesc despre unirea cu România, ruperea de unguri etc.

Spicuim în continuare din aceste documente:

• “din cause sanitare nu pot participa trupește la cel mai strălucit act istoric al poporului român”, se arăta în scrisoarea protopopului Ioachim Muntean din Agnita;
• Protopopul Iovian Andreiu din Gârbou (Sălaj): “Regret că din causă de morb nu pot participa la marea serbare”;
  “reținut prin morb de la participare”, anunță protopopul Dobre;
• “țintuit la pat de tot, regret absența”; “morbos fiind”;
• “împiedicat din cauza morbului ce domnește în familia mea…”;
• “În urmarea morbului spaniol de peste trei săptămâni și a urmărilor ulterioare ale acestuia, cu adâncă părere de rău…”;
• “Zac în boală spaniolă cu aprindere la plumâni […] sufletește însă sunt cu voi iubiți frați români și cu tot focul și căldura sufletului […] aderez la hotărârea Constituantei”, anunța Ioan Sociu din Sibiu;
• “Regretăm căci din cauza morbului ce ne stăpânește nu putem lua parte personale la marea adunare națională română, cu sufletul suntem însă între d-voastre”, transmiteau preotul Nemeș și învățătorul Chintoanu din Satu Nou al Bârsei;
• “Regret mult, că bolnav fiind, nu pot lua parte personal… Vă asigur însă că sunt cu sufletul în mijlocul fraților mei…Întreaga mea ființă este stăpânită de idealul…”, anunța Vasile Stan din Sibiu;
• La fel, au anunțat boala: președintele Reuniunii meseriașilor sibieni, Victor Tordășianu, apoi protopopul Tămaș din Popești (Bihor), Coriolan Papp din Oradea, Petruțiu din Chișinău-Criș (“bolnav, legat de pat”), avocatul Grozda din Buteni, Arad (“bolnav [de gripă] spaniolă, plâng că nu pot fi de față”), Romul Cândea din Cisnădie (“din cauza unui morb îndelungat”) (9).

Chiar și fără cei blocați la pat, Adunarea Națională de la Alba Iulia s-a ținut și a avut participanți chiar mai numeroși de cât era estimat, cel puțin 120.000. Pe Câmpul lui Horea, unde a stat mulțimea, au funcționat pe parcursul Adunării și 3 sau 4 puncte sanitare, organizate de medicii orașului. Dar, despre asta, cu altă ocazie.

Note:

1 Mark Osborne Humphries, The Last Plague: Spanish Influenza and the Politics of Public Health in Canada, Toronto University Press, 2013, p. 71-72.
2 Emil Pop, “Suflet și adevăr”, în Din lunga timpului bătaie. Anul 1918 în amintirile unor martori oculari, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1978, p. 30 (și Emil Pop a fost pus la pat de gripă).
3 Alba Iulia, an I, nr. 3, 24 decembrie 1918, p. 4.
4 Libertatea, Orăștie, XV, 4, 22 nov./ 5 dec. 1918.
5 Silviu Dragomir, “Un sfert de veac de la Unirea Transilvaniei”, în Marea Unire a românilor în izvoare narative, ediție de Stelian Neagoe, București, Ed. Eminescu, 1984, p. 278.
6 Ștefan Cicio Pop, “Zile istorice, zile de glorie”, în Idem, p. 557.
7 Ani Cicio Pop Birtolon, “Noaptea și fulgerul”, în Din lunga timpului bătaie…, p. 237-238.
8 Colecția de documente a Muzeului Național al Unirii, Documentele Unirii, tom IV, p. 11 – scrisoarea protopopului Adrian Deșeanul.
9 Colecția de documente a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, Documentele Unirii, în volumele IV și VI.

Se schimbă strategia AUR în ceea ce privește Marșul Unirii ce va avea loc în Alba Iulia, miercuri, 1 decembrie, de la ora 8.00. Mai exact marți seara liderul AUR, George Simion, prezent la Alba Iulia a scris pe Facebook că marșul nu va fi despre politică sau legat de COVID. 

Declarația făcută de Simion vine în contextul în care, în ultimele zile au existat mai multe postări pe Facebook, în care diverși simpatizanți AUR precizau că vor merge la Alba Iulia pentru a protesta împotriva certificatului verde.

De asemenea, voalat într-o postare pe Facebook și Simion dădea de înțeles că marșul de la Alba Iulia va fi împotriva certificatului verde. 

Declarația liderului AUR vine și în urma unor precizări făcute de primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa. Primarul Pleșa a precizat că a avut o discuție cu liderul AUR Alba, deputatul Daniel Rusu.

Pleșa a spus că i-a spus lui Rusu să nu transforme sărbătoarea de 1 Decembrie într-un marș electoral. De asemenea, Rusu a declarat că partidul AUR nu este anti certificat verde, sau anti COVID și că el cunoaște ce înseamnă virusul deoarece a avut o formă gravă de COVID.

Marți seara, mai mulți simpatizați ai partidului AUR erau prezenți într-o anticameră a hotelului Cetate, alături de senatorul Claudiu Târziu.

Tot marți seară, George Simion a scris pe Facebook: ”La manifestația de mâine NU ne interesează nici Iohannis, nici Covid, nici alți viruși! Într-o singura zi pe an ne adunăm nu pentru politică ci pentru ZIUA NAȚIONALĂ”, cu referire la Marșul Unirii de miercuri dimineață.

Potrivit unui comunicat al formațiunii politice, la Alba Iulia sunt așteptați în jur de 3000 de participanți la marș. Sursele alba24.ro, surse din cadrul autorităților susțin că ar fi undeva la 2000 de participanți, în timp ce reprezentanții primăriei Alba Iulia precizează că au dat o autorizație doar pentru 100 de persoane.

Marșul Unirii este un eveniment devenit deja tradiție de 1 Decembrie. În trecut era organizat de basarabenii din România care veneau la Alba Iulia pentru a milita pentru unirea României cu Basarabia.

Alături de ei s-au alăturat în timp și mai multe peluze de fotbal, fie că vorbim de formațiuni de ultrași ai echipei naționale de fotbal a României, fie că vorbim de grupări ultas ale diferitelor echipe de fotbal din țară.

În timp, în fruntea marașului a apărut și George Simion, militant al Acțiunii 2012, grup care promova unirea dintre România și Basarabia. În 2020, chiar dacă Alba Iulia era în carantină, Marșul Unirii a prins o conotație politică: în fruntea celor ce au mărșăluit pe străzile din Alba Iulia s-au aflat George Simion, alături de senatoarea Diana Șoșoacă.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.