Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

ALEGERI locale 2020: PREZENȚA la vot în ALBA, ora 11.00 – 11,19%. Aproape 200 de alegători au votat deja cu urna mobilă


Publicat

 Peste 11% dintre alegători au mers la vot, până la ora 11.00, în județul Alba. Prezența la vot este ușor mai mică față de acum 4 ani (11,34%), la aceeași oră de referință.

Secțiile de vot s-au deschis de la ora 7.00 și se vor închide la ora 21.00.

În judeţul Alba, sunt 310.563 cetăţeni cu drept de vot, care au acces la 439 de secţii de votare organizate în localităţi, potrivit potrivit prezenta.roaep.ro. Aproximativ 62.000 dintre ei sunt din Alba Iulia, care are 50 de secţii de votare.

Vezi VOT ALEGERI locale 2020. TOT ce trebuie să ştii despre scrutinul de ASTĂZI, pentru alegerea primarilor şi consilierilor

La ora 11.00, prezența la vot era de 11,19% (față de 11,34% în 2016). Au votat 34.754 de alegători în Alba (32.552 pe liste permanente, 2.013 pe liste suplimentare, 189 cu urna mobilă).

Prezența la vot pe orașe și municipii – județul Alba (ora de referință 11.00):

Alba Iulia – 8,66%

Aiud – 8,14%

Sebeș – 9,03%

Blaj – 9,33%

Ocna Mureș – 7,87%

Cugir – 9,92%

Câmpeni – 18,17%

Abrud – 12,6%

Baia de Arieș – 11,07%

Teiuș – 13,31%

Zlatna – 12,62%

La ora 10.00, prezența la vot era de 7,28% (față de 7,48% în 2016). În mediul urban, au fost la urne 11.667 de locuitori, iar în mediul rural – 10.954. În total, în județ, au votat 22.621 alegători (20.935 pe liste permanente, 1.676 pe liste suplimentare, 10 cu urna mobilă).

La ora 9.00, prezența la vot era de 3,94% (3,96% în 2016). Au votat 12.263 persoane din care, 10.912 alegători pe liste permanente/complementare, 1.350 pe liste suplimentare, o persoană cu urna mobilă. În mediul urban au votat 6.425 alegători, în cel rural, 5.838.

Până la ora 8.00, votaseră 5.737 de alegători (3.033 urban / 2.704 rural), din care 4.799 înscriși pe liste permanente și complementare și 938 pe liste suplimentare. Prezența la vot era de 1,84%, mai mare ca acum 4 ani (1,78% în 2016).

În jurul orei 8.40, prezența la vot era de 3,20%.

Spre deosebire de alte scrutine la care alegătorii pot vota şi în altă localitate decât de cea de domiciliu, la alegerile locale, se poate vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa.

Totodată, cetăţenii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă.

Vedeți AICI secția de vot la care sunteți arondați.

Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român.

Alegătorii vor primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.

Cetăţenii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După aplicarea ştampilei de vot, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară. Cele patru buletine de vot astfel îndoite se introduc în urne.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

Ce se votează la alegerile locale din 2020

Consiliile locale, consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene se aleg direct, prin scrutin uninominal, în timp ce consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg în baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.

Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene sunt aleşi într-un singur tur de scrutin, fiind declarat câştigător acel candidat care a obţinut majoritatea simplă a voturilor din circumscripţia electorală locală (cel mai mare număr de voturi dintre toţi competitorii electorali), fără să se mai organizeze un al doilea tur de scrutin.

Viceprimarii, precum şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot indirect de către consiliile locale, respectiv consiliile judeţene

Au dreptul să voteze cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor; cetăţenii români care nu au fost puşi sub interdicţie sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă; cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România.

Comparativ, la alegerile locale din 2016 prezența la vot în județul Alba era următoarea:

– ora 8.00, 5.640 de alegători votaseră deja. Prezenţa la vot era de 1,78%

– ora 9.00, 12.529 de alegători – la urne, în judeţul Alba. Prezenţa la vot era de 3,96%

– ora 10.00, 23.685 de persoane din Alba la secţiile de vot; prezenţa la vot era de 7,48%

– ora 11.00, 35.894 (11,34%) dintre cetăţenii cu drept de vot din judeţul Alba se prezentaseră la urne

– ora 12.02, 50.044 de cetăţeni din judeţul Alba era înregistraţi că au votat; reprezentau 15,82% dintre alegătorii cu drept de vot. 48.116 dintre ei pe listele permanente

