Bugetul Uniunii Europene pentru 2028–2034: ce se negociază la Bruxelles și de ce este important pentru România

Uniunea Europeană pregătește bugetul pentru perioada 2028–2034, într-un context marcat de provocări economice, tensiuni geopolitice și necesitatea unor investiții importante în securitate și competitivitate. Grupul Partidului Popular European (PPE), cea mai mare familie politică din Parlamentul European, susține un buget care să poată finanța atât noile priorități europene, cât și politicile tradiționale de sprijin pentru agricultură și dezvoltare regională.

Comisia Europeană a prezentat în iulie 2025 propunerea pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), principalul instrument prin care Uniunea Europeană își planifică cheltuielile pe termen lung. Propunerea vizează un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru șapte ani.

Fondurile europene sunt utilizate pentru finanțarea unor domenii diverse, de la infrastructură și agricultură până la cercetare, educație, digitalizare și securitate.

Pentru România, negocierile privind noul buget sunt importante deoarece vor influența resursele disponibile după anul 2027 pentru investiții publice, dezvoltare rurală, modernizarea economiei și reducerea diferențelor de dezvoltare față de alte state membre.

Publicitate

Grupul PPE solicită un buget european mai puternic

„Viitorul buget al UE trebuie să răspundă nevoilor oamenilor

Europa nu își permite să se culce pe o ureche, iar statele membre știu asta. Este momentul ca Uniunea Europeană să-și trateze membri cu luciditate și conformare la vremurile pe care le trăim, să apese pedala de accelerație și să investească mai mult în competitivitate, în securitate și în inovație. S-au mistuit destui bani în utopii gravate cu bune intenții, despre și în legătură cu care s-a dovedit că s-a greșit. Este momentul ca instituțiile europene să răspundă mai bine nevoilor și așteptărilor oamenilor, iar asta nu se poate face cu bugete tăiate pentru liniile și instrumentele de finanțare.

Pe 15 și 16 octombrie, șefii de stat și de guvern se reîntâlnesc la Bruxelles pentru a discuta viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034. Pe masă stă o propunere a Consiliului care reduce bugetul față de ce a propus Comisia, iar unele state cer tăieri și mai mari. Este exact logica austeră a lui „vom face mai mult cu mai puțin”, pe care noi, în PPE, o respingem.

Parlamentul European și-a stabilit poziția încă din aprilie: un buget cu aproximativ 10% mai mare decât propunerea Comisiei, care să finanțeze atât prioritățile tradiționale, agricultura și coeziunea, cât și pe cele noi, securitatea și competitivitatea. Pentru România, asta înseamnă o alocare propusă de 66 de miliarde de euro. Așa cum a spus colegul meu Siegfried Mureșan, co-negociatorul Parlamentului pentru bugetul 2028-2034, Parlamentul și-a făcut treaba. Acum e rândul statelor membre.

Uniunea Europeană nu poate rata oportunități de dezvoltare și inovație și nu poate lăsa securitatea granițelor pe planul doi doar pentru că așa ne îndeamnă calculele contabile.

Logica e simplă: trebuie să ținem cont mai mult de nevoile oamenilor de astăzi decât de niște indicatori multianuali. Lumea nu mai arată cum ne-o imaginam acum câțiva ani, iar asta nu înseamnă că trebuie să rămânem blocați în proiecte gândite pentru alt context. Avem nevoie de pragmatism și de capacitatea de a ne adapta din mers. Bugetul Uniunii trebuie să răspundă în primul rând oamenilor și abia apoi unor borne statistice stabilite cu ani în urmă” a declarat Mircea Hava, eurodeputat PPE

Potrivit eurodeputatului român Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE și co-raportor al Parlamentului European pentru viitorul buget, Uniunea trebuie să dispună de resurse adaptate situației economice și geopolitice actuale.

Poziția Grupului PPE pornește de la necesitatea de a finanța suplimentar apărarea și competitivitatea europeană, fără a diminua sprijinul pentru fermieri și pentru regiunile care au nevoie de investiții de dezvoltare.

O altă preocupare este predictibilitatea finanțării. Autoritățile locale, agricultorii și companiile care derulează proiecte multianuale au nevoie să cunoască din timp regulile și resursele pe care se pot baza.

Ce urmează pentru România?

În aprilie 2026, Parlamentul European și-a stabilit poziția de negociere asupra viitorului buget. Documentul solicită un nivel mai ambițios al finanțării europene și protejarea investițiilor în fața inflației.

Negocierile cu statele membre sunt esențiale pentru stabilirea formei finale a bugetului.

Pentru România, miza nu constă doar în valoarea fondurilor alocate, ci și în condițiile de accesare, flexibilitatea utilizării și capacitatea de a transforma finanțarea europeană în proiecte concrete.

Bugetul european 2028–2034 nu este încă adoptat. Deciziile luate în cadrul negocierilor vor influența însă investițiile, agricultura și dezvoltarea economică a României pentru următorii șapte ani.