Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Aproape 40.000 de turişti s-au cazat în judeţul Alba, în primele patru luni ale anului. Au stat, în medie, două zile


Publicat

turistiAproape 40.000 de turişti au vizitat şi au rămas peste noapte în judeţul Alba, în primele patru luni ale anului 2017. Au fost mai puţini decât cei din perioada similară de anul trecut, dar au stat mai mult, în medie, două zile. În aprilie, au fost înregistraţi peste 11.000 de turişti, aproape 20% dintre ei fiind străini, potrivit datelor transmise de Direcţia Regională de Statistică Alba.

În Regiunea Centru, în aprilie, judeţul Mureş a avut cel mai mare grad de ocupare (30,4%) a unităţilor de cazare, urmat de judeţele Covasna (28,2%), Sibiu (23,6%), Alba (21,4%), Braşov (20,7%), şi Harghita (14,9%).

În judeţul Alba, aprilie 2017, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare  au înregistrat creşteri cu 7,5%, iar înnoptările au crescut cu 22,3%.

În luna aprilie 2017 s-au înregistrat 11.818 turişti, cu 822 (+7,5%) mai mulţi decât în aceeaşi lună din 2016. Din totalul sosirilor, turiştii români reprezintă 82,3%, iar cei străini 17,7%. Numărul de înnoptări înregistrate în luna aprilie 2017 a fost de 23.545, în creştere cu 4.296 (+22,3%) faţă de luna corespunzătoare din 2016.

Durata medie a sejurului în aprilie 2017 a fost de 2 zile, mai mare cu 0,2 decât cea înregistrată în aprilie 2016.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din judeţ în luna aprilie 2017 a fost de 21,4% (faţă de 18,3% în aprilie 2016), pe ţară înregistrându-se un indice de 25,1% (faţă de 24,3% în luna aprilie 2016).

În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2017 în unităţile turistice din judeţul Alba (cu minim 10 locuri pat) au fost cazaţi 39.061 turişti, majoritatea în hoteluri (43,3%), urmate de pensiuni agroturistice (23,4%) şi pensiuni turistice (20,9%), înregistrându-se o scădere de 0,8% faţă de perioada 1.01-30.04.2016. Numărul de înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică din judeţ (cu minim 10 locuri pat), înregistrate în primele 4 luni din 2017 a fost de 81.642, mai multe cu 13,1% faţă perioada corespunzătoare din 2016. Durata medie a sejurului în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în această perioadă a fost de 2,1 zile (1,8 zile în aceeaşi perioadă din 2016).

Regiunea Centru

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna aprilie 2017 în Regiunea Centru au fost de 192.643, reprezentând 23,8% din numărul sosirilor înregistrate la nivel naţional (808654 sosiri), în creştere cu 86.383 faţă de luna anterioară (+12,0%). În luna aprilie 2017, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în Regiunea Centru sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o creştere cu 83.088 persoane (+11,5%).

Cele mai multe sosiri au fost în judeţul Braşov 42,8% (82485), urmat de Mureş 21,2% (40667), Sibiu 19,6% (37837), Harghita 6,4% (12266), Alba 6,1% (11818) şi în judeţul Covasna 3,9% (7470).

În luna aprilie 2017 turiştii români în procent de 81,1% (156300 persoane) deţin ponderea cea mai mare din numărul total de turişti înregistraţi la nivelul Regiunii Centru, în crestere faţă de luna anterioară cu 12,8% (+17727 persoane) şi cu 8,4% (+12160 persoane) faţă de luna corespunzătoare din anul 2016, reprezentând 25,9% din  numărul sosirilor (turişti români) înregistrate la nivel naţional (604580 persoane).

Sosirile turiştilor străini din Regiunea Centru (36343 persoane) reprezintă 17,8% din numărul sosirilor (turişti străini) înregistrate la nivel naţional (204074 persoane). Cel mai mare număr de turişti străini s-a înregistrat în judeţul Braşov (13681 persoane), reprezentând 37,6% din totalul la nivelul regiunii, urmat de Sibiu cu 29,4% (10689 persoane), Mureş cu 17,6% (6388 persoane), Harghita cu 7,2% (2628 persoane), Alba cu 5,8% (2089 persoane) şi Covasna cu 2,4% (868 persoane).

În luna aprilie 2017, în Regiunea Centru sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o crestere cu 69,0% (+14833 persoane) comparativ cu luna anterioară şi  cu  23,4% (+6892 persoane) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna aprilie 2017 au fost de 373824, reprezentând 23,5% din totalul la nivel naţional (1587814 înnoptări), în crestere cu 25,1% faţă de luna anterioară (+75117) şi  cu 10,9% (+36665) faţă de luna corespunzătoare din anul 2016.

Înnoptările în hoteluri în procent de 63,5% deţin ponderea cea mai mare din numărul total al acestora, urmate de înnoptările în pensiuni turistice 13,9% şi pensiuni agroturistice 13,0%.

La numărul înnoptărilor pe primul loc se situează judeţul Braşov cu 43,6% (162826), urmat de Mures cu 19,1% (71462), iar cele mai puţine înnoptări sunt în judeţul Alba 6,3% (23546).

În luna aprilie 2017 înnoptările turiştilor români în procent de 81,4% (304410 înnoptări) deţin ponderea cea mai mare din numărul total de înnoptări înregistrate la nivelul Regiunii Centru, în crestere faţă de luna anterioară cu 21,0% (+52789 înnoptări) şi în cu 9,3% (+25791 înnoptări) faţă de luna corespunzătoare din anul 2016 , reprezentând 25,6% din  numărul înnoptărilor (turişti români) înregistrate la nivel naţional (1189398 înnoptări).

Înnoptările turiştilor străini înregistraţi în Regiunea Centru în luna aprilie 2017 reprezintă 17,4% (69414 înnoptări) din  numărul total al înnoptărilor turiştilor străini la nivel naţional (398416 înnoptări). Cel mai mare număr de înnoptări ale turiştilor străini s-a înregistrat în judeţul Braşov (28011 înnoptări), reprezentând 40,4% din totalul la nivelul regiunii, urmat de Sibiu cu 24,0% (16630 înnoptări), Mureş cu 17,0% (11794 înnoptări), Harghita cu 9,4% (6550 înnoptări), Alba cu 5,7% (3927 înnoptări) şi Covasna cu 3,6% (2502 înnoptări).

În luna aprilie 2017, în Regiunea Centru înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o crestere cu 47,4% (+22328) comparativ cu luna anterioară şi  cu 18,6% (+10874) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Cel mai mare număr de înnoptări (turişti străini) se înregistrează în hoteluri (47631 înnoptări), urmate de cele din pensiuni turistice (10470 înnoptări), pensiuni agroturistice (5354 înnoptări), vile turistice (1349 înnoptări), moteluri ( 744 înnoptări) si cabane turistice (608 înnoptări)

Durata medie a sejurului în aprilie 2017 a fost de 1,94 zile, pe judeţe, cea mai mare durată a sejurului se înregistrează în Covasna  (3,84 zile), iar cea mai mică în judeţul Sibiu (1,56 zile).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din Regiunea Centru a fost în luna aprilie 2017 de 22,3% pe total structuri de cazare turistică, peste nivelul celui din luna aprilie 2016 (20,7%) şi sub nivelul calculat pe  ţară (26,1%). Judeţul Mureş a avut cel mai mare grad de ocupare (30,4%), urmat de judeţele Covasna (28,2%), Sibiu (23,6%), Alba (21,4%), Braşov (20,7%), şi Harghita (14,9%).

foto: Ionuţ Văidean



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Românii se vor putea trata în spitale private, de la 1 iulie. Cum va funcționa sistemul bazat pe ”contribuția personală

Publicat

Românii se vor putea trata în spitalele private, o parte din bani fiind suportați de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Măsura intră în vigoare de la 1 iulie. 

Fiecare asigurat va primi înaintea acordării serviciilor medicale un deviz cu costurile estimative, valabil 5 zile lucrătoare.

În acest interval, beneficiarul  poate căuta şi alte oferte pentru tratamentul necesar, a explicat, vineri seara, la Digi24, șeful Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate, Adrian Gheorghe.

De la 1 iulie, va fi introdusă „contribuția personală” pentru pacienți, care este o chestiune diferită de coplată.

„Contribuția personală” reprezintă, în cazul unei spitalizări, diferența dintre tariful decontat din Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate pentru rezolvarea cazului și tariful perceput de furnizorul privat pentru rezolvarea aceluiași caz.

Pacientul se va prezenta la spitalul privat, va primi în primă fază ceea ce se cheamă un „deviz estimativ”, care i se va prezenta transparent: cât decontează Casa din Fond pentru intervenția pe care urmează să o suporte pacientul asigurat și cât percepe în plus spitalul privat pentru rezolvarea cazului – detaliat, pe categorii de cheltuieli (resursă umană, medicamente, materiale sanitare etc), conform unui model standard, care se găsește în normele de aplicare ale contractului-cadru, a explicat Adrian Gheorghe.

Acest „deviz” este de fapt o ofertă, care va fi valabilă 5 zile lucrătoare. Pacientul are astfel la dispoziție 5 zile să se gândească dacă să accepte oferta sau să meargă la alte spitale private pentru a obține oferte similare, să le compare și să ia cea mai bună decizie pentru situația în care se află.

Alte detalii pe: Digi24

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Primarul comunei Lupșa anunță că DN 75 intră în reparații, după intervenția sa la ministrul Transporturilor și la vicepremier

Publicat

Primarul comunei Lupșa din județul Alba, Radu Penciu, a anunțat că DN75, aflat într-o stare deporabilă, va intra în reparație. 

Acesta a spus că a avut o întâlnire cu ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă și cu vicepremierul Dan Barna, colegii săi de partid.

Penciu a postat de altfel o fotografie pe contul său de Facebook, în care apare împreună cu cei doi.

”Vești bune pentru locuitorii din Apuseni! DN 75 va intra în reparație!

Am avut o întâlnire de lucru cu vicepremierul Dan Barna și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, solicitând sprijin urgent pentru repararea infrastructurii rutiere din Munții Apuseni, Ministrul Cătălin Drulă m-a asigurat că, în această vară, va începe reabilitare Drumului Național 75, principala rută de acces în Munții Apuseni.

Starea deficitară a drumului este o problemă pentru toate localitățile din zonă, având un impact negativ atât asupra turismului, cât și asupra economiei locale.

Am încredere în promisiunile colegilor mei și sper ca în curând să circulăm în condiții normale pe DN 75” a scris primarul, pe contul său de Facebook.

Reparația la drumul respectiv era oricum în planurile Guvernului.

Un sector în lungime de 50 de kilometri din drumul național DN 75, care trece prin orașul Baia de Arieș și comunele Bistra, Lupșa, Sălciua, Poșaga și Ocoliș din Munții Apuseni, va fi asfaltat printr-o investiție de peste 17,8 milioane de lei.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj a lansat în data de 11 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru executarea de covoare asfaltice la cald, cu mixtură asfaltică tip BA16 de 6 cm, cu frezare, pe drumul național DN 74, între km 85+000 și km 135+000.

Detalii despre ”marea asfaltare din Apuseni” puteți citi AICI.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

RUSALII 2021: Pogorârea Sfântului Duh, sărbătoare importantă pentru români. OPT lucruri pe care NU trebuie sa le faci

Publicat

La 50 de zile după Sărbătoarea Sfintelor Paști, în fiecare an, creștini ortodocși sărbătoresc Rusaliile. În acest an, sărbătoarea este în zilele de 20 și 21 iunie (când este Pogorârea Sfântului Duh).

Rusaliile (din latina vulgară – în napolitană se folosește „Pasca rusata” (Paștele trandafirilor) iar în aromână „Arusaľi” ), cunoscute și drept Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh / Sfântului Spirit reprezintă o sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști.

Vezi și Mesaje, Felicitări, Urări și SMS-uri de Rusalii pentru cei dragi. Ce nume se sărbătoresc cu acest prilej

În 2021, Rusaliile se sărbătoresc de către creștinii ortodocși în  20 și 21 iunie. 

De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

Vezi și Ce se mănâncă de Rusalii. Rețetă de sărmăluțe în foi de viță cu iaurt acrișor sau smântână, pentru o zi sfântă în familie

Potrivit scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret.

Se spune că dacă ai conflicte în aceste zile de sărbătoare, vei avea probleme de sănătate.

Ce nu ai voie să faci de Rusalii

Rusalii 2021: sărbătoare importantă pentru credincioși fiind cunoscută și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh.

Rusalii provine din latinescul “rosalia”, care semnifică sărbătoarea trandafirilor, dar reprezintă în același timp și fetele împăratului Rusalim, despre care se spune că aveau puteri magice și seduceau oamenii.

De asemenea, se spunea că acestea îi pedepsea pe cei care nu credeau în puterile lor.

Se mai spune că Rusaliile sunt spiritul morților care, după ce sufeletele lor au părăsit mormintele la Joimari și au petrecut Paștile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ.

Creștin ortodocșii susțin că de Rusalii există o serie de superstiții, pe lângă obiceiurile tradiționale.

Opt lucruri pe care nu trebuie să le faci sub nicio formă de Rusalii:

  • Nu este bine să mergi la câmp, se spune că ielele te pot prinde și pedepsi
  • Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii și întunecate, pentru că te poți întâlni cu spiritele rele
  • Nu se lucrează de Rusalii, pentru că cei care lucrează vor fi pedepsiți de Iele, deoarece nu cinstesc și nu prețuiesc ziua cum trebuie
    9 săptămâni de la Rusalii,
  • Nu se vor culege ierburi de leac
  • Nu este bine să te cerți de Rusalii, pentru că vei avea probleme de sanatate
  • Să nu mergi „la scaldă” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec!
  • Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casa.
  • Dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviți să faci aceste lucruri.

Rusalii-  de ce sărbătoarea este întotdeauna duminica

Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh.

Ulterior, sărbătoarea a fost separată, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.

Sărbătoarea cade întotdeauna duminica, la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşte.

Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Potrivit mărturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceştia.

Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci.

Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă învăţătura Mântuitorului în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau cunoscuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine.

Apoi, apostolii au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor şi aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi.

Citește și De unde vine cuvântul Rusalii şi care e legătura cu RUSALKA şi Rusia. Se sărbătoresc în fiecare an la 50 de zile de la Paşte

Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt, când, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de „suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate creştină.

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor.

Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor.

În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite, pentru vii.

Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh

Sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt mai este cunoscută ca Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor.

Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una dintre zilele de pomenire a morţilor.

În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori şi cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor.

În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.

Întrucât Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi, sărbătoarea Rusaliilor având astfel două zile.

Rusaliile în credința populară

În credinţa populară, Rusaliile reprezintă spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.

Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase.

Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească.

Boala seamană, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.

Tradiţii şi obiceiuri de Rusalii

De Rusalii, se leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta.

În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. 

Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor.

Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.

În ziua de Rusalii, creștinii ortodocși respectă o mulțime de tradiții, iar printre acestea se numără numitul udatul nevestelor, care se practică în Ardeal. Se spune că acestea trebuie stropite cu apă pentru a fi sănătoase tot restul anului.

Tradiții de Rusalii – Împănatul boului și Udatul nevestelor

O altă tradiție de Rusalii poartă numele de Împănatul boului. Mai mulți credincioși defilează pe ulitele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu mai multe ornamente din flori.

Preotul trebuie să-l sfințească când oamenii ajung în fața bisericii, după care îi va cinsti pe aceștia cu băutură.

Boul va fi eliberat, iar o fată va trebui să-l stăpânească, după care să ocolească masa de trei ori. Potrivit tradiției, tânăra se va căsători anul următor.

În Oltenia, cel mai popular obicei este Dansul Călușarilor, care este considerat a fi un joc tămăduitor, aducător de noroc și de sănătate.

În a doua zi de Rusalii, călușarii, grupați în cete de 7-8, vor porni să colinde din casă în casă, pentru a alunga spiritele rele.

În unele regiuni, oamenii își împodobesc gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop, pentru ca răul și boala să fie alungate.

Se crede că teiul apără gospodăriile de grindină sau de duhurile rele.

În tradiția populară se spune că ramurile de soc, tei sau mure, folosesc ca leacuri pentru tot restul anului.

Tot de Rusalii, în unele regiuni se dansează „Jocul Căluşarilor”. Astfel, se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.

În unele zone, femeile fac descântece pentru alungarea Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.

Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.

În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a le spori laptele.

Tot de Rusalii, în Ardeal există obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”, când femeile sunt stropite cu apă pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului.

În anumite zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos atunci toată vara va fi frumoasă şi rodnică.

Superstiţii de Rusalii

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua.

Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice – umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânăr frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele.

De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.

În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”.

De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”.

Ce este bine să faci de Rusalii

Ca să nu se supere Rusaliile – nişte fiinţe fantastice care, potrivit credinţelor populare precreştine, umblă prin văzduh şi îi pocnesc pe cei ce nu le respectă ziua, credincioşii duc la biserică ramuri verzi de nuc sau de tei, plante despre care se crede că alungă spiritele rele.

Păstrate peste vară, rămurelele apără ogorul şi gospodăria de furtunile şi grindina ce s-ar putea abate asupra lor.

Şi la porţi, şi la intrarea în casă se arborează ramuri verzi de nuc sau de tei, pentru a le păzi de rele.

În unele locuri, femeile stau în răspântii, cu ştergare şi vase mari cu apă, în care pun frunze de nuc şi spală picioarele trecătorilor.

Rusaliile, zile libere în România şi în alte ţări

Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Ţările de Jos, în unele cantoane din Elveţia, în Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria şi Togo.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Se pot recupera în weekend, orele nedormite în timpul săptămânii? Efectele somnului asupra creierului și sănătății

Publicat

Se pot recupera în weekend, orele nedormite în timpul săptămânii? Expertul în somn, profesor de neuroștiință și autor al cărții „De ce dormim?”, dr. Mathew Walker, modul în care somnul este benefic pentru creierul și sănătatea noastră și ce se întâmplă dacă nu dormim suficient.

Un articol din sciencefocus.com, citat de universul.net, arată o serie de efecte neașteptate ale modului în care ne raportăm la somn.

Se pot recupera în weekend, orele nedormite în timpul săptămânii?

Să spunem că te privez de somn timp de 1 noapte (8 ore) în cadrul unui experiment la Centrul de Știință a Somnului Uman.

Apoi îți ofer tot somnul de recuperare pe care-l dorești, în cea de-a doua și chiar cea de-a treia noapte. Chiar dacă vei dormi mai mult în aceste două nopți, nu vei recupera  somnul pierdut.

Recuperezi mai puțin de 50% din somnul celor 8 ore.

În concluzie, vei fi mereu restant. Cu alte cuvinte, nu poți acumula o datorie de somn în timpul unei săptămâni în speranța că vei achita acea datorie în weekend.

Indiferent cât de mult ai încerca, nu poți recupera somnul pierdut. Săptămână după săptămână, datoria de somn se adună precum dobânda la un împrumut neplătit.

De aceea, trebuie să ne gândim la somn ca la cea mai bună poliță de asigurare de viață și de sănătate pe care ne-am dori-o vreodată.

Din fericire, din punctul de vedere al recomandărilor medicale, este o poliță gratis, disponibilă, repetabilă, noapte de noapte.

Somnul este singurul lucru extrem de eficient pe care-l facem zilnic pentru a ne reseta sănătatea, creierul, întreg organismul.

Ce se întâmplă dacă dormi prea puțin?

Somnul puțin poate duce la tensiune mare, atac de cord și/sau atac vascular cerebral. Chiar și o singură oră lipsă din programul de somn poate duce, literalmente, la atac de cord.

Chiar și hormonii au de suferit din lipsa somnului. Bărbații tineri și sănătoși care dorm doar 4 ore pe noapte, timp de 4 nopți, sfârșesc prin a avea un nivel de testosteron echivalent cu cel al unei persoane cu 10 ani mai în vârstă, potrivit unui studiu publicat în 2011.

Cu alte cuvinte, somnul inadecvat, chiar și câteva nopți, va îmbătrâni un om cu peste 10 ani, din punct de vedere hormonal. Se poate vorbi de o situație similară a sănătății reproductive și a profilului hormonal al unei femei, în urma lipsei de somn.

Este o legătură strânsă între sănătatea somnului și sănătatea sistemului imunitar. Oamenii care dorm mai puțin de 7 ore pe noapte sunt aproape de trei ori mai dispuși unei infecții cu rinoviruși, sau răceală comună.

Sursă: Universul.net

Foto:Image by Free-Photos from Pixabay

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate