Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

AUTOSTRADĂ de la Alba Iulia la Bucureşti până în 2030. Comisia Europeană a APROBAT Masterplanul General de Transport pentru România


Publicat

autostrada55Până în 2030, vom putea circula de la Alba Iulia la Bucureşti pe autostradă. Cel puţin asta ar fi concluzia în urma anunţului că Masterplanul General de Transport pentru România a fost aprobat, după un an de amânări, de Comisia Europeană. Printre priorităţi, potrivit unor surse, ar fi şi autostrada Sibiu-Piteşti.

Dacă în prezent avem la dispoziţie tronsoanele de autostradă inaugurate de la Deva la Cunţa şi, cu puţin noroc, până la sfârşitul anului, şi cel până la Sălişte, de continuare către Sibiu, sunt semnale că în câţiva ani am putea avea “cale liberă” şi spre Piteşti.

Dacă până acum autorităţile au dat declaraţii contradictorii privind posibilitatea reală de realizare a proiectului de autostradă de la Sibiu spre Piteşti, atât în privinţa valorii acestuia, cât şi a termenului de începere sau finalizare a lucrărilor, acum Comisia Europeană a aprobat Masterplanul General de Transport pentru România.

Documentul strategic prevede ce proiecte de transport propuse de autorităţile de la Bucureşti vor fi finanţate de Comisia Europeană până în 2030, în condiţiile în care România a propus Comisiei să finanţeze proiecte de infrastructură rutieră, feroviară şi navală în valoare de 37 de miliarde de euro, scrie hotnews.ro.

Deocamdată, autorităţile de la Bucureşti nu precizează ce proiecte anume vor începe cu finanţare comunitară, însă potrivit Europa FM, care citează surse din Ministerul Transporturilor, printre priorităţi apar şi proiecte mult-asteptate precum Autostrada Piteşti-Sibiu, Piteşti – Craiova şi finalizarea parţială a Autostrăzii Transilvania.

Masterplanul general pe transport a fost aprobat săptaămâna trecută de Comisia Europeană, cu o întârziere de aproape un an, pentru că în mandatul lui Dan Şova Ministerul Transporturilor nu a reuşit să întocmească un document coerent. Întârzierea ar putea duce la pierderea a 2 miliarde de euro de către România, bani care ar fi trebuit să fie folosiţi pentru finalizarea unor drumuri noi.

Autostrada Sibiu-Piteşti ar urma să aibă o lungime de aproximativ 120 de kilometri şi este singurul tronson din Autostrada Nădlac-Constanţa care nu are studiu de fezabilitate actualizat. Construirea acestei autostrăzi a fost cerută de mai multe ori atât de companii din zonă, cât şi de şoferi.

CNADNR a stabilit pentru 23 septembrie, un nou termen limită pentru primirea ofertelor necesare revizuirii studiului de fezabilitate pentru acest proiect. Compania a cheltuit 2,5 milioane de euro pe vechiul studiu de fezabilitate finalizat 2008, care între timp a expirat. Acum a estimat că ar putea da alte 10 milioane de euro pentru unul nou.

Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a comparat, la sfârşitul lunii iulie, Autostrada Sibiu-Piteşti cu „un nou Transfăgărăşan”, estimând că finalizarea studiului va dura un an şi proiectul tehnic încă un an. Rus a estimat că pentru realizarea acestei autostrăzi costurile ar putea ajunge la 30 milioane de euro pe kilometru.

La începutul lunii iunie în acest an, pe când la conducerea Ministerului Transporturilor se afla Dan Şova, CNADNR a lansat o nouă procedură de achiziţie pentru revizuirea mai multor SF-uri, între care şi Sibiu-Piteşti. În total au fost lansate la licitaţii SF-uri pentru aproape 20 de autostrăzi, toate fiind “atacate” prin contestaţii de firmele de consultanţă.  Firmele reclamau, printre altele, termenul prea scurt pentru elaborarea SF-ului.

În mai 2014, pe atunci ministru al Transporturilor, Dan Șova asigura că din 2019 autostrada Sibiu – Pitești va fi terminată integral. Preciza că în trei ani vor fi finalizate tronsoanele Sibiu – Boița (18 km) și Pitești – Curtea de Argeș cu ramificație către Râmnicu Vâlcea (70 de km). Declara la Alba Iulia că primit de la Uniunea Europeană finanțarea de 28 de milioane de euro pentru licitația pe studiul de fezabilitate al autostrăzii, care va avea 12 luni de realizare.

Acum, CNADNR solicită, potrivit documentaţiei de licitaţie, elaborarea a două alternative de traseu pentru întregul traseu al autostrăzii Sibiu-Piteşti, pentru a identifica opţiunea cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic.

Autostrada va avea cinci secţiuni, la care se va putea adăuga secţiunea şase, în funcţie de rezultatele studiului de trafic şi analizei cost-beneficiu.

Va avea 82 de poduri şi pasaje cu lungimea mai mare de 100 m, 28 de poduri şi pasaje cu lungimea mai mică de 100 m, 7 tunele (cel mai lung tunel va avea 1.700 metri) şi 99 podeţe, dar şi opt noduri rutiere.

„Studiul de fezabilitate va lega actuala variantă de ocolire a Municipiului Sibiu, de lângă Şelimbăr, cu actuala variantă de ocolire a Municipiului Piteşti, din apropierea lacului de acumulare Bascov, ambele fiind construite la standard de autostradă”, se arată în documentaţia de atribuire.

surse: hotnews, gandul



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Povestea uitată a jandarmului din Alba care a murit ars de viu, lovit de un cocktail molotov, la Mineriada din septembrie 1991

Publicat

În urmă cu exact 30 de ani, pe 25 septembrie 1991, un tânăr jandarm din județul Alba a protejat cu prețul vieții sediul Guvernului.

Era în toi a patra mineriadă, iar minerii conduși de Miron Cozma erau la București și cereau demisia lui Petre Roman. 

Nimeni nu a fost tras la răspundere, nu a fost deschis niciun dosar penal și nimeni niciodată nu a anchetat moartea jandarmului, care a ars de viu pe holurile Guvernului. 

Pe 25 septembrie, hoardele de mineri atacau clădirea Guvernului.

Printre forțele de ordine detașate să oprească atacul minerilor era și Nicolae Lazăr, un tânăr de doar 21 de ani din comuna Horea.

Nicoale era încorporat la Unitatea Militară de Jandarmi din Fălticeni, pentru efectuarea stagiului militar obligatoriu.

Tânărului scutier i s-a dat misiunea de a păzi, alături de alți colegi, principalele intrări în clădirea Guvernului.

Afară, colegii săi au creat un cordon pentru a respinge minerii care atacau clădirea.

Lovit de un ”cocktail Molotov”

La un moment dat minerii au început să arunce cu sticle incendiare prin geamurile deschise ale clădirii.

Unul din ”cocktail-urile Molotov” care zburau în jur, l-a lovit în plin pe tânărul jandarm din Alba.

Într-o secundă, uniforma i-a fost cuprinsă de flăcări și acesta s-a prăbușit la podea. Masca de cauciuc i s-a topit pe față, iar el a căzut ars de viu.

Jandarm rănit în timpul mineriadei

În busculada creată, jandarmul a fost transportat de urgență la spital. După patru zile, a murit la Spitalul Titan.

Mărturiile teribile ale tânărului jandarm

Există chiar și o declarație dată de mama tânărului jandarm pentru ziarul Adevărul.

„Copilul meu a făcut parte din trupele de jandarmi Bucureşti-Băneasa. A fost chemat să apere Guvernul.

Un miner a aruncat cu o sticlă incendiară şi Culae a luat foc. I s-a topit masca de cauciuc pe faţă.

Mi-au povestit colegii lui. Obrajii, buzişoarele, ochişorii, toate au ars.

A murit după patru zile, în chinuri cumplite, la Spitalul Titan.

Ce simte o mamă când îşi trimite fiul la oaste să-i apere apere ţara cu onor, iar ţara îl azvârle înapoi mort şi fără faţă?”, declara, în urmă cu ani mulţi de zile, mama lui Nicolae Lazăr, pentru Adevărul.

Însă, Nicolae Lazăr nu a fost unica victimă a acelui 25 septembrie de foc. Au mai pierit atunci studentul Andrei Frumuşanu şi Aurica Crăiniceanu, o tânără femeie de 27 de ani, mamă a doi copii.

Spre deosebire de soldatul Lazăr, cei doi nu au fost ucişi de mineri, ci de proiectile trase dinspre clădirea Guvernului, însă şi ei au trecut prin suferinţe atroce.

Niciun dosar penal

Niciodată nu a fost deschis vreun dosar penal pentru moartea jandarmului din Alba.

Anchetatorii n-au găsit probe şi nici vreun posibil vinovat din mulţimea de mii de oameni care se afla în Piaţa Victoriei în septembrie 91.

”A fost cel mai mic, mezinul familiei. Nu pot să spun multe, nu mă lasă lacrimile. Am vorbit cu autorităţile, mi-a spus că se vor rezolva.

Nu s-a rezolvat nimic. Noi, ca să mergem să deschidem proces, posibilităţi nu am avut şi nici nu avem. Dumnezeu cu mila!”, a spus Gheorghe, unul dintre fraţii lui Nicolae Lazăr, citat de adevărul.ro.

Mai mult de atât, după ce mama jandarmului a făcut o sesizare la Asociația Victimelor Mineriadelor, asociația a făcut o plângere la parchet, dar la fel fără nici un rezultat.

„Noi am făcut sesizare către Parchetul Militar şi direct la Surdescu (unul din procurorii responsabili de dosarele mineriadelor – n.r.) să se ocupe şi de cazul acestui decedat care era în timpul serviciului şi NI-MIC. Am tot făcut reveniri fără răspunsuri…

Au trecut 25 de ani, am discutat şi cu procurorul general Augustin Lazăr şi a zis că o să se informeze, dar nimeni nu mai ştie nimic de dosarul ăsta”, declara în 2016, pentru Epoch Times România, Viorel Ene președintele AVMR.

Cine era Nicolae Lazăr

”Eroul, sublocotenent (p.m.) Nicolae I. Lazăr, s-a născut în comuna Horea, județul Alba, într-o familie numeroasă de oameni simpli, dar cu dragoste de țară. Acesta a fost încorporat la Centrul de Instrucție Jandarmi Fălticeni, la terminarea căruia a fost repartizat la Comandamentul Național al Jandarmeriei din București.

Aici a fost cunoscut de comandanții săi ca fiind un militar foarte bine pregătit profesional, sincer, corect, cinstit și pe care te puteai baza în orice situație.

Proba demnității și curajului său a fost pusă la grea încercare la 25 septembrie 1991, când numeroși cetățeni nemulțumiți de măsurile de austeritate adoptate de puterea de atunci au început să manifesteze violent în Piața Victoriei.

În fața asaltului acestora s-a aflat și ostașul jandarm Nicolae I. Lazăr, care, fără a ezita, și-a dat viața pentru a apăra Guvernul României”, precizează Jandarmeria României într-o postare pe Facebook, cu ocazia comemorării acestuia.

În urmă cu câteva zile, joi, 16 septembrie a fost organizat un ceremonial la monumentul sublocotenentului post mortem Nicolae Lazăr, în cadrul căruia jandarmii din Alba s-au rugat pentru sufletul colegului lor.

sursă: adevărul.ro, epochtimes-romania.ro, rfiromania.

sursă foto: Capturi ecran YouTube

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Certificatul de vaccinare este valabil și fără doza a treia? Răspunsul secretarului de stat Andrei Baciu

Publicat

Rămâne valabil certificatul verde pentru toate persoanele vaccinate în forma actuală, chiar dacă nu au făcut și doza a treia de vaccin?

Răspunsul este pozitiv, a spus secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, la Interviurile Digi24.ro.

„În acest moment în România, la nivel european, o schemă completă de vaccinare se consideră cea fiind cea cu două doze sau cu o doză în cazul Johnson&Johnson”, a spus secretarul de stat în ministerul Sănătății.

„Doza trei vine să îmbunătățească răspunsul imun. Sunt date care spun că se constată un declin după 6 luni la nivelul titrului de anticorpi”, a explicat el.

Cine poate face doza a treia

„Se administrează în primul rând persoanelor care au riscuri biologice și riscuri ocupaționale. Toată lumea care are cel puțin șase luni de zile de la rapel poate face doza a treia de vaccin”.

Vaccinarea cu doza a treia va începe în România marți, 28 septembrie.

Andrei Baciu a explicat, totodată, că nu se poate vorbi despre discriminare între vaccinați și nevaccinați prin impunerea folosirii certificatului verde, ci că acesta este singura metodă prin care economia poate să rămână deschisă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Primăria Sebeș anunță că începe vaccinarea anti-COVID a populației cu a treia doză. Care sunt categoriile cu prioritate

Publicat

Primăria Municipiului Sebeș anunță cetățenii că din data de 28 septembrie 2021 începe administrarea celei de-a treia doze de rapel la Centrul de vaccinare Sebeș, situat la sediul Centrului de zi pentru persoane vârstnice Sebeș, în cartierul Aleea Lac, nr. 12. 

Programul de lucru al Centrului de vaccinare Sebeș a revenit la 12 ore/zi, în intervalul orar 08:00-20:00.

Doza a treia de vaccin este ferm recomandată următoarelor categorii:

  • persoanelor cu risc mare de dezvoltare a unor forme severe (persoane vârstnice, cu boli cronice);
  • persoanelor cu risc mare de expunere, ex. personal medico-social, din învățământ etc.;
  • persoane care au mai mult de 6 luni de la administrarea celei de a doua doze.

Doza de rapel se va efectua cu vaccinuri pe bază de ARN mesager, indiferent de doza inițială, astfel doza a treia se poate efectua cu serul produs de Pfizer-BioNTech sau Moderna.

Având în vedere că imunizarea cu vaccinul Johnson & Johnson  a început în luna mai, încă nu este necesară administrarea altei doze.

Persoanele interesate de vaccinare se pot programa prin intermediul platformei naționale de programare sau prin prezentarea directă la sediul Centrului  de vaccinare din Sebeș.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

25 septembrie: Ziua Dăruirii în România. Este încurajată generozitatea, implicarea socială și protejarea celor vulnerabili

Publicat

La 25 septembrie se sărbătoreşte „Ziua dăruirii” în România. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat la 17 septembrie 2018 şi de Camera Deputaţilor la 28 noiembrie 2018, Legea nr. 355/2018 fiind promulgată la 27 decembrie 2018.

„Vulnerabilitatea este nucleul tuturor emoțiilor și sentimentelor. A simți înseamnă a fi vulnerabil.

A crede că vulnerabilitatea este slăbiciune înseamnă a crede că sentimentul este slăbiciune.

A prevedea viața noastră emoțională din teama că costurile vor fi prea mari înseamnă a ne îndepărta de lucrul care dă scop și sens vieții” – Brené Brown, autoare Daring Greatly.

Citește și: FOTO: Generozitate și emoție, în fața magazinului Pepco din Alba Iulia. Gestul făcut de o necunoscută pentru o fetiță săracă

Această zi este menită „să încurajeze generozitatea, implicarea socială și protejarea celor vulnerabili (…).

Dăruirea este, înainte de toate, un act profund şi personal, izvorât dintr-o nevoie umană, aceea de a fi bun, generos: de a oferi celuilalt, de a te simţi împlinit, de a-i contamina pe alţii de bucuria vieţii.

A dărui din inimă, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva poate însemna şi a simţi că faci parte dintr-o comunitate pe care vrei să o faci un loc mai bun şi mai frumos, a contribui la o activitate nobilă, valoroasă” se arată în preambulul legii.

Totodată, în expunerea de motive se arată că instituirea unei astfel de zile oferă şcolilor prilejul de a-i implica pe copii în discuţii despre filantropie şi voluntariat, scopul promovării acestei iniţiative legislative fiind acela de „a creşte responsabilitatea cetăţenilor de toate vârstele, de a servi toate segmentele societăţii, de a contribui la o moştenire culturală care trebuie amplificată, de a încuraja generozitatea şi implicarea socială prin instituirea unei Zile a dăruirii”.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate