Amenzi de până la 100.000 de lei pentru procese abuzive împotriva jurnaliștilor și cetățenilor implicați în dezbateri publice

Persoanele și companiile care folosesc procesele civile pentru intimidarea jurnaliștilor, organizațiilor neguvernamentale sau cetățenilor implicați în dezbaterea unor probleme de interes public riscă amenzi judiciare de până la 100.000 de lei. Legea nr. 193/2026, publicată miercuri, 7 octombrie, în Monitorul Oficial, introduce măsuri de protecție împotriva acțiunilor judiciare abuzive și permite respingerea rapidă a cererilor vădit neîntemeiate.

Noua reglementare urmărește să împiedice utilizarea proceselor civile ca instrument de intimidare, presiune financiară sau reducere la tăcere a persoanelor care aduc în atenția publicului informații de interes general.

Legea transpune Directiva europeană anti-SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation), adoptată în 2024, și extinde protecția atât la litigiile interne, cât și la cele cu implicații transfrontaliere.

Cine beneficiază de protecția noii legi

Deși jurnaliștii și instituțiile de presă se numără printre beneficiarii importanți ai reglementării, legea nu se limitează la activitatea mass-media.

Protecția poate fi invocată de persoane fizice și juridice implicate în exercitarea libertății de exprimare, de informare, de întrunire sau de asociere în legătură cu subiecte de interes public.

Publicitate

Pot intra în această categorie, în funcție de circumstanțele concrete:

• Jurnaliștii și publicațiile care investighează activitatea unor autorități, instituții sau companii.
• Organizațiile neguvernamentale care semnalează probleme de mediu, sănătate publică sau încălcări ale drepturilor fundamentale.
• Cetățenii care participă la dezbateri publice ori semnalează presupuse nereguli.
• Persoanele și organizațiile care sprijină direct astfel de activități.

Legea include în categoria problemelor de interes public și activitățile persoanelor publice din sectorul privat, acuzațiile privind săvârșirea unor infracțiuni sau contravenții și chestiunile examinate de autorități.

Amenzi judiciare între 10.000 și 100.000 de lei

Una dintre principalele prevederi este introducerea unei amenzi judiciare pentru inițierea unor proceduri abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de interes public.

Potrivit articolului 12, reclamantul care a inițiat o asemenea procedură poate fi obligat, în condițiile legii, la plata unei amenzi judiciare cuprinse între 10.000 și 100.000 de lei.

Amenda nu se aplică automat pentru pierderea unui proces. Instanța trebuie să stabilească existența caracterului abuziv al procedurii.

În plus, persoana care a introdus acțiunea poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată și, în anumite condiții, la despăgubiri pentru prejudiciile materiale sau morale provocate.

Instanța poate dispune inclusiv publicarea hotărârii judecătorești pe cheltuiala reclamantului.

Procesele vădit neîntemeiate pot fi respinse rapid

Legea introduce un mecanism special prin care persoana chemată în judecată poate solicita respingerea rapidă a unei cereri vădit neîntemeiate.

Potrivit articolelor 8 și 9, pârâtul poate depune această solicitare până la soluționarea cauzei în primă instanță.

Procedura se desfășoară de urgență, iar reclamantul are obligația să răspundă în termen de cinci zile de la comunicarea cererii.

Tot reclamantului îi revine sarcina de a demonstra că acțiunea sa nu este vădit neîntemeiată, indicând motivele de fapt și de drept și probele pe care se bazează.

Dacă instanța admite solicitarea pârâtului, cererea de chemare în judecată este respinsă printr-o hotărâre supusă căilor de atac prevăzute de lege.

Reclamantul poate fi obligat să depună o cauțiune

O altă măsură permite instanței să oblige reclamantul la depunerea unei cauțiuni.

Aceasta trebuie să acopere cheltuielile de judecată estimate și să asigure plata eventualelor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin introducerea acțiunii.

Instanța stabilește dacă este necesară cauțiunea și valoarea acesteia.

Dacă reclamantul nu depune suma în termenul stabilit, după rămânerea definitivă a încheierii, judecarea cauzei se suspendă.

Cum stabilește instanța dacă un proces este abuziv

Legea enumeră mai multe indicii care pot demonstra folosirea justiției în scop de intimidare.

Printre acestea se află solicitarea unor despăgubiri disproporționat de mari, introducerea mai multor procese privind aceeași problemă, amenințările sau hărțuirea persoanei chemate în judecată.

De asemenea, pot fi avute în vedere folosirea cu rea-credință a unor tactici de tergiversare sau alegerea abuzivă a unei instanțe considerate mai favorabile.

Un proces nu devine abuziv doar pentru că reclamantul pierde. Elementul esențial este folosirea procedurii judiciare cu scopul principal de a împiedica, restricționa sau sancționa participarea la dezbaterea publică, fără exercitarea reală a unui drept.

Despăgubiri pentru persoanele intimidate prin procese

Pârâtul poate solicita obligarea reclamantului la plata unor despăgubiri pentru prejudiciul material sau moral cauzat de procedura judiciară abuzivă.

Cererea trebuie formulată până la începerea dezbaterilor asupra fondului și este scutită de taxa judiciară de timbru.

De asemenea, organizațiile și asociațiile cu interes legitim în apărarea persoanelor vizate pot sprijini apărarea pârâtului, cu acordul acestuia, sau pot depune documente la dosar.

Cum se aplică noua lege în procesele din România

Un aspect important este că legislația românească oferă protecție și în cauzele exclusiv interne, nu doar în litigiile transfrontaliere.

Astfel, garanțiile pot fi invocate și atunci când reclamantul și pârâtul sunt în România, iar toate elementele relevante ale litigiului se află pe teritoriul țării.

Legea privește procedurile civile, inclusiv anumite cereri reconvenționale și măsuri provizorii sau asigurătorii.

Nu se aplică însă proceselor penale, litigiilor fiscale, vamale sau administrative și nici procedurilor de arbitraj.

Hotărârile vor fi publicate pe portalurile instanțelor

Legea mai prevede publicarea hotărârilor judecătorești referitoare la aceste proceduri pe portal.just.ro și pe platforma Rejust.

Consiliul Superior al Magistraturii va furniza anual Comisiei Europene date agregate privind procedurile judiciare abuzive, în măsura în care informațiile sunt disponibile.

Instituția Avocatul Poporului va avea atribuții de informare, sprijin și raportare în acest domeniu.

Noua reglementare transpune Directiva (UE) 2024/1069, al cărei obiectiv este protejarea participării publice și a libertății de exprimare împotriva utilizării abuzive a proceselor judiciare.