– ora 13.00 – votaseră 66.724 de alegători în judeţul Alba. Prezenţa la vot, 21,09%. La nivel naţional, erau 3.874.875 alegători înregistraţi că au votat (21%)

– ora 14.00 – votaseră 80.379 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 25,41%, în judeţul Alba şi 24,84% la nivel naţional

– ora 15.08 – votaseră 94.056 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 29,74% în Alba, 28,82% la nivel naţional

– ora 16.00 – votaseră 104.325 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 32,98% în Alba, 33,1% la nivel naţional

– ora 17.00 – votaseră 117.066 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 37,01% în Alba, 35,34% la nivel naţional (6.475.118 alegători la urne)

– ora 18.00 – votaseră 132.206 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 41,8% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 39,17% (7.177.770 alegători la urne)

– ora 19.00 – votaseră 147.913 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 46,76% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 42,93%

– ora 20.00 – votaseră 160.663 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 50,79% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 46,24%

– ora 21.00 – votaseră 168.780 de cetăţeni din Alba, din 315.280 pe liste. Prezenţa la vot, 53,21% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 48,27%.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO Tânără din Alba Iulia, locul I la un concurs internațional de micropigmentare. Va reprezenta România în finală, la Istanbul

Publicat

Andreea Susan, o tânără din Alba Iulia, a reușit să obțină locul I la categoria microblading în cadrul concursului internațional de micropigmentare WULOP. Aceasta va reprezenta România la finala concursului, ce va avea loc între 5 și 9 noiembrie, în Istanbul. 

În perioada 16 – 19 octombrie, la București a fost organizată prima ediție a concursului international de micropigmentare WULOP, campionat pe modele umane, din cadrul PMU EEC (Est European Conference), la care au participat numeroase artiste din România și nu numai.

Fiecare concurentă a venit cu un bagaj imens de emoții și speranțe. Pe tot parcursul zilei de competiție, participantele au fost împărțite pe grupe și au avut de creat sprâncene în diferite tehnici pentru modelele lor, eyeliner pleoape și înfrumusețare buze.

La finalul zilei, clasamentul a fost foarte strâns, însă reprezentanta orașului Alba Iulia, Andreea Susan, trainer în cadrul Academiei Elena Copăceanu, s-a clasat pe locul I la categoria microblading, reconstrucție sprâncene fir cu fir – tehnica manuală.

Finala se apropie cu pași repezi. Curând va avea loc încă un eveniment important din cadrul dermopigmentării, un eveniment unic ce se va desfășura între 5 și 9 noiembrie în Istanbul.

Andreea Susan face parte din echipa României, formată din cele patru finaliste pe fiecare categorie de concurs, ce va reprezenta cu mândrie țara noastră în finala Campionatului WULOP. Le urăm succes și sperăm că se vor întoarce victorioase!

Pe lângă micropigmentare, Andreea Susan este pasionată și de makeup; în ultimii doi ani ea a format și a inspirat pasiune, în salonul ei din Alba Iulia: 12 grupe de fete care își doresc să îi calce pe urme și care visează la rândul lor ca într-o zi să pună bazele propriei afaceri, așa cum a făcut-o și Andreea.

Ne-a împărtășit și secretul ei: Multă muncă, pasiune și respect petru ceea ce face, dar și pentru clientele care îi trec pragul.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

FOTO: Parcul Veza din Blaj a fost modernizat. Lucrările de 4,1 milioane lei sunt finalizate. Când va fi deschis publicului

Publicat

Lucrările de amenajare a Parcului Veza din Blaj au fost finalizate, iar locația va fi deschisă după 15 noiembrie, a anunțat primarul Gheorghe Valentin Rotar.

Investiția a fost de 41,1 milioane lei, din fonduri europene.

Amenajarea Parcului Veza a vizat reconversia și refuncționalizarea terenurilor din zonă, prin modernizarea a circa 9.000 mp și crearea unei zone publice de agrement și recreere în cartierul Veza.

Întreaga zonă a fost reamenajată într-o manieră modernă, eco-eficientă și protectivă, accesibilă publicului larg, cele mai importante obiective fiind: fântâna arteziană, alei pietonale, skatepark, dotarea cu mobilier specific pentru parc, spații verzi complet reamenajate, sistem de iluminat și supraveghere, sistem de irigații automatizat, racorduri la toate utilitățile necesare, grupuri sanitare, precizează primarul.

Parcul Veza este o lucrare de investiție importantă, care mărește suprafața spațiului verde al municipiului Blaj și care face parte dintr-un complex de proiecte, un adevărat puzzle investițional, ce vor face ca baza sportivă și zona de la Veza să devină una dintre cele mai moderne din Transilvania, potrivit sursei citate.

Obiectivul a fost finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 -2020 – Axa prioritară 5, proiectul fiind în valoare de 4.175.741, 56 lei, cu denumirea „ Amenajarea unui spațiu verde în incinta imobilului înscris în CF.nr.77.100 – Parc Veza Blaj”.

Lucrările de amenajare a Parcului Veza au fost încheiate în această săptămână. Urmează recepția recepției lucrărilor și apoi deschiderea parcului pentru public, care se va produce după data de 15 noiembrie.

”În zona Parcului Veza urmează reabilitarea și modernizarea stadionului CIL, prin lucrări care au în vedere regazonarea suprafeței de joc, montarea unei instalații automatizate pentru irigare și amenajarea unei tribune, lucrare estimată a fi finalizată în anul 2021, construirea Sălii Polivalente, a cărei finalizare este estimată la finalul anului 2021, a hotelului pentru sportivi, proiect aflat în portofoliul Companiei Naționale de Investiții, cu finalizare pentru anul 2023 și amenajarea falezei râului Târnava Mare pentru accesul pietonal, zonă de promenadă și piste de biciclete, proiect estimat a fi finanțat până în anul 2024.

Sunt proiecte îndrăznețe, perfect realizabile, care continuă politica de investiții durabile, astfel încât să ne apropiem și mai mult de orașul european pe care ni-l dorim cu toții!”, menționează primarul Blajului.

sursă foto: Facebook (Gheorghe Valentin Rotar)

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Tarifele pentru telefonie fixă scad cu 30% de la 1 noiembrie 2020. Toți operatorii sunt obligați să aplice noua reglementare

Publicat

Tarifele pentru terminarea apelurilor fixe vor scădea începând cu data de 1 noiembrie 2020, iar operatorii din piaţă sunt obligați să aplice un tarif maxim de 0,098 eurocenţi/minut, informează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

„Începând cu data de 1 noiembrie 2020 intră în vigoare reducerea cu 30% a tarifului maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe impusă de ANCOM, noul tarif maxim fiind plafonat la 0,098 eurocenţi/minut.

Măsura de reglementare a Autorităţii se aplică acordurilor de interconectare cu operatorii de telefonie fixă cu putere semnificativă de piaţă, urmând să fie reflectată în preţul plătit de utilizatorii finali în funcţie de politicile comerciale ale fiecărui operator”, precizează ANCOM pe siteul instituției.

Noul tarif maximal se va aplica în cazul apelurilor naţionale, apelurilor iniţiate din Spaţiul Economic European (SEE), precum şi în cazul apelurilor iniţiate din reţele din afara SEE, dacă acordurile internaţionale în vigoare nu permit instituirea unui regim diferit de tarifare.

Până la 1 noiembrie 2020, tariful a fost plafonat la 0,14 eurocenţi/minut

Începând cu data de 1 aprilie 2014, tariful maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe a fost plafonat de ANCOM la 0,14 eurocenţi/minut pe baza unui model de calculaţie a costurilor de tip LRIC pur, menit să asigure obiectivele de promovare a concurenţei, maximizare a beneficiilor consumatorilor şi stimulare a investiţiilor eficiente, cu respectarea metodologiei armonizate prevăzute în Recomandarea 2009/396/CE.

Potrivit sursei citate, reglementarea Autorităţii privind stabilirea tarifului maxim de 0,098 eurocenţi/minut pentru terminarea apelurilor la puncte fixe a urmat procesul de consultare europeană, fiind comunicată în data de 3 august 2020 Comisiei Europene (CE), OAREC şi autorităţilor naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În prezent, Directiva (UE) 2018/1972 prevede instituirea de tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile, respectiv la puncte fixe, unice la nivelul Uniunii Europene (UE), până cel târziu la 31 decembrie 2020.

În acest sens, în perioada 25 august – 22 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat pentru consultare publică proiectul actului de implementare a eurotarifului.

Tariful maxim pentru terminarea apelurilor la puncte fixe

Din 1 noiembrie 2020, operatorii de telefonie fixă desemnați de ANCOM ca având putere semnificativă de piață vor putea aplica un tarif de maxim 0,098 eurocenți/minut în cazul apelurilor naționale, apelurilor inițiate din Spațiul Economic European (SEE), precum și în cazul apelurilor inițiate din rețele din afara SEE, dacă acordurile internaționale în vigoare nu permit instituirea unui regim diferit de tarifare. Lista operatorilor de telefonie fixă cărora li se vor aplica măsurile de reglementare poate fi consultată aici, iar deciziile de reglementare emise de ANCOM sunt accesibile aici.
În prezent, Directiva (UE) 2018/1972 prevede instituirea de tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile, respectiv la puncte fixe, unice la nivelul Uniunii Europene, până cel târziu la 31 decembrie 2020. În acest sens, în perioada 25 august – 22 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat pentru consultare publică proiectul actului de implementare a eurotarifului.

Determinarea noului tarif

Tariful maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe a fost plafonat de ANCOM la 0,14 eurocenți/minut pe baza unui model de calculație a costurilor de tip LRIC pur, menit să asigure obiectivele de promovare a concurenţei, maximizare a beneficiilor consumatorilor şi stimulare a investiţiilor eficiente, cu respectarea metodologiei armonizate prevăzute în Recomandarea 2009/396/CE.
Scăderea tarifului până la 0,098 eurocenți/minut adoptată de ANCOM a fost determinată în urma actualizării mai multor parametri ai modelului de calculaţie a costurilor utilizat anterior, precum și a costului capitalului.

Cadrul de reglementare

Reglementarea ANCOM privind stabilirea tarifului maxim de 0,098 eurocenți/minut pentru terminarea apelurilor la puncte fixe a urmat procesul de consultare europeană, fiind comunicată în data de 3 august 2020 Comisiei Europene, OAREC şi autorităţilor naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene. În urma validării, măsura poate intra în vigoare la 1 noiembrie 2020.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Metalul foarte rar care se găsește la 35 de kilometri de Alba Iulia. Doar două țări din Europa îl au

Publicat

Puține țări se pot lăuda cu resursele naturale pe care România le deține. Pe lângă aur sau argint, în subsolul țării noastre se găsește și telur, un material rar folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aero-spațială și în cea energetică. România, alături de Suedia, sunt singurele ţari din Europa cu potenţial natural în domeniu.

Telurul este un metal rar folosit la fabricarea învelişului bombelor atomice, în industria aero-spaţială şi în cea energetică.  Telurul a fost descoperit în România, în secolul al XVIII-lea, la mina Faţa Băii de lângă Zlatna.

„Aici este o concentrație excepțională de aur, argint, telur, deci telurururi de aur și argint cum nu se găsește niciunde în Europa și în foarte puține locuri din lume”, declara Gheorghe Popescu, profesor de geologie.

Pe glob, doar marile puteri, China, SUA, Canada şi Australia deţin resurse naturale de telur, iar în Europa acest metal se găseşte numai în România şi în Suedia. Anul trecut, Comisia Europeană l-a clasat ca „metal critic”, adică foarte valoros şi greu de obţinut, în contextul creşterii cererii în industria energetică, aero-spaţială, militară şi IT. Necesarul, anual, de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că, în anul 2020, cererea s-ar putea dubla.

„Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint. Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut. Acum este la îndemînă pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el. Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată”, declara geologul prof. dr. Gheorghe Popescu de la Universitatea Bucureşti.

În timp ce marile puteri sunt preocupate să îşi securizeze zăcămintele, România a cedat, de mai bine de cinsprezece ani, cele mai importante resurse de telur companiilor canadiene, Deva Gold şi Roşia Montană Gold Corporation. Canadienii au intrat în controlul zacamintelor bogate telur, aur şi argint în anul 1997, atunci când s-au asociat cu compania de stat Minvest Deva şi au obţinut accesul la perimetrele sale „Certej-Săcărâmb” şi „Roşia Montană-Bucium”.

Singurele zăcăminte de aur, argint și telur care nu a fost concesionate canadienilor sunt cele de la Baia de Arieș și Zlatna. Însă niciunul dintre acestea nu mai poate fi exploatat pe motiv că au fost închise de Guvern. Zăcământul de la Baia de Arieș, al doilea ca importanță după Săcărâmb după conținuturile de aur, argint și telur, a fost închis de Guvern în anul 2004, în urma unor lucrări ce au costat 8 milioane de euro. Motivul oficial a fost că mina devenise nerentabilă. Mineri și geologii de la Baia de Arieș consideră însă că mineritul putea continua.

Mina Zlatna, unde a fost descoperit telurul, a fost închisă în anul 2004, în urma unor lucrări în valoare de peste 4 milioane de euro, pentru că era nerentabilă. Și aici, ca și la Baia de Arieș, foștii lucrători cred că mineritul putea continua.

În timp ce în România resursele strategice de telur nu mai sunt exploatate, Suedia, cealaltă ţară europeană cu potenţial natural în domeniu, a deschis în anul 2012 o mină de aur şi telur la Kankberg.

 

sursa: digi24.ro, adevărul.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate