Avertismentul pneumologilor: virusul sincițial respirator poate provoca pneumonii grave. Recomandări pentru părinți și vârstnici

Virusul sincițial respirator (VSR), una dintre cauzele importante ale bronșiolitei și pneumoniei, reprezintă un risc major pentru bebeluși, vârstnici și persoanele cu boli cronice.

În România, sunt estimate anual peste 5.500 de spitalizări asociate acestui virus în rândul vârstnicilor și peste 5.100 de internări în cazul sugarilor mai mici de șase luni. Societatea Română de Pneumologie atrage atenția asupra importanței vaccinării și a măsurilor de prevenție, în contextul începerii sezonului infecțiilor respiratorii.

Avertismentul a fost transmis luni, 2 noiembrie, cu ocazia Săptămânii de conștientizare a virusului sincițial respirator, organizată în perioada 2–8 noiembrie, potrivit Agerpres.

Potrivit Societății Române de Pneumologie (SRP), circulația virusului este în creștere, iar în sezonul rece infecțiile respiratorii pot duce la suprasolicitarea secțiilor de pediatrie și pneumologie.

Medicii subliniază că VSR nu reprezintă un pericol doar pentru copiii foarte mici. Persoanele în vârstă, în special cele cu afecțiuni cardiovasculare, pulmonare sau cu imunitate scăzută, pot dezvolta complicații severe.

Publicitate

Aproximativ 12.000 de spitalizări pe an la adulți, asociate VSR

Conform estimărilor prezentate de Societatea Română de Pneumologie, în România se înregistrează, în medie, aproximativ 12.000 de spitalizări asociate VSR anual în rândul adulților de peste 18 ani.

Dintre acestea, peste 5.500 sunt estimate pentru persoanele vârstnice.

Costurile medicale directe asociate acestor spitalizări sunt evaluate la aproape 27 de milioane de euro pe sezon.

Potrivit medicilor, riscul unor forme grave este mai mare în cazul persoanelor de peste 60 de ani care suferă de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), insuficiență cardiacă, boală coronariană, diabet sau afecțiuni care reduc capacitatea de apărare a organismului.

Infecția poate provoca pneumonie și insuficiență respiratorie, dar poate contribui și la agravarea bolilor cronice existente.

„Pentru un pacient vârstnic cu BPOC sau cu o boală cardiacă (insuficiență cardiacă, boală coronariană sau alte afecțiuni cardiovasculare), VSR nu este o răceală de sezon, ci un posibil motiv de spitalizare, iar complicațiile pot apărea rapid. Vigilența pe care o avem pentru bebeluși trebuie să o avem și pentru bunici”, a declarat medicul Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.

Peste 8.800 de spitalizări estimate anual la copiii sub 5 ani

Virusul sincițial respirator reprezintă una dintre principalele cauze ale infecțiilor respiratorii inferioare la copiii mici.

Un studiu european publicat în The Journal of Infectious Diseases, citat de Societatea Română de Pneumologie, estimează pentru România 8.896 de spitalizări asociate VSR anual la copiii sub 5 ani.

Acestea ar reprezenta aproximativ 2,1% din totalul spitalizărilor la această grupă de vârstă și 7,2% dintre internările pentru afecțiuni respiratorii.

Riscul este deosebit de ridicat în primele luni de viață.

Potrivit studiului, rata estimată a internărilor asociate VSR este de 68,8 la 1.000 de sugari cu vârste între zero și două luni, comparativ cu 37,7 la 1.000 de sugari cu vârste între trei și cinci luni.

În total, peste 5.100 de spitalizări sunt estimate anual în România în rândul sugarilor mai mici de șase luni.

Medicii atrag atenția că bronșiolita determinată de VSR poate evolua rapid spre dificultăți respiratorii, în special la nou-născuți, prematuri și sugari foarte mici.

Societatea Română de Pneumologie citează și un studiu din 2024 potrivit căruia sugarii cu infecție VSR au prezentat un risc de 27,3 ori mai mare de insuficiență respiratorie în populația analizată, iar durata medie a internării a fost de aproximativ cinci zile.

Cum se manifestă infecția cu VSR. Simptomele la adulți și copii

Virusul sincițial respirator se transmite prin secreții respiratorii, inclusiv prin picături eliminate în timpul tusei și strănutului, precum și prin contactul cu mâini sau suprafețe contaminate.

În multe cazuri, infecția provoacă simptome asemănătoare unei răceli obișnuite: nas înfundat, secreții nazale, tuse, febră și reducerea poftei de mâncare.

Totuși, la persoanele vulnerabile, boala poate afecta căile respiratorii inferioare și poate determina bronșiolită, bronșită sau pneumonie.

La sugari, infecția se poate manifesta și prin alimentație dificilă, iritabilitate, respirație rapidă sau pauze de respirație.

Vaccinarea împotriva VSR. Cine poate beneficia de protecție

Societatea Română de Pneumologie recomandă persoanelor vârstnice și pacienților cu boli cronice să discute cu medicul despre vaccinarea anti-VSR, înainte de perioada de circulație intensă a virusului.

Potrivit Agenției Europene pentru Medicamente, în Uniunea Europeană sunt autorizate vaccinuri împotriva VSR destinate adulților, pentru prevenirea infecțiilor respiratorii inferioare provocate de acest virus.

Printre acestea se numără Abrysvo, Arexvy și mResvia. Indicațiile diferă în funcție de produs, iar utilizarea trebuie să respecte recomandările medicale și reglementările naționale aplicabile.

Vaccinarea anti-VSR este o măsură de prevenție, nu un tratament pentru o infecție deja instalată.

„Pentru vârstnici și pentru pacienții cu BPOC sau boli cardiace, vaccinarea anti-VSR este o opțiune de prevenție pe care merită să o discutați cu medicul înainte de vârful sezonului. De asemenea, gravida care se vaccinează își protejează și bebelușul”, a explicat Florin Mihălțan.

Vaccinarea gravidelor poate proteja bebelușii în primele șase luni de viață

Unul dintre mijloacele de prevenție a formelor grave de VSR la sugari este vaccinarea maternă.

Unul dintre vaccinurile autorizate în Uniunea Europeană poate fi administrat între săptămânile 24 și 36 de sarcină, în acord cu recomandările medicale naționale.

Protecția sugarului se realizează prin transferul anticorpilor de la mamă la copil, prin placentă.

Societatea Română de Pneumologie recomandă gravidelor să discute din timp despre această posibilitate cu medicul obstetrician sau medicul de familie.

Pe lângă vaccinarea maternă, există și medicamente preventive pe bază de anticorpi monoclonali, care pot fi administrați direct sugarilor.

Agenția Europeană pentru Medicamente precizează că acestea nu sunt vaccinuri, ci produse care oferă protecție pasivă împotriva complicațiilor asociate VSR.

Alegerea metodei de prevenție trebuie făcută împreună cu medicul, în funcție de vârsta copilului, factorii de risc și recomandările aplicabile în România.

VSR nu are un tratament antiviral specific utilizat de rutină

Medicii pneumologi atrag atenția că, pentru majoritatea pacienților, nu există un tratament antiviral specific utilizat de rutină împotriva VSR.

Îngrijirea se concentrează asupra ameliorării simptomelor și menținerii funcțiilor respiratorii.

În cazurile severe, pacienții pot necesita spitalizare, administrare de oxigen sau, în situații critice, ventilație mecanică.

Antibioticele nu tratează infecția virală și sunt indicate numai dacă medicul identifică o infecție bacteriană pentru care sunt necesare.

Semne de alarmă la sugari. Când trebuie solicitat ajutor medical

Societatea Română de Pneumologie recomandă părinților să urmărească atent starea sugarilor care prezintă simptome respiratorii.

Semnele care necesită evaluare medicală rapidă includ:

• respirație dificilă, rapidă sau șuierătoare;
• alimentație insuficientă ori refuzul alimentației;
• episoade de oprire temporară a respirației, numite apnee;
• somnolență neobișnuită sau dificultate de trezire;
• modificarea culorii pielii, în special colorarea albăstruie a buzelor.

În cazul dificultăților respiratorii severe, al apneei sau al colorării albăstrui a buzelor, trebuie apelat imediat numărul de urgență 112.

În sezonul rece, medicii recomandă și respectarea măsurilor obișnuite de prevenție: spălarea frecventă a mâinilor, aerisirea încăperilor, evitarea contactului apropiat cu persoane bolnave și protejarea sugarilor împotriva fumului de țigară.

Pentru persoanele vârstnice și pentru pacienții cu boli cronice, evaluarea medicală și discutarea opțiunilor de vaccinare pot contribui la reducerea riscului de complicații severe.