Calendar ortodox 14 noiembrie: A început POSTUL CRĂCIUNULUI. Obiceiuri şi zilele cu dezlegare la peşte

Miercuri, 14 noiembrie, începe Postul Crăciunului, potrivit Calendarului Ortodox. Începând cu prima zi a postului, nu se mai fac nunti și nici petreceri până după Anul Nou. Postul Crăciunului durează 40 de zile și se încheie pe data de 24 decembrie.

Anul acesta, creştinii ortodocşi intră în Postul Crăciunului din 14 noiembrie. Perioada ţine până în 24 decembrie, timp de 40 de zile și amintește de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aşteaptă să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Creștinii primesc astfel  Cuvântul lui Dumnezeu, întrupat şi născut din Fecioara Maria.

Începând cu prima zi a postului, respectiv 14 noiembrie nu se mai fac nunti și nici petreceri până după Anul Nou.

Cu o seară înainte de începerea postului, adică pe 13 noiembrie, este Lăsatul Secului, este ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri “de dulce”. Pe vremuri, în această zi se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile își “dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte. Pentru Postul Craciunului, Lăsatul Secului este în seara zilei de 13 noiembrie. Postul durează până în seara zilei de 24 decembrie inclusiv.

Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă si duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

În schimb, în zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă bucate fără ulei şi nu se bea vin decât dacă se sărbătoreşte vreun sfânt mare menţionat în calendar cu cruce roşie.

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului 24 decembrie, numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se mănâncă doar la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului.

În ziua de Ajun se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină căci cu seminţe a ajunat Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Naşterea lui Hristos.

Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. El este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual. Indiferent de ziua în care pică prima zi a Crăciunului se mănâncă de dulce.

Pe 15 noiembrie, este prăznuit şi Sfântul Paisie. S-a născut la 12 decembrie 1722, în orașul Poltava din Malorusia, tatăl său fiind preot. A intrat în viața monahală la Mănăstirea Medvedeschi, fiind făcut rasofor sub numele de Platon. A trecut în Moldova și s-a stabilit la Schitul Trestieni-Râmnicul Sărat, apoi la Cârnul, pe valea Buzăului.
În vara anului 1746, a plecat la Sfântul Munte Athos, unde a trăit o vreme în singurătate, în preajma Mănăstirii Pantocrator. În 1750, a fost călugărit la Athos sub numele de Paisie și a fost hirotonit ieromonah. Aici și-a format o obște de 64 de monahi la Schitul Sfântul Ilie.

După șaptesprezece ani de viețuire în Athos, starețul Paisie s-a întors în Moldova, împreună cu toți ucenicii săi, stabilindu-se la Mănăstirea Dragomirna, unde a petrecut 12 ani, timp în care obștea monahală a ajuns la 350 de călugări. În toamna anului 1775 s-a retras la Mănăstirea Secu, împreună cu 200 de monahi.

În anul 1779, s-a mutat la Mănăstirea Neamț, cu o mare parte din obștea de la Secu, ca stareț peste ambele obști, unificând astfel cele două mănăstiri sub povățuirea unui singur stareț. La Mănăstirea Neamț, a făcut numeroase traduceri din operele Sfinților Părinți, a organizat obștea după rânduiala din Athos, a format un sobor de aproape o mie de călugări, a deprins pe mulți ucenici să practice rugăciunea lui Iisus.

La 15 noiembrie 1794, în timpul slujbei de seară, starețul Mănăstirii Neamț, Cuviosul Paisie, supranumit „Cel mare” (Velicikovski), s-a mutat la cele veșnice, în vârstă de 72 de ani, fiind înmormântat în gropnița bisericii voievodale.

Pentru sfințenia vieții sale, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinților, fiind prăznuit în fiecare an la 15 noiembrie.

Postul Crăciunului – rânduieli bisericeşti şi tradiţii

În acest post se obişnuieşte că toţi credincioşii să postească de carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea miercurea şi vinerea se consumă mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin. De asemenea, Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă si duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.

Postul Crăciunului îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului 24 decembrie, numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se mănâncă doar la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului. Tot atunci se transmit și mesaje, urări și felicitări de Crăciun.

În ziua de Ajun se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină căci cu seminţe a ajunat Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Naşterea lui Hristos.

De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

Dacă vremea în Postul Crăciunului nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi.

În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

Zilele cu dezlegare la peşte în Postul Crăciunului 2018:

– miercuri, 21 noiembrie: “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”

– duminică, 25 noiembrie: Sfânta Ecaterina

– luni, 26 noiembrie: Sf. Stelian

– vineri, 30 noiembrie: Sfântul Andrei

– duminică, 2 decembrie: Sfântul Proroc Avram

– luni, 3 decembrie: Sfântul Cuv. Gheorghe de la Cernica

– marți, 4 decembrie: Sf. Mc. Varvara; Sf. Cuv. Ioan Damaschin

– miercuri, 5 decembrie: Sf. Cuv. Sava, Sf. Mc. Anastasie. Sf. Cuv. Cosma Atonitul

– joi, 6 decembrie: Sfântul Nicolae

– vineri, 7 decembrie: Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeş, Sf. Ambrozie

– duminică, 9 decembrie: zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana; Sf. Proorociţă Ana, mama Proorocului Samuel

– luni, 10 decembrie: Sf. Mc. Mina, Emoghen şi Evgraf

– miercuri, 12 decembrie: Sfântul Ierarh Spiridon, Sf. Ier. Timitundei, Sf. Mc. Sinet; Sf. Ier. Alexandru

– duminică, 16 decembrie: Sf Prooroc Angheu; Sf. Împărăteasă Teofana

– luni, 17 decembrie: Sf. Prooroc Daniel şi Sf. 3 tineri: Anania, Azaria şi Misail

– marți, 18 decembrie: Sf. Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. Mc. Sebastian şi Zoe