Buna Vestire, marea sărbătoare din Postul Paștelui 2025. Semnificații, obiceiuri și superstiții de Ziua Cucului

Buna Vestire este cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului. Sărbătorită de Biserică la 25 martie, aminteşte de venirea Arhanghelul Gavriil la Fecioara Maria din Nazaret, pentru a-i vesti că a fost aleasă de Dumnezeu să aducă în lume pe Fiul Său, spre mântuirea oamenilor.

Se mai numește Blagoveștenia. Este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Data acestei sărbatori a variat: unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie, scrie crestinortodox.ro.

Sărbătoarea a fost introdusă la Roma de papa Leon al II lea (681-683). La început, aceasta era doar locală și cu denumirea de sărbătoare a așteptării Nașterii Domnului. Variația datei de prăznuire a existat în Apus până în secolul XI, când data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuieste pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Nașterii Domnului (6 ianuarie).

În Răsărit, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorita peste tot pe 25 decembrie, adica încă din prima jumatate a secolului al V-lea.

Vezi și: Zile de post și posturi în calendar ortodox. Care sunt zilele cu dezlegare la pește în 2025 și ce trebuie să respecte credincioșii

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare. Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea această sărbătoare.

Buna Vestire. Semnificații pentru credincioși

Maria a trăit 12 ani în templul din Ierusalim, dar împlinise deja vârsta la care celelalte fecioare părăseau locuinţa sfântă şi se măritau. Nu mai avea îngăduinţa să stea în biserica Domnului. Însă, la cererea preoţilor şi arhiereilor de a părăsi templul şi de a intra în rânduiala ştiută, ea a răspuns că din scutece este dată lui Dumnezeu de părinţii săi. Deci, nu este cu putinţă să fie măritată cu om, nici nu se poate ca să fie silită spre nuntă, fiind fecioară a lui Dumnezeu Cel fără de moarte.

„Arhiereii se minunau de acel lucru nemaiauzit, pentru că nici o fecioară n-a mai fost vreodată care să-I fi făgăduit Domnului cândva a sa feciorie în veci, ci numai Maria cea dintâi în lume s-a arătat astfel. Deci, se sfătuiau pentru dânsa ce să facă, pentru că petrecea în biserica Domnului, iar după catapeteasma cea mai dinăuntru nu voiau să-i lase intrarea mai mult, venindu-i vremea de logodit; dar nici nu cutezau să dea după bărbat pe fecioara lui Dumnezeu. Şi nu se pricepeau cum să rânduiască cu plăcere dumnezeiască, viaţa ei cea feciorească fără de bărbat, ca să nu mânie pe Dumnezeu în ceva, pentru că amândouă acelea se ştiau că sunt mare păcat; adică şi spre nuntă a sili pe o fecioară care şi-a făgăduit lui Dumnezeu fecioria veşnică, şi a ţine parte femeiască în Sfânta Sfintelor, fiind în vârstă desăvârşită” (Vieţile Sfinţilor).

Buna Vestire. Încredințarea Maicii Domnului

Şi apropiindu-se de Chivotul Legii, după multă rugăciune, au primit răspuns, să se caute un bărbat vrednic, căruia să i se încredinţeze Sfânta Fecioară, sub rânduiala şi chipul însoţirii, pentru păzirea fecioriei.

Despre cum a fost ales acel bărbat, tradiţia Bisericii arată că s-a făcut în acest fel: din casa şi din seminţia lui David au fost aleşi bărbaţi fără femei, iar toiegele lor au fost puse în altar; al cărui toiag a înverzit, acela a fost ales pentru a i se încredinţa Fecioara Maria.

Aşa i-a fost încredinţată Maica Domnului unui bătrân drept numit Iosif, sub rânduiala însoţirii, dar pentru păzirea fecioriei celei care L-a născut pe Dumnezeu. Dreptul Iosif a luat-o în casa sa din Nazaretul Galileii. Aici, pe când se afla la rugăciune, a primit vestea adusă de Arhanghelul Gavriil, precum că a aflat har înaintea lui Dumnezeu, dovedindu-se vrednică să aducă în lume, ca om întrupat, pe Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire. Ziua Cucului. Tradiții și superstiții

Buna vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. În această zi se spune că va cânta cucul pentru prima dată în an și anunță vestirea primăverii.

Potrivit tradiției, dacă primul cantec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!”

Exista obiceiul ca în această zi sa se numere de câte ori cucul își cântă numele, numar care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.

Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita)?”

Dacă se întâmpla ca, după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de aștepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, era semn că era o căsătorie grabnică.

De asemenea, creanga pe care a cântat cucul de ziua sa era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.

Buna Vestire. Ce nu este bine să faci în această zi

Se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simți tot anul ca peștele în apă. Dar pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peștii.

Se spune că, dacă în ziua de Blagoveștenie timpul va fi frumos, tot anul are să fie bun. Se poate ara, dar nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsările boabele de sub brazdă.

Se evită spălatul, călcatul și curățenia în casă, ca să nu atragă ghinionul.

Dacă auzi cântecul cucului nemâncat şi fără niciun ban în buzunar, este un semn rău.

În această zi, oamenii nu au voie să se certe. Altfel vor avea necazuri tot anul.

În Bucovina, nu se pun ouă la cloșcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieși din ele pui cu două capete şi patru picioare. Gospodarii din Maramureș adună lucrurile de prisos de prin curți şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele de Noaptea focurilor, este practicat la fiecare casă maramureșeană, el durând până după miezul nopții sau până în zori.

În Apuseni, se stropește cu țuică la rădăcina pomilor și cu vin rădăcina viței-de-vie, pentru rod bogat, și se afumă cu cânepă și tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor.

De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare, ca hrană pentru îngeri.