Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Autenticitatea TĂBLIŢELOR cu semne pictografice de la Tărtăria, ENIGMĂ pentru unii istorici. Ce spune arheologul Horia Ciugudean, care a participat la săpături


Publicat

tablite tartariaCele trei tăblițe de lut cu semne pictografice vechi de peste șapte milenii descoperite în 1961 într-o așezare preistorică, la Tărtăria, în judeţul Alba, despre care unii specialiști, mai ales străini, susțin că ar reprezenta cel mai vechi mesaj scris din istoria omenirii, ridică, la peste o jumătate de secol de la găsirea lor, numeroase semne de întrebare și controverse.

Cert este că Tărtăria a intrat definitiv în istoria arheologiei mondiale prin descoperirea celor trei artefacte, cu consecințe pentru întreaga preistorie europeană.

Dacă unii istorici, străini cu deosebire, fascinați de enigma tăblițelor de la Tărtăria, sunt de părere că începuturile scrierii trebuie căutate în spațiul danubian, anulând astfel varianta că „civilizația începe de la Sumer”, există și alții care nu au crezut în autenticitatea celor trei plăcuțe, intrigați atât de modul în care a fost făcută descoperirea, dar și de faptul că Nicolae Vlassa, cel care coordona săpăturile arheologice din sit, nu a oferit prea multe detalii legate de aceasta.

Încă de la descoperirea lor, au existat istorici care s-au îndoit că plăcuțele ar aparține epocii, dar și contextului în care au fost găsite. S-a speculat inclusiv în jurul faptului că arheologul Vlassa nu s-ar fi aflat la momentul descoperirii plăcuțelor în locul în care acestea au fost găsite.

Istoricul albaiulian Horia Ciugudean, care, în 1989, a participat la săpături de control la Tărtăria, susține că Vlassa, pe care l-a cunoscut personal ca student, era un om de o mare erudiție, extrem de bine cotat între specialiștii români, care nu ar fi avut de ce să recurgă la ceea ce speculează unii sau alții. La rândul său, directorul general al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, susține că cercetările făcute în ultimii ani la Tărtăria par să confirme descoperirea lui Nicolae Vlassa.

„Pentru spațiul european, la ora actuală vorbim, într-adevăr, de cele mai vechi încercări de dezvoltare a unui sistem de scriere. Este cel mai corect să spunem astfel, pentru că, dacă ar fi fost mai mult — s-a săpat, totuși, destul de mult în Transilvania — s-ar mai fi găsit, hai să spunem, nu mii, dar măcar câteva zeci sau sute (tăblițe asemănătoare — n.r.). Faptul că sunt atât de puține indică tocmai că era un sistem care de-abia începea să se înfiripe și el nu a ajuns până la a se articula un sistem de scriere. Din acest punct de vedere, să spunem, sunt undeva la mijloc, între cei sceptici și pesimiști și între cei prea optimiști, poate, care vorbesc de o scriere propriu-zisă, ajunsă la maturitate”, a declarat Horia Ciugudean.

El a precizat că și nivelul civilizației agrare din acest spațiu era mult mai avansat decât al celei care se găsea spre nordul Europei, unde o parte a populației era încă în sistemul de culegător-vânător, deci nu existau sate înfloritoare.

„Pentru Europa, ele (tăblițele cu semne pictografice — n.r.) sunt o premieră, sunt categoric o descoperire cu semnificații speciale și plasarea lor într-un context corect se va face pe măsură ce informațiile se vor acumula. Oricum, însă, faptul că asemenea semne simbolice, asemenea pictograme apar și pe vasele civilizației în care au fost descoperite e o dovadă că nu avem de a face cu un accident, e un proces care începuse să evolueze”, a afirmat arheologul albaiulian.

Plăcuțele au fost găsite în stațiunea preistorică de la Tărtăria, localizată în fața Haltei CFR, loc denumit de localnici „Gura Luncii”. Primele mențiuni în literatura arheologică despre situl de la Tărtăria au fost făcute de Marton Roska, în repertoriul arheologic al Transilvaniei, apărut în 1942. Sesizând importanța sitului, Constantin Daicoviciu va include cercetarea sistematică a stațiunii în programul de lucru al Institutului de Studii Clasice din Cluj.

Conducerea săpăturilor a fost încredințată cercetătorului Kurt Horedt, care a efectuat aici două campanii de săpături, în august 1942 și septembrie 1943. Săpăturile au fost reluate după mai bine de două decenii, de către Nicolae Vlassa, doctorand al profesorului Horedt. Vlassa s-a dovedit mai mult decât inspirat în alegerea locului săpăturii sale, deoarece avea să descopere aici celebrele plăcuțe de lut, cu semne pictografice, interpretate de arheologul clujean drept dovezi ale unor legături cu scrierea proto-Sumeriană, a arătat Ciugudean.

Mult timp s-a crezut că tăblițele sunt mai vechi cu un mileniu decât cele descoperite la Uruk și Djemet Noar, componente ale scrierii sumeriene.

Horia Ciugudean a menționat că săpăturile lui Nicolae Vlassa au fost destul de limitate, ținând cont că, în anii 60, posibilitățile de investigație erau mult mai restrânse decât în prezent. ‘Dar a dus la descoperirea, în cadrul unei gropi, probabil cu destinație rituală, a mai multor piese cu semnificație cultică, între care și idoli din lut și alabastru, și a celor trei tăblițe, a căror semnificație specială Vlassa nu a intuit-o în prima fază, pentru că materialul nu era curățat și spălat pe șantier.

Acest lucru s-a întâmplat abia la Cluj, moment în care Vlassa a intuit caracterul excepțional al acestor piese și a încercat să găsească asemănările cu o serie de descoperiri din zona Orientului Mijlociu, din zona Mesopotamiei, fapt care, evident, a stârnit o aprigă dispută științifică în lumea românească a arheologiei, dar o dispută care nu s-a încheiat atunci și care, în anumite privințe, continuă până astăzi’, a declarat Ciugudean.

Potrivit lui Horia Ciugudean, caracterul senzațional al acestei descoperiri a fost, în prima fază, determinat nu atât de faptul că tăblițele purtau urmele unei scrieri primitive, cât de faptul că ele erau considerate dovada unor legături directe cu lumea Orientului.

„Nu trebuie să uităm că, la data respectivă, metoda Carbon14, metodă de datare absolută, era de-abia la începuturi (…) și de aceea această paralelă pe care Vlassa a făcut-o a permis să se construiască o întreagă teorie despre contemporaneitatea civilizațiilor din momentul respectiv din Transilvania și cele din zona mesopotamiană. Când, la o distanță de câteva decenii, s-au făcut datări cu Carbon14 pe un fragment de craniu provenit din această groapă de la Tărtăria, surpriza a fost cu atât mai mare cu cât ele au indicat o vârstă mult mai mare, deci o vechime mai mare a descoperirilor din Transilvania față de cele din Orient, respectiv în jurul anului 5.000 î.Hr. Asta ar însemna cam șapte milenii în total, vechimea lor”, a spus Horia Ciugudean.

În ceea ce privește speculația unora care spun că plăcuțele nu au putut fi ele însele supuse examinării cu radiocarbon deoarece Vlassa le-a ars în cuptor, după ce le-a dus la Cluj-Napoca, arheologul albaiulian a precizat că acestea nu puteau fi examinate cu Carbon14 pentru că sunt din lut, din material anorganic, ce nu permite, spre deosebire de materialele organice, o asemenea datare.

„Participând, ca student, la practică în laboratorul de restaurare din Cluj, știu care erau metodele utilizate aici. În general, toate obiectele de ceramică ce erau considerate mai fragile erau impregnate cu o emulsie subțire de lac într-un cuptor, la o anumită temperatură, dar acest fapt nu modifică nici autenticitatea, ci, eventual, doar puțin aspectul acestor piese. Dar a fost o altă chestiune care a dus la speculații și a permis unor răuvoitori să afirme că Vlassa chiar ar fi falsificat aceste tăblițe, ceea ce nu este cazul”, a declarat Horia Ciugudean.

Arheologul a precizat că Vlassa se afla pe șantier atunci când au fost descoperite plăcuțele, dar că nu era exact în locul în care au fost găsite în momentul ridicării pieselor din groapă.

„De fapt, sondajul care a fost efectuat mai târziu, în 1989, de către profesorul Iuliu Paul, de subsemnatul (Horia Ciugudean — n.r.) și Ioan Alexandru Aldea, a avut ca principală menire tocmai să verifice dacă succesiunea depunerilor arheologice și contextul arheologic este cel pe care l-a descris Vlassa în publicația sa din 1964. Trebuie să vă spun că, în săpătura făcută în 1989, s-a reușit inclusiv conturarea unei mici părți din acea groapă care apare în desenele vechi făcute de Vlassa la Tărtăria. Deci, din acest punct de vedere, să spunem, avem o primă confirmare. Nu ar trebui să existe semne de întrebare și din alt motiv, pentru că însuși Vlassa a documentat și apoi mulți alți cercetători după el, faptul că aceste semne care apar pe tăblițele de la Tărtăria nu sunt, de fapt, un unicat în cadrul civilizației neolitice de tip Turdaș. Există sute de asemenea semne, e adevărat nu grupate, ci apar izolat, de obicei pe vase din ceramică, semne pe care, însă, nu le regăsim cu o asemenea frecvență în alte civilizații contemporane de la sud sau de la răsărit de Carpați sau din Europa centrală”, a subliniat Horia Ciugudean.

El a precizat că există în cadrul acestei civilizații neolitice de pe Mureșul Mijlociu o etapă în care se produce o adevărată explozie de asemenea reprezentări, pictograme, semne cu o simbolică ce poate să o depășească pe cea pur verbală. „Deci este vorba de o simbolistică ce înseamnă primii pași, de fapt, spre o scriere străveche. Că nu s-a dezvoltat un sistem atât de complex, într-adevăr, de scriere ca cel din Orient este iarăși cert, dar că au existat zorii unei asemenea comunicări pe Mureșul Mijlociu, în centrul Transilvaniei, este la fel de adevărat”, a afirmat arheologul.

Ciugudean a adăugat că există arheologi mai „sceptici” care nu acceptă mai ales această semnificație de pictograme a semnelor și că există și specialiști mai „entuziaști”, între care profesorul Gheorghe Lazarovici sau italianul Marco Merlini, care vorbesc de o adevărată scriere danubiană, deci de un spațiu carpato-balcanic în care s-a dezvoltat o scriere preistorică.

Tăblițele au fost descoperite într-o groapă în care se aflau câteva fragmente dintr-un schelet, mai ales resturi dintr-un craniu aparținând unei femei având în jur de 50-55 de ani, oase a căror datare cu radiocarbon plasează vechimea acestora între 5.370 și 5.140 în.Hr.

„Nu era vorba de o înmormântare propriu-zisă, ci în această groapă specială, o groapă de ofrandă, au fost așezate fragmente de oase umane care, probabil, au avut o semnificație aparte. Fie că era vorba de o persoană cu un statut special, fie, poate, era vorba de o mare preoteasă, deci, resturile ei, dacă vreți, erau ca niște moaște într-un fel”, a menționat Ciugudean.

El a adăugat că ceea ce știm despre obiectele care au fost în interiorul acestei gropi țin de informațiile pe care le avem de la Nicolae Vlassa, deci inclusiv această asociere a tăblițelor cu idoli și fragmentele de schelet uman. „Nu există motive foarte întemeiate, la ora actuală, să negăm această descoperire. Modul cum o interpretăm este, desigur, până la un punct, subiectiv, dar descoperirile și cercetările din ultima perioadă au dovedit că această civilizație de tip Turdaș, înrudită cu Vinca din Banat, era o civilizație extem de înfloritoare, o civilizație avansată pentru acea perioadă. Noile săpături prilejuite de autostradă (Orăștie-Sibiu — n.r.) la situl de la Turdaș (județul Hunedoara — n.r.) au relevat o suprafață și un sistem de amenajare de fortificații cu totul neobișnuit și nebănuit până acum. Tărtăria nu este în sine o așezare singulară pe această zonă a văii Mureșului, se leagă de Turdaș, dar și de așezări din zona Alba Iuliei”, a menționat Horia Ciugudean.

Arheologul a apreciat că s-ar putea să asistăm în perioada următoare la o serie de descoperiri extrem de interesante în situl neolitic dintre Limba și Oarda, de lângă Alba Iulia, similar celor de la Tărtăria și Turdaș. ‘Există șansa de a se face aici descoperiri care să completeze informațiile pe care le avem despre Tărtăria, dar să vină, poate, și cu confirmări în ceea ce privește situația de acolo’, a mai spus arheologul albaiulian.

Săpăturile au fost reluate la Tărtăria în urmă cu cinci ani, de către MNU Alba Iulia, Muzeul Național Brukenthal și Universitatea ‘Lucian Blaga’ Sibiu.

Directorul general al MNU Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a precizat că sunt cele mai ample săpături efectuate aici, până la acestea cercetându-se sub 2% din sit. „Cercetările vor continua. Este un sit foarte complex, multistratigrafic, multistratificat și atunci normal că săpăturile necesită o anumită atenție, o anumită metodologie și o anumită planificare în timp”, a menționat Rustoiu.

Întrebat dacă din cercetările efectuate în ultimii ani ar reieși cumva că Vlassa ar fi ‘manipulat’ lumea științifică, directorul general al MNU a spus că se confirmă descoperirea acestuia. „Nu, din contră, se confirmă că Nicolae Vlassa a găsit acele tăblițe în sit. Nu aș putea să vă dau amănunte acum, este prematur, urmează ca cercetările să fie publicate și atunci o să vă spun mai multe. Dar, se pare, că se confirmă descoperirea lui Vlassa”, a conchis Rustoiu.

Autoritățile din Alba intenționează să înființeze la Tărtăria o rezervație și un muzeu al sitului, unde vor fi expuse piesele descoperite acolo, mai puțin tăblițele, și eventual reconstituite in situ locuințe găsite în decursul cercetărilor. În acest sens, Consiliul Județean Alba a acordat Primăriei din Săliște fondurile necesare pentru a achiziționa terenul cu situl arheologic. În urmă cu peste un deceniu, la intrarea în sat, a fost dezvelit un monument de granit, de opt tone, care reproduce pe una din fețe, la scară mărită, imaginile de pe cele trei tăblițe și inscripția „5.500 î.Hr. Primul mesaj scris din istoria omenirii”.

În ceea ce privește tăblițele, din care două sunt dreptunghiulare și una are formă discoidală, ele se află, de la descoperirea lor, în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca.

sursa: agerpres



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Majorarea pensiilor cu 40% și creșterea salariilor pentru profesori, în dezbatere astăzi în Parlament la rectificarea bugetară

Publicat

pensii bani

Plenul Parlamentului se va reuni marţi pentru dezbaterea proiectelor privind rectificarea bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat pe acest an, care includ amendamentul PSD referitor la creşterea punctului de pensie cu 40%.

Şedinţa va începe la 13,00.

Miercuri, Comisiile de buget ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat raport de adoptare rectificării bugetare, cu 20 de voturi „pentru” şi unul „împotrivă”, adoptând un amendament al PSD care abrogă articolul potrivit căruia punctul de pensie se majorează cu 14% şi rămâne în vigoare creşterea acestuia cu 40%, prevăzută în legea sistemului public de pensii.

Alte amendamente ale PSD adoptate de comisii se referă la majorarea cu 1 miliard de lei a sumelor repartizate UAT-urilor; la suplimentarea cu 5,635 milioane de lei a bugetului Camerei Deputaţilor, pentru a achiziţionarea de echipamente necesare dotării birourilor parlamentare din teritoriu, la schimbarea legislaturii, precum şi la suplimentarea cu 67 milioane de lei a bugetului Ministerul Agriculturii, pentru finanţarea Programului de realizare a sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor.

Totodată, la propunerea PSD, s-a aprobat şi majorarea din acest an a salariilor de bază pentru personalul didactic de predare, aşa cum este prevăzut în lege, suplimentarea bugetului Ministerului Economiei cu 400 de milioane lei, pentru programul Start-Up Nation şi a bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte cu 20 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului. Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei UE, pentru sfârşitul anului 2020, este de 40% din PIB, mai prevede un amendament adoptat de comisii.

La dezbaterile din comisii nu au participat parlamentarii PNL.

Luni, premierul Ludovic Orban a declarat că bugetul ”nu îşi mai poate permite nicio creştere a cheltuielilor în momentul de faţă” şi a făcut apel la toate forţele politice să nu sprijine în Parlament raportul comisiilor de specialitate privind rectificarea bugetară.

„Bugetul nu-şi mai poate permite nicio creştere a cheltuielilor în momentul de faţă. În urma zilei negre de la Parlament în care pesediştii din Comisia de buget-finanţe au adoptat nişte modificări la ordonanţa de rectificare, la ora actuală România se află într-un pericol extrem de mare. Fac apel către toate forţele politice să nu sprijine în Parlament raportul adoptat de Comisia de buget-finanţe pentru ca asta va atrage consecinţe nefaste pentru economia românească, inclusiv pentru capacitatea României de a atrage investiţii, fonduri europene, de a fi considerat un partener solid. Ori cred că e de ajuns şi trebuie pus punct acestui mod iresponsabil de a face politică”, a afirmat Ludovic Orban.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat că social-democraţii rămân consecvenţi şi vor vota în Parlament creşterea pensiilor conform legii.

„Rămânem consecvenţi! Mâine (marţi-n.r.) vom vota în Parlament creşterea pensiilor conform legii! Iohannis şi Orban au umilit destul persoanele în vârstă! I-aţi fugărit cu poliţia şi i-aţi amendat în starea de urgenţă! I-aţi ţinut la cozi în faţa spitalelor, fără acces la tratament! I-aţi ţinut fără medicamente esenţiale, aşa cum este Euthyrox, iar acum vă plângeţi că se îmbolnăvesc! Nu le-aţi dat nicio mască din cele promise, dar îi amendaţi dacă nu au! Ajunge! Orice guvern normal la cap îşi respectă seniorii. Nu îşi bate joc de ei. Sunt părinţii şi bunicii noştri. Sunt oamenii care v-au crescut, nu povara de care nu ştiţi cum să scăpaţi mai repede acum. N-aţi făcut nimic pentru ei. Aplicaţi legea măcar. Opriţi-vă din furat şi veţi avea bani pentru pensii! Sunt 5 milioane de pensionari care aşteaptă să li se facă dreptate. Să-i vedem mâine pe cei care se opun acestei dreptăţi”, a scris Ciolacu pe Facebook.

sursă: agerpres.ro.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Un miliard de euro pentru IMM-uri, PFA și ONG. Peste 22.000 de aplicanți sunt înregistrați în platforma online

Publicat

Peste 22.000 de potențiali aplicanți s-au arătat interesați de ajutoarele de stat în valoare totală de 1 miliard de euro pentru firmele mici și mijlocii (IMM), persoanele fizice autorizate (PFA), organizațiile neguvernamentale (ONG) și cabinetele medicale individuale implicate în lupta anti-COVID-19.

Aceștia s-au înregistrat pe platforma online, cu user și parolă, în aproape o saptămână, potrivit datelor oficiale de la Ministerul Economiei.

https://granturi.imm.gov.ro/ (fără www) este platforma online deschisă de Ministerul Economiei în 15 septembrie și gestionată tehnic de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Prima etapă este cea a preînregistrării datelor potențialilor beneficiari ai schemelor de microgranturi, granturi pentru capital de lucru şi pentru investiţii, potrivit startupcafe.ro.

Ministerul Economiei a publicat în consultare publică proiectele de proceduri pentru primele două măsuri de fonduri europene POC:

Măsura 1 – microgranturi de 2.000 Euro – cheltuielile eligibile

– fonduri de 100 de milioane de euro

– vor fi acordate microgranturi de câte 2.000 de euro fiecare unor beneficiari: microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM) care nu au avut angajați anul trecut, PFA, ONG-uri și cabinete medicale individuale care au implicate în lupta anti-COVID-19

– finanțarea în ordinea primul venit – primul servit.

– categorii eligibile pentru finanțare: cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum și alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari; datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități potrivit contractelor încheiate; cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat; cheltuieli privind achiziția de servicii și reparații necesare activității curente de bază, cu excepția serviciilor de consultanță, studii și alte categorii de servicii indirecte cu activitatea curentă; cheltuieli privind echipamentele de protecție medicală, inclusiv materiale de dezinfecție pentru protecția împotriva răspândirii virusului SARS-CoV- 2; cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare pentru reluarea activității curente; cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente necesare pentru reluarea activității; cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului.

Firmele aplicante trebuie să fie din domeniile din anexa 1 a OUG 130/2020.

Măsura 2 – granturi de capital de lucru de 2.000-150.000 Euro

– beneficiari eligibili IMM-uri (inclusiv microîntreprinderi) din lista de la anexa 2 a OUG 130/2020, plus ONG-urile de educație

– buget de 350 milioane euro; 307,5 milioane de euro reprezintă finanțarea nerambursabilă prin schema de ajutor de stat

– se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de 10.000 de beneficiari cu sume cuprinse între 2.000 și 150.000 euro fiecare

– banii vor fi acordați în ordinea primul venit-primul servit

– domenii de activitate: restaurante, hoteluri, cafenele, industria alimentară și alte activități asimilate acesteia, servicii din domeniul transporturilor, agențiilor de turism, editurilor/librăriilor/ bibliotecilor, industriilor creative, precum și al organizărilor de evenimente a căror activitate curentă a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă ori redusă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență și/sau pe perioada stării de alertă.

Valoarea granturilor de capital de lucru pentru IMM se va calcula astfel:

pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 și 13.500 euro, valoarea grantului este de 2.000 euro;

pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 13.501 și 1.000.000 euro, valoarea grantului se stabilește în procent de 15% din cifra de afaceri și nu poate depăși suma de 150.000 euro.

Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro, valoarea maximă a ajutorului este de 150.000 euro.

Dacă un beneficiar de ajutor de stat face parte din categoria întreprinderilor legate și a depus mai multe cereri de finanțare pentru obținerea grantului necesar capitalului de lucru, valoarea cumulată a grantului pentru capital de lucru care urmează a fi acordat nu poate depăși 250.000 euro echivalent în lei la data plății grantului pentru capital de lucru.

AICI, mai multe detalii despre finanțări.

surse: startupcafe.ro, imm.gov.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Noi localități în care se reduce vârsta de pensionare. Modificări în vigoare din 21 septembrie

Publicat

pensionari

Legea potrivit căreia beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în unele zone afectate de poluarea remanentă, precum şi pe o rază de 8 km în jurul acestora, a intrat în vigoare de astăzi.

Este vorba despre Legea nr. 207/2020 – modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 858 din 18 septembrie 2020.

Potrivit acesteia, de reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani beneficiază „persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic” din mai multe localităţi, pe o rază de 8 km în jurul acestora.

Localităţile menţionate în lege sunt:

Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba;

Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele şi Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certej, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliuc, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara.

Alte localităţi incluse în listă sunt:  Slobozia din judeţul Ialomiţa; Iacobeni şi Vatra Dornei din judeţul Suceava; Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş; Berbeşti şi Râmnicu-Vâlcea din judeţul Vâlcea.

surse: agerpres.ro, businessmagazin.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Condițiile de concurs pentru 500 de posturi suplimentare în învățământ, publicate în Monitorul Oficial. Cum va fi proba scrisă

Publicat

examen profesor

Cei care vor dori să ocupe unul din cele 500 de posturi ce vor fi scoase la concurs în sistemul de învățământ, aprobate suplimentar de Guvern, vor trebui să susțină o probă scrisă.

Condițiile de desfășurare a concursurilor au fost aprobate de Ministerul Educației prin ordinul nr. 5574/2020 și publicate luni în Monitorul Oficial.

Proba scrisă va fi data de școală, cu subiecte făcute de unitatea de învățământ. Evaluarea va fi făcută tot de școala angajatoare.

“Proba scrisă se susține pe baza subiectelor elaborate de comisia de elaborare a subiectelor/baremelor de evaluare și de evaluare a lucrărilor scrise, constituită la nivelul unității de învățământ/consorțiului școlar/grupului de unități de învățământ care s-au asociat temporar, în concordanță cu programele specifice pentru concurs în vigoare, aprobate prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, și se evaluează prin note de la 10 la 1. Comisiile de elaborare a subiectelor/baremelor de evaluare și de evaluare a lucrărilor scrise asigură, la cererea candidaților, și traducerea subiectelor în limbile minorităților naționale”, potrivit Ordinului citat de edupedu.ro.

Concursul se va da pe baza Metodologiei din 2 septembrie 2013 de organizare şi desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor didactice/catedrelor care se vacantează pe parcursul anului şcolar în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, aprobată prin OMEN 4.959/2013.

Angajarea va fi pe perioadă determinată, iar pentru a fi admiși, candidații trebuie să obțină minimum nota 5 la proba scrisă.

“Înscrierea candidaților la concurs/testare și înregistrarea contestațiilor la proba scrisă se pot realiza și electronic, conform procedurilor stabilite la nivelul unităților de învățământ avizată de inspectoratul școlar, pe care le comunică persoanelor interesate inclusiv prin afișare pe saitul Inspectoratului școlar. Prin procedurile stabilite sunt adaptate modalitățile de înscriere și de preluare și înregistrarea contestațiilor, în situația în care aceste activități se organizează și se desfășoară în sistem online”, prevede actul normativ.

La înscrierea la concurs/testare, candidații prezintă obligatoriu și cazierul judiciar, prevede documentul.

Candidații la școli care au clase cu predare în alte limbi vor da și o probă orală:

Interviul și probele orale pot fi susținute online după încetarea stării de alertă:

“Unitățile de învățământ stabilesc proceduri specifice avizată de inspectoratul școlar, astfel încât la încetarea stării de alertă, probele practice sau orale din inspecțiile și inspecțiile din cadrul concursului, precum și interviul din cadrul testării personalului fără studii corespunzătoare postului se poate fi susținute și în sistem online”

Guvernul a aprobat, în ședința de joi, 10 septembrie 2020, suplimentarea cu 500 a numărului de posturi în unitățile din învățământul preuniversitar în anul școlar 2020-2021. Măsura are drept obiectiv “să nu fie prejudiciat dreptul la educație al elevilor” în anul școlar care începe cu stare de alertă.

sursă: edupedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate