Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

AMENZI ENORME: Nouă persoane din Alba, SANCȚIONATE pentru că nu au respectat măsurile impuse de autorități


Publicat

coronavirus

Nouă persoane din Alba au fost amendate pentru că nu au respectat măsurile de izolare, impuse de autorități, pentru limitarea infectării cu coronavirus.

O persoană a fost sancționată cu 10.000 de lei, iar alte opt au primit amenzi de câte 20.000 de lei fiecare.

La nivelul județului Alba 36 de persoane se află în carantină și 405 izolare la domiciliu. De asemenea, marți, 18 martie a fost confirmat la nivelul județului și primul caz de infectare cu coronavirus.

Știre în curs de actualizare.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

FOTO ȘTIREA TA: Satul Măgura din Galda de Jos, izolat după ce un pod a fost distrus de ape

Publicat

Satul Măgura, aparținând comunei Galda de Jos, a rămas izolat total, după ce podul care făcea legătura cu acest sat a fost distrus de apă.

Informația a fost transmisă Alba24 de mai mulți cetățeni din zonă. ”Aici este și o femeie gravidă. Oamenii sunt disperați, nu mai pot merge la muncă sau la spital. În momentul de fată nu există nici o legătură. Cetățenii satului Măgura își risca viața traversând aceasta punte improvizată pentru a merge la muncă și a se aproviziona cu mâncare” a spus un cititor.

Podul s-a rupt azi noapte, dar a fost afectat anterior de ploile din această vară.

Consilierul local Gheorghe Petrean, unul dintre cei care a sesizat situația, a cerut realizarea unui pod nou, din beton, sau măcar refacerea celui vechi. Chiar a depus un proiect în acest sens, însă nu a trecut de votul colegilor săi de la alte partide.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

România are 19 categorii exeptate de la plata asigurărilor de sănătate. La un angajat, alți doi beneficiari sunt scutiți

Publicat

La fiecare salariat care plătește asigurări de sănătate există alte două persoane care beneficiază, deși nu plătesc nimic. În total, în România există 19 categorii de cetățeni exceptate de la plata acestor contribuții, cele mai multe din UE. 

Cei care plătesc sunt salariații, peste 5,3 milioane. Numărul celor care nu plătesc, dar au asigurări, a fluctuat de-a lungul anilor, în funcție de deciziile politice.

Asigurați CNAS în 2019:

Asigurați exceptați de la plata contribuției peste 10.700.000
Exceptați de la plata asigurărilor conform legii 95/2006 (unde intră mai multe categorii)  – 5.606.479
Copii, elevi, studenți sub 26 de ani – 4.519.146
Co-asigurați – 660.605
Persecutați politic, deportați, veterani, revoluționari – 206.789
Persoane cu handicap – 145.448
Persoane incluse în programe naționale curative, fără venituri – 46.737
Femei însărcinate, fără venituri – 27.754

Exceptați de la plata CASS în urma măsurilor fiscale 2017-2019 – 5.156.284

Persoane aflate în concediu pentru creșterea copilului – 157.224
Șomeri beneficiari de indemnizație – 51.586
Persoane cu pedepse privative de libertate – 12.702
Persoane beneficiare de ajutor social – 265.367
Personal monahal – 2.754
Pensionari – 4.453.531
Salariați din domeniul construcțiilor –  213.120
Salariați care plătesc – 5.328.775.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Bacalaureat 2020: Astăzi se afișează rezultatele finale de la Bacalaureat, după o sesiune cu un număr record de contestații

Publicat

examen

Rezultatele finale de la Bacalaureat 2020 se afișează astăzi, la avizierele liceelor și pe bacalaureat.edu.ro. Peste 1.200 de contestații au fost depuse în Alba, în sesiunea iunie-iulie a examenului de Bacalaureat, potrivit datelor IȘJ Alba. Majoritatea sunt la Română.

Rezultatele finale vin după ce Ministerul a înregistrat un număr record de contestații, pentru ultimii 6 ani: 62.790 de contestații au fost depuse la examenele de final de liceu de anul acesta, cu aproape 15.000 mai multe decât anul trecut, potrivit Edupedu.ro.

Citește și: Povestea unui elev din Sebeș, care a luat Bacalaureatul la limită. Cum se obține un ȘASE perfect atunci când te mobilizezi

Primele rezultate de la BAC 2020 au fost afișate pe 30 iunie, zi din care absolvenții de liceu nemulțumiți de note au putut depune contestații, până pe 1 iulie.

Perioada 1 – 4 iulie a fost rezervată soluționării contestațiilor, iar astăzi, 5 iulie, este programată afișarea rezultatelor finale de la BAC, potrivit calendarului de examen.

Vezi și: Cei șapte elevi de ZECE ai județului Alba, la Bacalaureat 2020. Cum au văzut examenul și ce planuri de viitor au

Primele rezultate de la Bacalaureat au adus o rată de promovare pentru sesiunea iunie-iulie 2020 de 62.9%. Este cea mai mică rată din ultimii 6 ani, în contextul în care anul acesta au participat foarte mulți absolvenți de liceu din promoțiile trecute. Pentru promoția curentă, rata de promovare este 71.4%, iar pentru promoțiile anterioare – 25.00%.

La Alba, din totalul celor 1264 de contestații, la proba scrisă de Limba și literatura română au fost depuse 582, la proba obligatorie a profilului 356, la proba la alegere a profilului și a specializării 321,  iar la proba de Limba și literatura maternă – 5 contestații.

Sursă: Edupedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Nea’ Gheorghe din Loman, la 89 de ani. Documentar despre credință și singurătate, realizat de un tânăr din Alba Iulia

Publicat

Nea’ Gheorghe, un bătrân de 89 de ani, locuiește singur în vârful unui deal, în cătunul Tonea, comuna Loman, județul Alba.

Întreaga lui viață a locuit în aceeași casă bătrânească unde își petrece zilele în liniște. Gheorghe este un om credincios, cu frica lui Dumnezeu, motiv pentru care acesta a decis să locuiască singur, pentru a-și întări relația cu Dumnezeu și pentru a trăi o viață spirituală, lipsită de orice distragere exterioară.

 

Omul a devenit personajul principal al unui documentar realizat de un tânăr din Alba Iulia, Alexandru Costea. Documentarul are și o pagină de Facebook.

Acesta povestește cum a ajuns la subiect și cum a realizat documentarul ”În vârf de deal”:

”Totul începuse în iarna anului 2018, mai exact cu câteva zile înaintea Crăciunului. Mă aflam într-un magazin comercial și nu pentru a-mi face cumpărături de sărbători ci pentru strictul necesar, iar în jurul meu era haos, lume agitată, stresată, nemulțumită, nu înțelegeam nimic, totul părea a fi o competite a cărucioarelor de cumpărături.

Acest lucru m-a marcat pe moment, dar am reușit să trec peste imediat, m-am adaptat și mi-am terminat cumpărăturile.

Odată ieșit din magazin, întâlnesc un om al străzii, destul de în vârstă care îmi cere câțiva bani. Era tare simpatic și din primul moment îl văzusem că pe un personaj dintr-un film, din păcate toți banii mei erau pe card, așa că nu i-am lăsat nimic.

Pe drumul spre casă am început să fac legătura între ceea ce se întâmpla în interiorul magazinului și ceea ce se întâmpla în exteriorul magazinului, am asociat totul cu două realități total opuse sau două lumi diferite.

Așadar, această întâmplare și totodată această curiozitate de explorare a celor două realități, m-au insiprat înspre căutarea și documentarea unui subiect care să îmi răspundă la toate întrebările pe care începusem să mi le formez pe măsură ce încercam să găsesc direcția în care să pornesc documentarul.


A trecut un an de zile de la momentul în care știam ce vreau să filmez, până la momentul în care am reușit să filmez așa cum îmi doream.

Având în vedere faptul că povestea trebuia să se desfășoare în perioada sărbătorilor de iarna, am ținut foarte mult să filmez iarna, mai exact în apropierea Crăciunului din 2019.

Știam de la început că o să am nevoie de o persoană în vârstă, dar asta nu era de ajuns, aveam nevoie de o persoană în vârstă care să servească poveștii pe care o aveam eu în minte.

Așa că am mers în vizită la o mănăstire de maici din satul Strungari, județul Alba, le-am explicat maicilor de la mănăstire ideea mea, le-am spus că aș vrea să surprind câteva zile din viața unei persoane neajutorate, care trăiește singură, obișnuită cu ideea.

Nu am apucat să îmi termin ideea și o maica îmi zice de Moș’ Gheorghe. Încă de când am intrat în curtea bătrânului, am simțit căldura cu care am fost primiți, am făcut cunoștință cu Moș’ Gheorghe, care ne poftește imediat în căsuța lui.

Este o căsuță mică, cu un pat, o masă și o sobă de teracotă veche, dar fericirea lui strălucea în tot acel mediu. Asta m-a copleșit. Am început să îi povestesc despre ideea mea, iar el asculta foarte atent și interesat de ceea ce îi povesteam eu.

După câteva ore de discuții, Moș’ Gheorghe, aprobă toată ideea mea și face o trimitere religioasă, mai exact la Nașterea Domnului, când Fecioara Măria umbla din casă în casă să nască și nimeni nu voia să o primească.

Iar el ca să ne ajute pe noi cu documentarul ne va primi la el acasă să putem filma. Am rămas uimit și totodată nerăbdător să revin să filmez.

În tot acest proiect am lucrat împreună cu colegii mei, Răzvan Rotariu(Bacău) care s-a ocupat de regia și montajul proiectului, cu Adrian Olteanu (din Alba-Iulia, coleg cu mine de facultate si fost coleg la liceul de arte din Alba Iulia) care a fost operator de imagine la camera a doua, cu această cameră am filmat cadre generale de atmosferă, compoziții cu spațiul și peisajele din împrejurimi.

De captarea sunetului s-a ocupat Daniel Benchea, iar rolul meu în acest proiect a fost de producător, director de imagine și cameraman la camera principală, cea prin intermediul cărei urmărim activitățiile și povestea bătrânului”.

Sinopsis: despre cum s-a filmat și alte explicații ale autorului

Filmul se deschide cu o prezentare a spațiului, vedem casa lui Moș`Gheorghe, într-o atmosferă calmă și liniștită. Primul cadru în care vedem personajul principal este în momentul în care își începe ziua prin rugăciune.

Acest cadru a fost filmat din exteriorul locuinței, prin geamul ușii.

”Motivul pentru care am decis să îl filmez din exterior a fost pentru ca să nu intervin într-un mod intruziv în intimitatea sa încă de la începutul filmului și totodată să îi ofer lui șansa de a intra în poveste, prin următorul cadru când îl vedem cum iese din casă” a scris Alexandru în sinopsisul documentarului.

Odată ieșit din casă, povestea se construiește din compoziții de atmosferă, moment în care privitorul se poate conecta cu gândurile personajului principal.

Încă de la începutul filmului putem spune despre Moș` Gheorghe că este un om activ, un om care se descurcă pe proprile sale puteri.

Fie că îl vedem tăind lemne, hrănind animalele și chiar plimbându-se prin împrejurul casei sale, seninătatea și luciditatea se pot observa pe chipul său în orice moment.

Spațiul este reconfigurat prin stilistica imaginii prin, abordarea formatului 4/3 și a unitonalitatii alb-negru.

Cadrele descriptive sunt fixe, asemeni unor fotografii vechi care vor marca trecerea inexorabilă a timpului pe care Moș` Gheorghe nu o resimte ca o povară ci ca o bucurie.

Slujba are un rol pivotant în tranziția de la natura uscată la zăpada din ziua Crăciunului, zăpada fiind un simbol al purității și al frumuseții divine, contrastează momentul în care Moș`Gheorghe se curăță prin împărtășanie și se pregătește sufletește pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.

Mersul la biserică reprezintă un element important în rutina personajului, având în vedere faptul că cea mai apropiată biserică este la o distanță de 10 kilometri, Moș` Gheorghe merge pe jos în fiecare Duminică, traversând întreaga pădure, pe un drum rupt de realitate, acesta parcurge această distanță în aproximativ 3 ore, iar la întoarcere aproximativ 4 ore.

Pentru a merge la biserică, Moș` Gheorghe se trezește la ora 04:00, se îmbracă frumos, se aranjază și pornește singur prin pădure.

Pregătirea, cât și drumul spre biserică sunt descrise și în film. În drumul său spre biserică, se oprește de fiecare dată la cimitir unde aprinde o lumânare pentru soția lui, pe care o pomenește de fiecare dată în rugăciunile sale, fapt ce semnifică dragostea lui pentru soție și implicit, pentru familie.

Fiind cuprins de un sentiment de apartenență și dependență, personajul își proiectează dorințele și temerile asupra lui Dumnezeu, capabil de a le îndeplini și de a-l proteja. Experiențele lui zilnice sunt expresia altruismului și a dorinței de a împărtăși din puținul pe care îl are, celorlalți.

Alexandru Costea: Prin documentarul, „În vârf de deal” am urmărit să surprindem într-un mod observațional o mică parte din stilul de viață a lui Moș Gheorghe, iar în același timp să conturam cât mai poetic spațiul și timpul în care personajul a trăit, trăiește și va trăi în continuare, capturat în imagini.

Chiar dacă Moș Gheorghe nu va mai exista în forma lui fizică, relația cu ceilalți oameni, stiul de trai, inclusiv relația cu camera și relația pe care a reușit să o formeze cu noi, toate aceste aspecte formează ceea ce credem noi că înseamnă documentarul observațional ori poetic.

Sfârșindu-se ca o formă incertă ce își propune să redea un concept prin care totul se transformă într-o reamintire a trecutului.

Răzvan Rotariu: În calitate de regizor și monteur, acest proiect a fost o adevărată provocare. Fiind o primă experiență și încercare la realizarea unui documentar, o mare parte din direcția de conținut a depins de mine.

Atât la filmări cât și între acestea am încercat să găsesc și construiesc treptat o structură a documentarului și să observ anumite tipare și motive, care mai apoi să genereze un oarecare fir narativ.

Fiecare dialog, fiecare vorbă în parte și fiecare element vizual au fost atent alese și ordonate pentru a susține acest fir respectiv. Începând de la un documentar observațional, pe parcurs am simțit totuși toți nevoia de anumite intervenții pe alocuri, pentru a putea scoate cât mai multă informație și trăire din ce ne-a fost oferit.

 

Astfel, am ajuns să conversăm cu bătrânul, să îi urmăm propunerile de idei de filmare și să ne permitem să fim atât spectatori cât și personaje pasive în povestea lui. Acest lucru ne-a permis să întrăm într-o zonă mai personală din viața lui, trâind și capturând anumite momente intime.

Cu toate acestea, am ajuns la concluzia că realitatea este dificil de regizat, iar pentru a urma o structură specifică plănuită de înaintea filmărilor, este nevoie de compromis.

Adrian Olteanu: Filmările pentru documentarul “În Vârf De Deal” au fost o experiență unică și cu adevărat profundă. Spiritualitatea, modestia, empatia și iubirea sunt doar câteva elemente care au fost constant prezente pe parcursul filmărilor.

În calitate de operator la a doua cameră, am căutat să surprind atmosfera locurilor, să conturez partea poetică a materialului prin cadre statice, de atmosferă.

Fiind un documentar observațional poetic, emoția transmisă prin cadrele statice introduce privitorul în lumea lui Gheorghe, o lume simplă și modestă material, dar cu multe alte comori atât spirituale cât și religioase.

Titlu: În vârf de deal

Gen: Documentar

Durată: 1h

Personaj principal: Gheorghe Stănuș

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate