Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Asociația Telefonul Copilului: Abuzul emoțional, forma preponderentă de abuz asupra copiilor, în 2017

Publicat

Anul 2017 a fost primul an în care cazuistica înregistrată de Asociația Telefonul Copilului indică abuzul emoțional drept principala formă de abuz asupra copilului (34.81%), urmat de neglijare (30.52%) și molestarea fizică (22.46%), se arată în bilanțul publicat miercuri de asociație.

116 111 este linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Telekom România. Apelul către 116 111 este oferit gratuit. Numărul total de apeluri înregistrate la 116 111 a fost de 110.699, o creștere de 24,4% față de anul 2016. 76.93% dintre copiii care au apelat Telefonul Copilului 116 111 au afirmat că persoanele semnificative cu care discută despre problemele personale sunt din afara familiei, în timp ce doar 11.55% au afirmat că aceste persoane semnificative sunt din familie (părinți, rude, frați, surori).

YouTube video

Mediul în care au avut loc abuzurile semnalate a fost în principal cel familial în procentaj de 80.84%, urmat de spațiul public în procentaj de 11.63%, mediul școlar în procentaj de 4.90% și alte medii (centrul de plasament, casa de tip familial) în procentaj de 2.63%.

Agresorii copiilor au fost: părinții sau unul dintre părinți (75%), un alt adult (8.36%), un alt copil (7.72%), rudă a copilului agresat (2.45%) și alte categorii (6.47%) din care fac parte: concubin / concubină, cadru didactic, asistent maternal, personal al centrului de plasament.

„Anul trecut am observat o nouă tendință: copiii așteaptă mai puțin ajutor de la autorități și caută soluții pentru a face față singuri situațiilor dificile. Astfel, consultanții Asociației Telefonul Copilului au oferit cu precădere consiliere psihologică. Lucrăm, însă, în continuare în stransă legatură cu autoritățile pentru cazurile grave și vom continua să semnalăm nevoia de intervenție atunci când este cazul. Demersul nostru, însă, nu ar fi posibil fără susținerea constantă primită din partea companiei Telekom România, căreia îi mulțumim pentru că vocea fiecărui copil este ascultată la 116 111”, a declarat Cătălina Surcel, director executiv al Asociației Telefonul Copilului.

“Cifrele prezentate de Telefonul Copilului sunt îngrijorătoare pentru că arată o altă față a copilăriei – una tristă și care poate lăsa urme adânci pentru cei mici cuprinși în aceste statistici. Suntem partenerii Asociației Telefonul Copilului de 17 ani, iar acest proiect a crescut foarte mult de-a lungul anilor, ceea ce dovedește că există o mare nevoie pentru servicii de consiliere oferite copiilor. Ne bucurăm că prin intermediul liniei puse la dispoziție de companie îi ajutăm pe cei mici să ajungă la cineva care să îi sfătuiească și să le ofere suport specializat pentru problemele cu care se confruntă”, a declarat Ionela Păunică, senior coordonator Comunicare Telekom Romania, Director Executiv al Fundatiei Telekom Romania.

YouTube video

Cele mai multe dintre cazurile care au necesitat consilierea de lungă durată a specialiștilor Asociației Telefonul Copilului se referă la consilierea psihologică și juridică, respectiv 6.277 astfel de cazuri, față de doar 4.277 astfel de situații înregistrate în anul 2016, o creștere de 46% față de anul 2016.

Abuzul de tip bullying a avut loc, cu precădere, în școală / grădiniță (87.62%) și în medii precum online / spațiul public (12.38%). Agresorii în abuzul de tip bullying au fost: alt copil (94.41%), cadru didactic (3.40%) și alt adult (2.19%). 90.82% (65.94% fete și 34.06% băieți) au fost copii cei care au sesizat situații de abuz de tip bullying și 9.18% au fost părinți sau alți adulți. Formele în care s-a manifestat fenomenul  bullying au fost: insulte, jigniri, porecle, sarcasm în procentaj de 50.30%, loviri, îmbrânciri în procentaj de 35.73% și intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social în procentaj de 13.97%.

Abuzul sexual a înregistrat o nouă tendință în ceea ce privește tipul agresorului: 53.73% dintre agresori sunt adulți din afara mediului social al copilului, înregistrându-se astfel o creștere alarmantă față de anul 2016, când un procentaj de doar 28% era înregistrat pentru acest tip de agresor, în cazuistica Asociației Telefonul Copilului. Cele mai multe dintre victime sunt fete, în procentaj de 65.68%, iar mediul de proveniență este preponderent cel rural, în procentaj de 62.68%. Grupele de vârstă și gen ale copiilor abuzați sexual sunt următoarele: băiat 6 – 12 ani (20.89%), băiat 13 – 16 ani (13.43%), fată 6 – 12 ani (32.83%), fată 13 – 16 ani (32.85%).

Consilierea psihologică a fost solicitată în principal de copii și s-a evidențiat cu preponderență în următoarele categorii: nevoia de dezvoltare a relațiilor în familie (nevoia de comunicare și nevoia de îmbunătățire a relației copil – părinte / părinți) în procentaj de 31.45%, lipsa de încredere în sine, respectiv probleme legate de aspectul fizic în procentaj de 31.34%, consumul de alcool, droguri și tutun, dar și probleme specifice adolescenților (criză de identitate, probleme sentimentale, dificultăți în relaționare, anxietăți) în procentaj de 29.76% și disfuncționalități în relaționare (depresii, tulburări de comportament, manifestarea unor gânduri / gesturi extreme) în procentaj de 7.45%.

Consilierea juridică a fost solicitată în principal de părinți și s-a evidențiat cu preponderență în următoarele categorii: probleme legate de familie (încredințarea minorului, violența în familie, menținerea legăturilor personale ale copilului cu părintele care nu a obținut încredințarea) în procentaj de 60.76%, drepturile copilului în procentaj de 24.28% și alocații / prestații sociale în procentaj de 14.96%.

2017 a fost primul an în care și copiii au solicitat consiliere juridică privind aspecte legate de familie, într-un procentaj de 11.35%: este vorba despre probleme legate de divorțul părinților, măsuri de combatere a violenței în familie precum ordinul de protecție și ordinul de restricție sau probleme legate de relațiile extraconjugale ale unuia dintre părinți.

Cei mai mulți dintre copiii care au contactat Asociația Telefonul Copilului sunt preadolescenți și adolescenți 64.72%. Segmentul „grupe de vârstă” raportat la gen indică drept principale categorii: fete 13 – 15 ani (27.07%), fete 10 – 12 ani (17.59%), fete 16 – 18 ani (10.08%), fete 6 – 9 ani (6.71%), băieți 13 – 15 ani (14.79%), băieți 16 – 18 ani (10.32%), băieți 6 – 9 ani (6.79%) și băieți 10 – 12 ani (6.65%).

Copiii și adolescenții care au contactat 116 111 în anul 2017 au provenit din: familii nucleare (75.06%), familii monoparentale (14.04%), familii extinse (6.51%) și alte tipuri precum familii adoptatoare sau familii care au luat copii în plasament fără să existe grade de rudenie (4.39%).

Mediul de proveniență cel mai frecvent raportat la nivelul tuturor apelurilor înregistrate a fost mediul rural (46.46%), urmat de mediul urban (40.03%). În 13.51% dintre situațiile înregistrate la 116 111, apelanții nu au dorit să menționeze mediul de proveniență. Regiunea cea mai frecvent raportată a fost Regiunea Sud – Est (24.16%), urmată de Regiunea Sud – Muntenia (14.92%), Regiunea București – Ilfov (14.36%), Regiunea Nord – Est (13.24%), Regiunea Sud – Vest Oltenia (9.37%), Regiunea Centru (5.54%) Regiunea Vest (5.23%) și Regiunea Nord – Vest (4.08%). Apelanții au solicitat confidențialitate privind regiunea din care provin în 9.10% dintre situații.

În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, cele mai multe cazuri au fost înregistrate din judeţele Vrancea, Constanța, Teleorman, Vaslui, Buzau, Iași, Ilfov, Dolj, Neamț, București sector 2, iar cele mai puţine au fost sesizate din judeţele Harghita, Bihor, Sălaj, Mehedinți, Brăila, Tulcea, Satu Mare, Mureș, Suceava, Caraș-Severin.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

ACCIDENT la Alba Iulia. O femeie a ajuns la spital după ce a fost lovită de o mașină, în zona unei treceri de pietoni

Publicat

Un accident rutier s-a produs joi după-amiaza, în jurul orei 16:40, pe Bulevardul Republicii din Alba Iulia. O femeie de aproximativ 50 de ani a ajuns la spital după ce a fost lovită de un autoturism, în zona unei trecerii pentru pietoni. 

Potrivit IPJ Alba, traficul rutier este îngreunat pe Bulevardul Republicii din Alba Iulia din cauza unui accident rutier produs în zona Bazinului Olimpic.

Din primele informații, o femeie a fost acroșată de un autoturism, în zona trecerii pentru pietoni.

Victima a fost transportată la spital rănită, cel mai probabil, ușor.

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Siguranță îmbunătățită, eficiență și impact redus asupra mediului – proiect UE pentru a remodela industria minieră din Europa

Publicat

Comisia Europeană a acordat 8,4 milioane EUR unui proiect prin programul Horizon 2020 de trei ani și șase luni, care dezvoltă o platformă de inteligență artificială pentru monitorizarea și analiza siturilor miniere din 5 perimetre ale Europei. Proiectul, numit Goldeneye, va dezvolta soluții care îmbunătățesc siguranța, impactul asupra mediului și profitabilitatea minelor prin crearea unei platforme care combină tehnologiile de observare a pământului cu detectarea la fața locului și în laboratoare specializate.

Universitatea Tehnică din Cluj Napoca (UTCN), Centrul Universitar Nord din Baia Mare (CUNBM) reprezentați de Prof. dr. ing. Bud Ioan – Director Științific și Șef lucrări dr. ing. Gușat Dorel – manager proiect din partea UTCN împreună cu CUPRU MIN S.A. Abrud reprezentată prin Ing. Tiberiu Rațiu – Director General și ing. Mircea Goia manager proiect din partea CUPRUMIN, (beneficiarul industrial direct al rezultatelor proiectului), fac parte din consorțiul Goldeneye alături de alți 15 parteneri.

Producția și infrastructura europeană depind de o aprovizionare cu materii prime de înaltă calitate. Asigurarea faptului că materialele necesare sunt produse în mod responsabil în minele europene garantează o aprovizionare durabilă și împiedică țările europene să devină dependente de importurile de pe piețele globale. Pentru a sprijini dezvoltarea industriei miniere europene prin soluții tehnologice, platforma Goldeneye (https://next-gui.goldenai.opt-net.eu/) integrează informații din datele de observare a Pământului (EOD) produse prin satelit, senzori de survol de drone și date înregistrate la fața locului.

Proiectul (https://www.goldeneye-project.eu/) este coordonat de Centrul de Cercetare Tehnică VTT din Finlanda (https://www.vttresearch.com/en) reprezentat prin Dr. ing. Marko Paavola – manager proiect, iar consorțiul este format din 17 companii europene și parteneri de cercetare. Consorțiul lucrează împreună în dezvoltarea platformei și în reunirea muncii experților în detecție, furnizorilor de soluții tehnice, software, baze de date pentru industria minieră europeană.

Rezultatele cercetării din proiect sunt aplicabile și altor perimetre miniere. Platforma poate fi extrapolată și în alte domenii de interes privin siguranța lucrărilor de infrastructură rutieră și căi ferate, monitorizarea factorilor de mediu, în special ape contaminate, monitorizarea ariilor protejate (exploatări ilegale), impact de mediu al diferitelor activități, stabilitatea versanților, stabilitatea barajelor, digurilor, iazurilor de decantare etc.

Combinarea datelor pentru a minimiza riscurile miniere

Proiectul Goldeneye va implementa o combinație unică de tehnologii de teledetecție și poziționare cu analiza  datelor și algoritmi de învățare automată. Platforma va permite sateliților, dronelor și senzorilor in-situ să colecteze date de înaltă rezoluție ale perimetrelor vizate, care pot fi apoi procesate și convertite în inteligență artificială care permite prospecțiunea, explorarea, extracția și închiderea mai eficiente a perimetrelor.

„Cu Goldeneye, nu rezolvăm doar o singură problemă. Scopul nostru este de a reuni diferite tehnologii într-o platformă care poate oferi soluții inovatoare atât întreprinderilor, cât și guvernelor și să aibă un efect pozitiv asupra industriei miniere în ansamblu”, spune coordonatorul proiectului Marko Paavola de la VTT.

Figura 1. Platforma Goldeneye pentru sprijinirea activităților din siturile miniere

Figura 1. Platforma Goldeneye pentru sprijinirea activităților din siturile miniere

Proiectul va îmbunătăți, de asemenea, analiza mineralogiei sitului minier folosind senzori geofizici integrați cu drone, precum și senzori de proximitate inovatori, inclusiv senzori hiperspectrali activi și spectroscopie Raman cu rezoluție în timp. Platforma integrează aceste informații în datele obținute din imaginile și radarele sateliților disponibili, inclusiv sistemele Copernicus (https://www.copernicus.eu/ro) și Sentinel, precum și sateliții globali.

Aplicații pentru fiecare etapă a ciclului de viață

Cazurile de utilizare ale platformei Goldeneye abordează diferitele faze ale ciclului de viață al minei, de la explorare la închidere și post-închidere. Aplicațiile dezvoltate în cadrul proiectului includ detectarea mineralelor, monitorizarea siguranței, managementul operațional, monitorizarea riscurilor de mediu.

De exemplu, în aplicația de monitorizare a siguranței, scopul este de a îmbunătăți siguranța minelor prin monitorizarea siturilor miniere pentru schimbări bruște de pantă/suprafața terenului, precum și analizarea și detectarea scurgerilor de drenaj acid.

Cinci situri pilot în toată Europa

Pe parcursul proiectului, platforma Goldeneye va fi pilotată pe cinci situri miniere din Europa. Două situri pilot, mina Pyhäsalmi din Finlanda și Complexul de mine Trepča din Kosovo se vor concentra pe studiul impactului asupra mediului și al stabilității minelor. Mina Pyhäsalmi a fost folosită ca loc de testare pentru poziționarea locației GNSS interioare și navigarea pas cu pas. Locația precisă îmbunătățește siguranța minelor subterane, deoarece permite o mai bună urmărire a activităților miniere.

Două locuri de testare pe teren, districtul Erzgebirge din Germania și districtul Panagyurishte din Bulgaria, se vor concentra pe cartografierea mineralogică. Senzorii geofizici și de proximitate vor fi utilizați pentru a calibra informațiile din satelit și pentru a reda algoritmi ai inteligenței artificiale creati de OPT/NET. Scopul este de a dezvolta explorarea minerală cu imagini de rezoluție mai mare și cartografiere îmbunătățită a zăcămintelor minerale valoroase.

Al cincilea sit din proiect – Cariera Roșia Poieni din România își propune să îmbunătățească predicțiile minerale cu imagini din satelit combinate cu datele produse de drone. Scopul este de a îmbunătăți profitabilitatea și de a sprijini comunitatea minieră. Un prim pas spre digitalizarea carierei Roșia Poieni fiind făcut de UTCN prin geometrizarea și modelarea 3D a acesteia.

Mai mult, proiectul va dezvolta o soluție de senzori mineralogici pentru forarea minereului care integrează mașini de foraj Sandvik cu senzori Raman cu funcție de timp. Acest lucru va îmbunătăți eficiența extracției minerale și va sprijini profitabilitatea minelor.

Partenerii consorțiului:

VTT, Beak Consultants, CUPRU MIN SA ABRUD, Dares Technologies, Sistem de observare a Pământului, Galileo Satellite Navigation, OPT/NET, Radai , Sandvik Mining and Construction, Sinergise , Sitemark , AKG sh. pk , Universitatea Tehnică din Cluj Napoca , Timegate Instruments, Universitatea din Oulu și Universitatea din Sofia, SENTINEL HUB VAS

Informații suplimentare:

Marko Paavola

Coordonator de proiect

VTT
+358401271842
marko.paavola@vtt.fi

https://cordis.europa.eu/project/id/869398

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ANAF scoate la concurs aproape 1.500 de posturi în toate județele. Când se vor face angajările

Publicat

Aproape 1.500 de posturi bine plătite vor fi disponibile de anul viitor la ANAF. Concursurile de recrutare urmează să înceapă chiar din prima parte a anului viitor.

”Avem acum vacante 1.490 de posturi de execuţie şi aş vrea ca la anul, începând chiar din primul trimestru, să le scoatem la concurs pe toate sau cât mai multe dintre acestea.

Pentru a funcţiona eficient, ANAF are nevoie de o schemă de personal completă, mai ales că avem unele zone unde deficitele de oameni sunt destul de serioase şi afectează activitatea.

Ocuparea posturilor vacante din teritoriu este un punct important al acestor planuri”, a afirmat Heiuş, contactat de Profit.ro.

Se pare că ANAF nu găsește oameni pentru aceste posturi. În vară, instituția a mai încercat să angajeze masiv, dar candidații nu au obținut punctaje bune: doar 60% dintre posturi s-au ocupat.

Posturile vizează mai ales direcțiile ANAF din teritoriu.

Deocamdată ANAF nu a publicat nici un post disponibil pe site. De altfel, angajările la stat sunt blocate pentru acest an.

Singurele concursuri disponibile sunt cele de promovare în grad profesional. Detalii despre examenele de avansare în cadrul ANAF – Direcția Regională Brașov (de care aparține și județul Alba), AICI.

În prezent, ANAF are în schemă un maxim de 22.244 posturi.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat ADR Centru: Eveniment unic pentru România – semnarea Acordului de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană

Publicat

În Regiunea Centru a avut loc un moment istoric pentru dezvoltarea țării noastre. Sala Unirii din Alba Iulia, o locație reprezentativă pentru trecutul și viitorul României, a fost din nou gazdă pentru un eveniment unic și foarte important pentru procesul de dezvoltare regională, realizat cu sprijinul fondurilor europene: semnarea Acordului de Parteneriat între România și Comisia Europeană, document în baza căruia România va beneficia de alocări nerambursabile în valoare de 31,5 miliarde de euro, fonduri europene, în următorii 7 ani, pentru dezvoltarea infrastructurii țării.

”Este un moment unic, deoarece este prima dată, din 2007 de când România este stat membru al UE, când România semnează în țară Acordul de parteneriat cu Comisia Europeană. Este în același timp un moment foarte important, istoric pentru noi aș putea spune fără falsă modestie, deoarece acest Acord prevede și o primă formă de descentralizare a fondurilor alocate pentru dezvoltare regională. Resursele alocate pentru finanțarea regiunilor sunt direcționate acum direct către acestea, deciziile se vor lua cu implicarea directă a autorităților publice locale. Noile programe de finanțare sunt elaborate pe nevoile concrete ale regiunilor, adaptate pe cerințele Comisiei Europene și implementate cu sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Este un exercițiu pentru noi, cele 8 regiuni ale României, și o provocare destul de importantă deoarece vom elimina timpul necesar verificării de către ministere, dar vom avea o mult mai mare responsabilitate acum, a derulării programului și proiectelor. Sper ca, peste 8 ani, să ne revedem aici și să putem sta mândri în fața tuturor, știind că absorbția fondurilor europene a asigurat o dezvoltare reală și acest exercițiu a fost un succes pentru noi: regiuni, consilii județene, primării, ONG sau firme private, dar mai ales pentru noi, cetățenii”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.

Importanța documentului semnat în 5 octombrie 2022, este covârșitoare pentru dezvoltarea durabilă a României. Declarația de adoptare a Acordului de parteneriat a fost semnată de către domnul Nicolae-Ionel Ciucă, Primul-Ministru al României, de către doamna Elisa Ferreira, Comisar European pentru Coeziune și Reforme și de domnul Marcel Ioan Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Peste 140 de persoane din țară și din străinătate au fost prezente azi în Sala Unirii la acest eveniment, reprezentând Comisa Europeană, Reprezentanța de la București a Comisiei Europene, Guvernul României și MIPE, dar și reprezentanții celor 8 ADR-uri din România, inclusiv din partea Regiunii Centru, gazde fiind Județul Alba, Municipiul Alba Iulia și ADR Centru.

După momentul solemn în care s-a intonat Imnul Uniunii Europene și Imnul României, reprezentanții celor două entități finanțatoare, alături de gazde și organizatori au susținut scurte alocuțiuni subliniind relevanța acestui moment pentru oameni, pentru municipiu, județ și regiune.

Evenimentul a continuat cu vizita înalților demnitari ai Comisiei Europene și ai Guvernului României la câteva proiecte relevante pentru comunitate și prezentarea impactul acestora asupra vieții cetățenilor, respectiv cele cinci proiecte de finanțare europeană prin care Cetatea Vauban a fost redescoperită, valorizată și redată cetățenilor.

Au mai fost vizitate proiectele de la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia modernizat prin trei proiecte Regio, dar și o firmă privată relevantă, unde lucrează peste 500 de angajați.

În fiecare dintre aceste locuri s-a discutat, nu doar despre beneficiile finanțărilor europene, dar și despre problemele de care se lovesc în prezent edilii, managerii și antreprenorii pe piața aprovizionării cu energie și pe piața muncii.

Citește și Declarație a României și a Comisiei Europene cu ocazia semnării Acordului de parteneriat pentru fondurile implementate în gestiune partajată în perioada de programare 2021-2027 (.pdf)

Comunicat emis de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, având în vedere calitatea sa de Autoritate de Management pentru Programul Regional CENTRU 2021-2027.

Informații background

În perioada 2021-2027, statele membre ale Uniunii Europene vor avea la dispoziție 1,8 trilioane euro prin Cadrul financiar multianual 2021-2027 (1.074,3 miliarde euro) și pachetul de relansare economică Next Generation EU (750 miliarde euro)  pentru a sprijini recuperarea din pandemia COVID-19 și implementarea priorităților UE pe termen lung, prin diferite politici în diferite zone.

Valoarea fondurilor europene care sunt alocate României în perioada 2021-2027 este de 81 miliarde euro. Acestea se vor aloca de către Comisia Europeană prin fonduri, programe și politici, scopul finanțării fiind de a contribui la o Uniune Europeană care protejează, capacitează și apără. Defalcat, bugetul total al României e constituit din 31,5 miliarde euro alocați prin Politica de Coeziune, 2,51 miliarde euro alocați prin Fondul de Tranziție Justă, 29,2 miliarde euro alocați prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR) și un buget de 19,38 miliarde euro alocat prin Politica Agricolă Comună. Acest buget modern va susține dezvoltarea și modernizarea României, contribuind astfel la construcția strategică a unei Uniuni Europene mai inteligentă, mai verde, mai conectată, mai socială și apropiată de cetățenii săi.

În cadrul Politicii de Coeziune și în cooperare cu Comisia Europeană, fiecare stat membru a pregătit propriul său Acord de Parteneriat, un document strategic pentru programarea investițiilor. Acest document se axează pe prioritățile UE, stabilind strategia și prioritățile de investiții identificate de statul membru și prezintă o listă a programelor naționale și regionale care urmează să fie implementate.

Prin bugetul de 31,5 miliarde euro alocat României, Comisia Europeană propune modernizarea Politicii de Coeziune, care este principala politică de investiții a UE, una dintre cele mai tangibile expresii a solidarității. Aprobarea de către Comisia Europeană (în 26.07.2022) a Acordului de parteneriat transmis de către România (în 14.04.2022) dă undă verde demarării procesului de implementare a Programelor Operaționale care vor contribui la promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a regiunilor României, a tranziției către o societate verde și digitală, a dezvoltării unei economii competitive, inovatoare și orientate către export. Separat de Acordul de Parteneriat, România a finalizat şi trimis către Comisia Europeană toate cele 16 Programe Operaționale cuprinse în Politica de Coeziune 2021- 2027.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax