Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Ziua Drapelului Naţional al României, un simbol mai vechi decât Marea Unire. La Alba Iulia a fost marcată printr-o ceremonie militară


Publicat

În anul 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional al României. Cu acest prilej, şi la Alba Iulia, autorităţile locale, dar şi judeţene împreună cu Instituţia Prefectului au participat la o ceremonie în faţa Catedralei Reîntregirii, unde s-a ridicat drapelul naţional pe catarg. La eveniment au participat şi cadre militare.

Tricolorul a apărut în secolul al XIX-lea şi a devenit simbol al identităţii şi unităţii naţionale. Este urmaş al vechilor steaguri de luptă din Moldova şi Ţara Românească. Pe câmpul de luptă sau în competiţii sportive, ca însemn al statului sau ca dovadă de patriotism, drapelul îi însoţeşte pe români de aproape două secole. Ziua de 26 iunie a fost proclamată Zi a Drapelului Naţional al României în luna mai a anului 1998.

La Alba Iulia această zi a fost marcată atât de autorităţile locale, judeţene şi Instituţia Prefectului, cât şi de cadrele militare din Alba Iulia. În faţa Catedralei Reîntregirii, la loc de cinste a fost ridicat pe catarg tricolorul României.

Istoria Tricolorului, un simbol mai vechi decât Marea Unire, începe în 1848. În forma pe care o are şi în prezent, drapelul a fost adoptat în 1867, în timpul domniei lui Carol I: albastrul apare lângă hampă, galben în mijloc, roşu în partea exterioară.

Tricolorul, ca simbol al națiunii românești apare la începutul secolului al XIX-lea. Poate fi văzut în picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu, în cadrul căreia i se atribuie pentru prima oară semnificațiile: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui).

Tricolorul românesc e simbol de libertate la 1848 atât pentru revoluţionarii din Transilvania cât și pentru cei din Ţara Românească care au arborat steagul ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca, „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”, dar şi simbol de unitate la 1859. Îi însoţeşte pe ostaşii care aduc independenţa României în 1877. Spre el vor privi cu speranţă românii în lupta pentru unitate, încununată la 1918.

Astăzi, îl vedem zi de zi pe instituţiile publice, dar tricolorul nu este doar un decor oficial. Steagul capătă suflet când e purtat de un sportiv victorios sau când onorează un militar căzut la datorie, dar şi când este pus la loc de cinste pe un vârf de munte la altitudini la care românii se încumetă să ajungă.

Este cel care ne umple de bucurie şi ne sprijină în suferinţă, fiind un simbol care se transformă în sentiment atunci când se întâlneşte cu momente cheie din vieţile noastre şi din destinul ţării.

Tricolorul a apărut din dorinţa de unitate a moldovenilor şi a muntenilor. La începutul secolului al XIX-lea, în vremea domnitorilor Alexandru Dimitrie Ghica şi Mihail Sturdza, steagurile Principatelor aveau doar două culori: în Ţara Românească galben şi albastru, în Moldova – roşu şi albastru. Primul decret pentru a prezenta tricolorul ca steag naţional datează de la 14 iunie 1848. Steagul revoluţionarilor de atunci avea aceleaşi culori ca astăzi, dar aşezate orizontal.

În 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite. „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”, declara domnitorul.

În forma pe care o are şi astăzi, drapelul a fost adoptat în 1867, în timpul domniei lui Carol I. „Pânza era tricoloră, albastrul apare lângă hampă, deci culorile sunt pe verticală, galben în mijloc, roşu în partea exterioară. În cele patru colţuri, nişte ghirlande din frunze de laur, apărea cifrul domnitorului Carol I, iar în centru era pictată stema ţării”, aminteşte Şerban Constantinescu.

În 1948, comuniştii au interzis însemnele regatului şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii. „Toate ţările devenite socialiste sau comuniste după al doilea Război Mondial şi-au schimbat stemele, introducând elemente sovietice. E clar că ele nu aveau nici o legătură nici cu tradiţia stemelor, nici cu heraldica”, arată Cornel Andonie, muzeograf la Muzeul Militar Naţional.

Românii vor decupa stema cu elemente sovietice de pe steag în Decembrie 1989. Îşi recuperau astfel drapelul, după mai bine de 40 de ani în care nu le mai aparţinuse.

Pentru sportivi şi pentru exploratori, drapelul nu are răceala însemnului oficial. El este, înainte de toate, semnul victoriei şi al mândriei de a fi român. „Drapelele naţionale au o origine în steagurile, drapelele de luptă. În cazul războaielor, porneşti la atac cu steagul şi o faci de sute şi sute de ani. Sportul este un fel de competiţie, de război dacă vreţi, paşnic, între două ţări”, analizează antropologul Vintilă Mihăilescu.

Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848 când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor. Cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect. Pe lângă țara noastră mai există alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franţa, Italia şi Belgia.

De 16 ani, drapelul are şi o zi a lui, este ziua de 26 iunie. Dar un moment special este atunci când ne însoţeşte de Ziua Naţională, ne ajută să ne amintim că suntem români.

 sursa: wikipedia.org, digi24.ro

Foto: Facebook, Raul KNALL



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Urmele iezuiților, la Alba Iulia. Membrii Societății lui Iisus s-au stabilit în oraș în 1579

Publicat

Iezuiții sau membrii Societății lui Iisus, un ordin călugăresc care a generat în timp nenumărate teorii ale conspirației, au fost parte a istoriei orașului Alba Iulia. Puțină lume știe că ordiul s-a stabilit la Alba Iulia în 1579, iar urmele lor se văd și astăzi în Cetatea Alba Carolina. 

Cetatea Alba Iulia s-a definit, de-a lungul timpului, ca un spațiu cu o tradiție aparte când vorbim de formarea elitei, dar și de valorile de patrimoniu național și universal pe care le conservă, se arată pe un portal dedicat promovării obiectivelor turistice din Alba Iulia, pus la dispoziție de administrația locală.

Unul din locurile din Cetate care se încadrează, și în zilele noastre, în acest tipar este corpul B al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, care moștenește patrimoniul Colegiului iezuit.

Ordinul călugăresc al iezuiților s-a stabilit la Alba Iulia în 1579, pe valul măsurilor de contracarare a Reformei religioase.

Momentul a marcat începutul instruirii în tainele preoției în cadrul seminarului organizat în Biserica Báthory, cunoscută și ca Biserica iezuiților, astăzi demolată.

Datele istorice arată că, spre sfârșitul secolului al XVI-lea, clădirea Colegiului iezuit era finalizată, iar la începutul veacului următor în clădirile mănăstirii iezuite funcționa „colegiul cel mic”.

În anul 1588, iezuiții au fost expulzați din Cetate, revenind doar la începutul secolului al XVIII-lea, după ce Cetatea a fost ocupată de austrieci. Tot atunci, a fost reorganizată și școala iezuită. Și de această dată, șederea lor în Cetate  a fost una de scurtă durată.

Din 1776, odată cu desființarea ordinelor călugărești, fosta clădire a școlii iezuite a fost transferată Seminarului teologic romnao-catolic care a funcționat aici până în 1783.

Fostul Colegiu iezuit a fost cel de-al doilea corp de clădire care a intrat în patrimoniul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, instituție înființată în 1991.

Sursă: Albaiuliaqr.ro, Consultant Științific: dr. Tudor Roșu, istoric Editor: Nicolae Neag, expert PR.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

SURSE: A fost stabilită data redeschiderii restaurantelor. Vești bune pentru industria HORECA

Publicat

pavilion, restaurant panoramic, mamut

Restaurantele vor fi deschise în data de 9 iulie, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

De altfel, reprezentanţii Guvernului şi cei ai industriei HORECA s-au întâlnit joi şi au stabilit constituirea unui grup de lucru care va stabili regulile de protecţie sanitară care vor trebui respectate după redeschiderea restaurantelor.

Cel mai probabil, după anunţul oficial în legătură cu deschiderea restaurantelor, va fi transmis şi setul de reguli de respectat.

Deşi mulţi aşteptau de câteva săptămâni redeschiderea restaurantelor, acest lucru a fost amânat. În prezent, se poate merge doar la terasă. Din 1 iunie terasele au fost deschise, cu condiţia respectării unor reguli stricte de către proprietari.

Foto: Arhiva

Sursă: stiripesurse.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Valea Popii, inundată cu aluviuni aduse din pădure. Scurgeri de pe versanți în zona Parcului Dendrologic din Alba Iulia

Publicat

Ploile de sâmbătă după amiază au creat probleme și în zona Parcului Dendrologic de la Alba Iulia, acolo unde apa care s-a scurs de pe versanți și din pădure, a format o mică viitură și a adus bolovani și lemne până în drum. 

A plouat foarte puternic în zonă, iar apele s-au scurs pe ogașele din drumul de pământ care face legătura între Parcul de Aventură și Parcul Dendrologic, antrenând aluviunile până la asfalt, a transmis un cititor Alba24.

Apa și-a continuat drumul în jos, pe Valea Popii și a intrat pe câteva terenuri situate în aval, fără a provoca însă probleme deosebite.

Drumul este însă greu practicabil din cauza pietrelor și a lemnelor rămase pe pavele.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO VIDEO: Început de tornadă filmat în apropiere de Teiuș. Fenomen meteorologic deosebit de rar

Publicat

Vremea capricioasă de sâmbătă, din centrul judeţului Alba, a provocat fenomene meteorologice extreme. În apropierea de Teiuş a fost filmat un început de tornadă.

Din imagini se poate observa cum norii aflaţi la altitudine foarte mică încep să formeze un vârtej. În final, fenomenul meteorologic nu s-a manifestat prin formarea integrală a tornadei.   Mai multe reprize de ploi torentiale, insotite de tunete si fulgere, s-au abătut vineri seara şi în cursul zile de sâmbătă în zona municipiului Alba Iulia.

Procesul de formare al tornadei este complex, fiind azi încă în fază de cercetare. Vântul ia naștere când sunt îndeplinite anumite condiții climaterice.

Tornadele se formează atunci când o cantitate imensă de aer cald (ciclon) urcă și aerul rece (anticiclon) coboară, iar prin deplasare se formează o pâlnie.

Tornadele sunt legate de anumite zone geografice și perioade ale anului, însă nu reprezintă fenomene obișnuite în Transilvania.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate