Aplicație noua a CNAS, dedicată performanței spitalelor. Situația în Alba: Care sunt unitățile cu cel mai mare grad de ocupare

O aplicație nouă a CNAS arată o imagine de ansamblu asupra modului în care funcționează spitalele din România.  

CNAS a lansat o platformă online cu date despre activitatea spitalelor din România, disponibilă la adresa cnas.ro/spitale, a anunțat vineri președintele instituției, Horațiu Moldovan, scrie Agerpres.

Platforma centralizează indicatori privind numărul de pacienți tratați, durata medie de spitalizare, gradul de utilizare a paturilor și modul în care sunt folosite resursele, permițând totodată comparații între unități sanitare similare.

Potrivit CNAS, aceste informații erau până acum dispersate în mai multe surse sau greu accesibile publicului.

Datele publicate arată că gradul mediu de ocupare a paturilor pentru pacienți acuți este de aproximativ 63%, ceea ce înseamnă că, în medie, unul din trei paturi contractate rămâne liber.

Publicitate

Gradul de ocupare al spitalelor din Alba

Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia are 763 de paturi și un grad de ocupare de 81%. La nivelul anului 2025, a avut peste 25.500 de pacienți.

Cel mai mic grad de ocupare îl au Spitalul de Pneumoftiziologie din Aiud și Spitalul Municipal Blaj (47%). 

• SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA ALBA IULIA - 81%
• SPITALUL DE BOLI CRONICE CIMPENI - 71%
• SPITALUL MUNICIPAL BLAJ - 47%
• SPITALUL ORASENESC "DR. ALEXANDRU BORZA" ABRUD - 64%
• SPITALUL MUNICIPAL AIUD - 61%
• SPITALUL ORASENESC CIMPENI - 63%
• SPITALUL MUNICIPAL SEBES - 61%
• SPITALUL ORASENESC CUGIR -  59%
• SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE AIUD - 50%

Aplicația arată mai multe date despre spitale: nicelul veniturilor, numărul anual de pacienți, capacitatea, personalul și cheltuielile.

Situația la nivelul țării

La nivel național, peste 140 de spitale au o ocupare sub 60%, iar în 63 de unități aceasta coboară sub 50%. În paralel, marile spitale de urgență sunt frecvent supraaglomerate.

„Problema nu este numărul total de paturi”, susține președintele CNAS, care afirmă că România are suficiente paturi la nivel național, dar că distribuția lor nu mai corespunde schimbărilor demografice și epidemiologice din ultimii ani.

Un al doilea set de date vizează structura cheltuielilor. În jumătate dintre spitale, cheltuielile de personal depășesc 79% din veniturile obținute de la casele de asigurări de sănătate, iar în zeci de unități trec de 90%.

Moldovan precizează că cifrele nu reprezintă o critică la adresa managementului spitalicesc, ci un semnal că organizarea și finanțarea rețelei ar trebui adaptate, astfel încât să rămână resurse pentru medicamente, materiale sanitare și investiții.

„Fără date, reforma se bazează pe percepţii. Cu date, reforma se bazează pe dovezi”, a transmis președintele CNAS, care a argumentat că o alocare mai bună a resurselor ar aduce servicii mai eficiente, acces mai bun pentru pacienți și un sistem mai sustenabil.

Aplicația a fost realizată de economista Cosette Chichirău, pe baza datelor CNAS.

Comunicatul nu precizează la ce perioadă se referă datele publicate, cu ce frecvență vor fi actualizate și nici dacă CNAS are în vedere măsuri concrete de reorganizare a rețelei spitalicești pe baza acestor indicatori.