Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

ANL va construi locuinţe înşiruite în cartierul Cetate din Alba Iulia. Vezi cum arată casele şi cât ar costa


Publicat

Consilierii locali din Alba Iulia au aprobat, marți, prețul minim de vânzare a unui teren în suprafață totală de 2.528 de mp, destinat construirii de către ANL a unor locuinţe înşiruite prin programul credit ipotecar. Terenul este împărţit în 14 parcele situate pe strada Nichita Stănescu din Alba Iulia, cu acces direct la fiecare parcelă din strada Nada Florilor. Acesta se află în apropierea blocurilor ANL din zona Detunata. Prețul minim de vânzare a terenurilor ajunge la 60 de euro/mp cu TVA inclus. Vor fi construite locuințe cu un etaj și minim mansardă, iar lucrările se vor face prin Agenția Națională de Locuințe.

Proiectul ANL din Alba Iulia, zona Nada Florilor, cuprinde 14 locuinţe înşiruite pe parcele individuale de circa 150 – 210 mp fiecare, grupate câte 7, cu regim de înălţime S+P+E.

Fiecare locuinţă va avea câte trei camere de locuit cu dependinţe, subsol parţial (pivniţă), pod cu posibilităţi de amenajare, curte deschisă cu loc de parcare şi alee de acces în faţă, curte împrejmuită în spate şi branşamente individuale la utilităţi, cu contorizări.

Primăria Municipiului Alba Iulia va realiza din fonduri proprii viabilizarea terenului (reţelele de utilităţi, drumurile, parcajele, spaţiile verzi).

Terenurile aferente locuinţelor se vor atribui beneficiarilor de către primărie, pe durata existenţei construcţiilor conform hotărârii adoptate în acest sens de către Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia. Locuinţele vor fi realizate în termen de doi ani de la data semnării contractelor de construire şi a deschiderii finanţării de către băncile creditoare.

Preţul estimativ al unei locuinţe, cu TVA inclus, poate varia între 62.000 de euro şi 68.000 de euro. Preţul de vânzare va fi definitivat în urma licitaţiei de construire, se precizează pe site-ul proiectului ANL.

Potrivit proiectului de hotărâre prezentat în şedinţa de marţi, vânzarea către beneficiari se va face până la recepția locuinței, cu plata integrală a prețului.

„Având în vedere faptul că pe cele 14 parcele de teren, în suprafață totală de 2.528 mp, situate în Alba Iulia, str. Nichita Stănescu, FN, urmează a fi edificate prin Agenția Națională pentru Locuințe construcții cu destinația de locuință prin credit ipotecar […], propunem Consiliui Local al municipiului Alba Iulia aprobarea prețului minim de vânzare a unor imobile situate în municipiul Alba Iulia, str. Nichita Stănescu, FN, în suprafață totală de 2.528 mp, pe care se vor construi prin Agenția Națională pentru Locuințe, locuințe în regim ipotecar, la suma de 60 de euro/mp cu TVA inclus”, arată raportul de specialitate.

Odată cu aprobarea proiectului de hotărâre, consilierii locali au fost de acord și ca „vânzarea să se facă prin negociere directă către beneficiarii locuințelor construite prin Agenția Națională de Locuințe, prin credit ipotecar, până la data recepției locuinței, cu plata integrală a prețului”, mai apare scris în raport. Propunerea de modalității de vânzare a fost a companiei care se va ocupa de edificarea acestor locuințe.

Valoarea estimativă a parcelelor, potrivit raportului de evaluare întocmit de evaluator Adriana Roșu, se ridică la 151.680 de euro (680.240 RON), respectiv Parcela 1 – 211 mp , 12.660 de euro (56.780 RON), Parcela 2 – 152 mp, 9120 de euro (40.900 RON), Parcela 3- 153 mp, 9.180 de euro (4.1170 RON), Parcela 4- 155 mp, 9.300 de euro (41.710 RON), Parcela 5- 156 mp, 9.360 de euro (41.980 RON), Parcela 6- 158 mp, 9.480 de euro (42.510 RON), Parcela 7 –  224 mp, 13.440 de euro (60.270 RON), Parcela 8 – 227 mp, 13.620 de euro (61.080 RON), Parcela 9 – 163 mp, 9.780 de euro (43.860 RON), Parcela 10 – 164 mp, 9.840 de euro (44.130 RON), Parcela 11 – 166 mp, 9.960 de euro (44.670 RON), Parcela 12 – 167 mp, 10.020 de euro (44.940 RON), Parcela 13 – 168 mp, 10.080 de euro (45.200 RON), Parcela 14 – 264 mp, 15.840 de euro (71.040 RON).

Potrivit informaţiilor făcute publice de ANL, la Programul Locuinţe prin credit ipotecar au acces persoane cu cetăţenie română, care au împlinit varsta de 18 ani şi care doresc să cumpere o locuinţă construită prin ANL.

Pentru a putea cumpăra o locuinţă construită prin acest program, persoana are nevoie de finanţare, reprezentată de un avans (depus de solicitant) şi de un credit ipotecar (contractat de la băncile partenere: BCR; BRD; Banca Transilvania, Piraeus Bank şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe).

Locuinţele construite prin acest program pot fi apartamente sau case individuale, construite pe terenuri puse la dispoziţia ANL de către consiliile locale pe durata execuţiei lucrărilor.

De asemenea, consiliile locale asigură utilităţile pentru cartierele cu locuinţe construite prin Programul Credit ipotecar.

Proprietarii locuinţelor au posibilitatea de a cumpăra sau prelua în concesiune terenul de la autorităţile locale.

AICI, detalii despre modul de cumpărare a locuinţelor ANL prin credit ipotecar.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Pingback: Directorul ANL: Statul trebuie să sprijine construcţiile noi. Prima Casă a avut efect aproape zero în economie | Alba24

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

INCENDIU la Ciumbrud: O casă de locuit a fost cuprinsă de flăcări

Publicat

O casă de locuit ar fi fost cuprinsă de flăcări marți seara, în jurul orei 20.10, în localitatea Ciumbrud. 

La fața locului intervin pompierii din Aiud cu două autospeciale.

Momentan misiunea este în dinamică. Știre în curs de actualizare.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Documentar realizat de Alexandru Costea din Alba Iulia, premiat la două festivaluri de film. Povestea lui Nea Gheorghe din Loman

Publicat

Documentarul “În vârf de deal”, realizat de un tânăr din Alba Iulia, a fost selectat la 2 festivaluri de film internationale. A câștigat două premii pentru “cel mai bun documentar”, la Wallachia International Film Festival și la Eastern Europe Film Festival.

”Am încheiat perioada festivalelor, iar acum ne pregătim de câteva proiecții. Momentan sunt confirmate în Cetatea Sighișoara, Turnul Fierarilor în data de 4 decembrie, la Sebeș, la Centrul Cultural Lucian Blaga în 7 decembrie la ora 18:00, Teatrul Merlin din Timișoara, în 11 decembrie, urmează să se confirme pentru Cluj-Napoca, Cinematograful ”Florin Piersic” și la Turda, la Teatrul Național” a spus autorul, Alexandru Costea.

Filmul îi este dedicat lui Nea’ Gheorghe, un bătrân din cătunul Tonea, comuna Loman, județul Alba.

Omul a devenit personajul principal al documentarului.

Povestea unui documentar cu adevărat special

Alexandru Costea povestește cum a ajuns la subiect și cum a realizat documentarul ”În vârf de deal”:

”Totul începuse în iarna anului 2018, mai exact cu câteva zile înaintea Crăciunului. Mă aflam într-un magazin comercial și nu pentru a-mi face cumpărături de sărbători ci pentru strictul necesar, iar în jurul meu era haos, lume agitată, stresată, nemulțumită, nu înțelegeam nimic, totul părea a fi o competite a cărucioarelor de cumpărături.

Acest lucru m-a marcat pe moment, dar am reușit să trec peste imediat, m-am adaptat și mi-am terminat cumpărăturile.

Odată ieșit din magazin, întâlnesc un om al străzii, destul de în vârstă care îmi cere câțiva bani. Era tare simpatic și din primul moment îl văzusem că pe un personaj dintr-un film, din păcate toți banii mei erau pe card, așa că nu i-am lăsat nimic.

Pe drumul spre casă am început să fac legătura între ceea ce se întâmpla în interiorul magazinului și ceea ce se întâmpla în exteriorul magazinului, am asociat totul cu două realități total opuse sau două lumi diferite.

Așadar, această întâmplare și totodată această curiozitate de explorare a celor două realități, m-au insiprat înspre căutarea și documentarea unui subiect care să îmi răspundă la toate întrebările pe care începusem să mi le formez pe măsură ce încercam să găsesc direcția în care să pornesc documentarul.

A trecut un an de zile de la momentul în care știam ce vreau să filmez, până la momentul în care am reușit să filmez așa cum îmi doream.

Având în vedere faptul că povestea trebuia să se desfășoare în perioada sărbătorilor de iarna, am ținut foarte mult să filmez iarna, mai exact în apropierea Crăciunului din 2019.

Știam de la început că o să am nevoie de o persoană în vârstă, dar asta nu era de ajuns, aveam nevoie de o persoană în vârstă care să servească poveștii pe care o aveam eu în minte.

Așa că am mers în vizită la o mănăstire de maici din satul Strungari, județul Alba, le-am explicat maicilor de la mănăstire ideea mea, le-am spus că aș vrea să surprind câteva zile din viața unei persoane neajutorate, care trăiește singură, obișnuită cu ideea.

Nu am apucat să îmi termin ideea și o maica îmi zice de Moș’ Gheorghe. Încă de când am intrat în curtea bătrânului, am simțit căldura cu care am fost primiți, am făcut cunoștință cu Moș’ Gheorghe, care ne poftește imediat în căsuța lui.

Este o căsuță mică, cu un pat, o masă și o sobă de teracotă veche, dar fericirea lui strălucea în tot acel mediu. Asta m-a copleșit. Am început să îi povestesc despre ideea mea, iar el asculta foarte atent și interesat de ceea ce îi povesteam eu.

Vezi și: Nea’ Gheorghe din Loman, la 89 de ani. Documentar despre credință și singurătate, realizat de un tânăr din Alba Iulia

După câteva ore de discuții, Moș’ Gheorghe, aprobă toată ideea mea și face o trimitere religioasă, mai exact la Nașterea Domnului, când Fecioara Măria umbla din casă în casă să nască și nimeni nu voia să o primească.

Iar el ca să ne ajute pe noi cu documentarul ne va primi la el acasă să putem filma. Am rămas uimit și totodată nerăbdător să revin să filmez.

În tot acest proiect am lucrat împreună cu colegii mei, Răzvan Rotariu(Bacău) care s-a ocupat de regia și montajul proiectului, cu Adrian Olteanu (din Alba-Iulia, coleg cu mine de facultate si fost coleg la liceul de arte din Alba Iulia) care a fost operator de imagine la camera a doua, cu această cameră am filmat cadre generale de atmosferă, compoziții cu spațiul și peisajele din împrejurimi.

De captarea sunetului s-a ocupat Daniel Benchea, iar rolul meu în acest proiect a fost de producător, director de imagine și cameraman la camera principală, cea prin intermediul cărei urmărim activitățiile și povestea bătrânului”.

Sinopsis: despre cum s-a filmat și alte explicații ale autorului

Filmul se deschide cu o prezentare a spațiului, vedem casa lui Moș`Gheorghe, într-o atmosferă calmă și liniștită. Primul cadru în care vedem personajul principal este în momentul în care își începe ziua prin rugăciune.

Acest cadru a fost filmat din exteriorul locuinței, prin geamul ușii.

”Motivul pentru care am decis să îl filmez din exterior a fost pentru ca să nu intervin într-un mod intruziv în intimitatea sa încă de la începutul filmului și totodată să îi ofer lui șansa de a intra în poveste, prin următorul cadru când îl vedem cum iese din casă” a scris Alexandru în sinopsisul documentarului.

Odată ieșit din casă, povestea se construiește din compoziții de atmosferă, moment în care privitorul se poate conecta cu gândurile personajului principal.

Încă de la începutul filmului putem spune despre Moș` Gheorghe că este un om activ, un om care se descurcă pe proprile sale puteri.

Fie că îl vedem tăind lemne, hrănind animalele și chiar plimbându-se prin împrejurul casei sale, seninătatea și luciditatea se pot observa pe chipul său în orice moment.

Spațiul este reconfigurat prin stilistica imaginii prin, abordarea formatului 4/3 și a unitonalitatii alb-negru.

Cadrele descriptive sunt fixe, asemeni unor fotografii vechi care vor marca trecerea inexorabilă a timpului pe care Moș` Gheorghe nu o resimte ca o povară ci ca o bucurie.

Slujba are un rol pivotant în tranziția de la natura uscată la zăpada din ziua Crăciunului, zăpada fiind un simbol al purității și al frumuseții divine, contrastează momentul în care Moș`Gheorghe se curăță prin împărtășanie și se pregătește sufletește pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.

Mersul la biserică reprezintă un element important în rutina personajului, având în vedere faptul că cea mai apropiată biserică este la o distanță de 10 kilometri, Moș` Gheorghe merge pe jos în fiecare Duminică, traversând întreaga pădure, pe un drum rupt de realitate, acesta parcurge această distanță în aproximativ 3 ore, iar la întoarcere aproximativ 4 ore.

a lui Dumnezeu, capabil de a le îndeplini și de a-l proteja. Experiențele lui zilnice sunt expresia altruismului și a dorinței de a împărtăși din puținul pe care îl are, celorlalți.

Alexandru Costea: Prin documentarul, „În vârf de deal” am urmărit să surprindem într-un mod observațional o mică parte din stilul de viață a lui Moș Gheorghe, iar în același timp să conturam cât mai poetic spațiul și timpul în care personajul a trăit, trăiește și va trăi în continuare, capturat în imagini.

Chiar dacă Moș Gheorghe nu va mai exista în forma lui fizică, relația cu ceilalți oameni, stiul de trai, inclusiv relația cu camera și relația pe care a reușit să o formeze cu noi, toate aceste aspecte formează ceea ce credem noi că înseamnă documentarul observațional ori poetic.

Sfârșindu-se ca o formă incertă ce își propune să redea un concept prin care totul se transformă într-o reamintire a trecutului.

Răzvan Rotariu: În calitate de regizor și monteur, acest proiect a fost o adevărată provocare. Fiind o primă experiență și încercare la realizarea unui documentar, o mare parte din direcția de conținut a depins de mine.

Atât la filmări cât și între acestea am încercat să găsesc și construiesc treptat o structură a documentarului și să observ anumite tipare și motive, care mai apoi să genereze un oarecare fir narativ.

Fiecare dialog, fiecare vorbă în parte și fiecare element vizual au fost atent alese și ordonate pentru a susține acest fir respectiv. Începând de la un documentar observațional, pe parcurs am simțit totuși toți nevoia de anumite intervenții pe alocuri, pentru a putea scoate cât mai multă informație și trăire din ce ne-a fost oferit.

Astfel, am ajuns să conversăm cu bătrânul, să îi urmăm propunerile de idei de filmare și să ne permitem să fim atât spectatori cât și personaje pasive în povestea lui. Acest lucru ne-a permis să întrăm într-o zonă mai personală din viața lui, trâind și capturând anumite momente intime.

Cu toate acestea, am ajuns la concluzia că realitatea este dificil de regizat, iar pentru a urma o structură specifică plănuită de înaintea filmărilor, este nevoie de compromis.

Adrian Olteanu: Filmările pentru documentarul “În Vârf De Deal” au fost o experiență unică și cu adevărat profundă. Spiritualitatea, modestia, empatia și iubirea sunt doar câteva elemente care au fost constant prezente pe parcursul filmărilor.

În calitate de operator la a doua cameră, am căutat să surprind atmosfera locurilor, să conturez partea poetică a materialului prin cadre statice, de atmosferă.

Fiind un documentar observațional poetic, emoția transmisă prin cadrele statice introduce privitorul în lumea lui Gheorghe, o lume simplă și modestă material, dar cu multe alte comori atât spirituale cât și religioase.

Titlu: În vârf de deal

Gen: Documentar

Durată: 1h

Personaj principal: Gheorghe Stănuș

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Terenurile arabile din România, mai scumpe față de cele din Franța. Unde sunt cele mai mari prețuri pe hectar

Publicat

teren agricol

Preţul mediu al unui hectar de teren arabil din România era anul trecut de 7.163 de euro, în timp ce Franţa era de 6.000 de euro iar în Ungaria era de 4.893 de euro, arată datele publicate marţi de Eurostat.

În rândul statelor membre UE, cele mai mari preţuri la terenuri arabile erau în Ţările de Jos (cu o medie de 69.632 de euro pentru un hectar în 2019), la polul opus fiind Croaţia unde un hectar de tern arabil costa, în medie, 3.440 de euro în 2020.

Cele mai scumpe terenuri agricole

La nivel regional, conform datelor disponibile cel mai mare preţ pentru un hectar de teren arabil se înregistra în regiunea Insulele Canare din Spania (cu o medie de 120.477 de euro pe hectar în 2020), iar cele mai mici preţuri în regiunea sud-vest (Yugozapaden) din Bulgaria (cu o medie de 2.051 de euro pentru un hectar).

În cazul României, cele mai mari preţuri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov (11.615 euro pentru un hectar) şi cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6.261 de euro pentru un hectar).

Eurostat subliniază că preţul terenului arabil depinde de mai mulţi factori precum legislaţia naţională, climă, apropierea de reţelele de transport, calitatea solului, sisteme de irigaţii precum şi de forţele de piaţă ce ţin de cerere şi ofertă. În toate regiunile Uniunii Europene, terenul arabil este mai scump decât pajiştile. De asemenea, terenul arabil irigabil este mai scump decât terenul non-irigabil în aproape toate regiunile.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un tânăr din Alba Iulia dependent de jocuri de noroc și consumator de droguri are interdicție în orice cazino din țară. Motivul

Publicat

Un tânăr de doar 24 de ani din Alba Iulia a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, dar s-a ales și cu o intredicție de a mai intra în cazinouri, sau orice alt local în care există jocuri de noroc sau pariuri. 

Mai exact, după ce își va executa pedeapsa de închisoare, acesta va avea interzis cinci ani de a mai juca la aparate sau a paria, cel puțin în format fizic. Tânărul, potrivit motivării instanței este dependent de jocuri de noroc, dar și de droguri. 

Pentru a avea bani de ”păcănele” acesta a furat un portmoneu de la un prieten, dar a și comis o tâlhărie într-un cazinou de pe Bulevardul Transilvaniei.

Mai exact în luna mai, în seara de 21 spre 22, tânărul a intrat în curtea unui prieten, iar de acolo a furat un portmoneu cu mai mulți bani dar și cu un card. De pe cardul respectiv a scos 5000 de lei.

Când și-a dat seama de cele întâmplate, pâgubitul a mers să îl caute pe tânăr și l-a găsit într-un cazino din Alba Iulia.

Apoi, trei zile mai târziu, a furat 1200 de lei din casa de marcat dintr-un cazino din oraș.

Potrivit motivării instanței, în timp ce se afla în incinta sălii de jocuri ”inculpatul a sustras din casa de marcat suma de 1.200 lei, iar pentru a-și asigura scăparea a împins-o pe persoana vătămată, angajat în calitate de operator la societatea în cauză, cu consecința dezechilibrării sale și a lovirii de vitrina frigorifică, și a amenințat-o că „îi dă cuțit dacă nu se dă la o parte”, se arată în documentul citat.

Magistrații au avut în vedere că ”deși are vârsta de 24 de ani nu este la prima încălcare a normelor legale, astfel cum reiese din fișa de cazier a inculpatului, că inculpatul a săvârșit cele două fapte pentru a-și întreține viciul legat de jocurile de noroc, precum și că nu are loc de muncă. De asemenea, instanța are în vedere faptul că inculpatul a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii de 2 ani, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de încercare de 3 an(…)

Totodată, instanța reține că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tâlhărie judecată în prezenta cauză prin exercitarea de violențe împotriva unei persoane de sex feminin cu scopul de a-și asigura scăparea.

Așadar, instanța reține că inculpatul este predispus la săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului prin folosirea violenței sau amenințărilor.

Mai mult decât atât, instanța reține că inculpatul este consumator de substanțe interzise, aspect care reiese din declarațiile inculpatului, date cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale” se arată în motivarea instanței.

Pedeapsa

Drept urmare magistrații Judecătoriei Alba Iulia l-au condamnat pe tânăr la cinci ani de închisoare cu executare.

Mai mult de atât, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a se afla în incinta sau în spații care aparțin: sălilor de jocuri,
cazinourilor, agențiilor de pariuri, cluburilor de poker, spațiilor în care se desfășoară în mod organizat turnee de poker, activități de pariuri, activități de jocuri de noroc caracteristice cazinourilor, activități de jocuri de noroc caracteristice cluburilor de poker, activități de tip slot machine, desfășurate prin intermediul aparatelor electronice cu câștiguri, prin intermediul aparatelor electronice atribuitoare de câștiguri cu risc limitat și jocurile de videoloterie; activități de bingo desfășurate în săli de joc, pe o durată de 5 ani, care se va executa după executarea pedepsei închisorii.

Decizia judecătorilor din data de 25 noimbrie 2021 nu este definitivă și poate fi atacată la instanța superioară în termen de 10 zile de la comunicare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate