Alergiile de primăvară: Care sunt cele mai frecvente simptome şi cum se evită manifestările neplăcute

Rinita alergică afectează, potrivit statisticilor, 20 la sută din populație. De asemenea, 6 la sută din populație are cel puţin o alergie alimentară, iar aproape 20 la sută au dermatite atopice la un moment dat, informează gândul.info.

Alergiile reprezintă reacţii ale sistemului imunitar al organismului la substanţe inofensive în mod normal, precum alimente, polenuri sau acarienii din praf. În timp ce pentru majoritatea oamenilor acestea nu reprezintă nici o problemă, sistemul imunitar al persoanelor alergice le identifică drept o ameninţare.

Potrivit medicului primar alergologie și imunologie, dr. Adriana Tudose, o mare varietate de alimente pot provoca reacţii alergice, însă cele mai multe răspunsuri alergice la produse alimentare sunt cauzate de laptele de vacă, soia, ouă, grâu, arahide, nuci, peşte şi crustacee.

Simptomele de alergie

În cazul unor alergii, simptomele variază în complexitate, severitate şi manifestare. La alergiile atopice, efectul expunerii la un alergen poate fi imediat, iar simptomele uşoare sau severe, variind de la prurit ocular, eczeme, rinită, conjunctivită, bronhoconstricţie, vărsături şi diaree, iar în cazuri rare, anafilaxie. Manifestările bolii atopice variază considerabil în funcţie de alergenul implicat, precum şi de vârsta persoanei alergice. În timpul copilăriei, alergiile alimentare (în special la ouă şi lapte) sunt cele mai comune. După vârsta de 3 ani, majoritatea copiilor alergici tolerează aceste alimente, în timp ce alergia la inhalanţi devine predominantă.

Simptomele alergice specifice sunt eczema, rinita alergică, inflamaţia oculară sau conjunctivita, simptomele gastro-intestinale, urticaria, sindrom de alergie orală, astmul şi, în cel mai grav caz, reacţia anafilactică.

Cum se depistează alergiile

Depistarea alergenului implicat în declanşarea unei reacţii alergice se face prin testele alergologice. Acestea sunt de trei feluri, cutanate, serologice şi hematologice, fiecare cu anumite avantaje şi dezavantaje, iar medicul alergolog poate recomanda cea mai potrivită metodă.

Dr. Adriana Tudose a transmis că imunoterapia alergen specfică este singurul tratament ce schimbă istoricul natural al bolii (rinită, conjunctivită, sinuzită, astm), protejând în privinţa apariţiei de noi sensibilizări. Potrivit medicului, imunoterapia presupune acordarea de doze crescătoare treptat de alergen, la care persoana este alergică. Astfel determină sistemul imunitar să devină mai puţin sensibil la substanţă, prin provocarea de producţie a unui anticorp „blocare”, ce reduce simptomele de alergie atunci când pacientul este expus la alergenul respectiv.

Cum se evită manifestările neplăcute ale alergiilor

Pacienţii cu astm sau rinita alergică declanşate de acarieni, mucegaiuri sau alţi alergeni de interior trebuie să controleze calitatea climatului din casă: temperatură scăzută, umiditate scăzută (între 40 şi 50 %) şi o bună ventilaţie.

Medicul Adriana Tudose recomandă ca persoanele cu alergii la acarienii din praful de casă şi mucegaiuri să îmbrace complet salteaua de dormit, pernele, plapuma, cuverturile şi păturile în huse impermeabile la alergene. În plus, trebuie să fie luată în vedere spălarea săptamânală a întregii lenjerii de pat cu apă la temperatura de 55- 60 grade, reducerea umidităţii relative (sub 50 %) şi aerisirea zilnică a camerei, în funcţie de climat.

De asemenea, se recomandă ventilarea optimă a bucătăriilor/ băilor pentru eliminarea aburilor, utilizarea instalaţiei de aer condiţionat/ dezumificatoarelor, înlăturarea excesului de apă de pe obiecte sanitare/ din bucătărie, soluţionarea scurgerilor/ stagnărilor de apă. Totodată este indicată evitarea dormitului în camere neamenajate – casă de ţară, condiţii hoteliere improprii, evitarea locuirii în subsoluri, încăperi umede, etc.

sursa: gândul.info, eva.ro