Calendar Ortodox august 2023: toate sărbătorile din luna lui Gustar. Semnificații religioase, tradiții și obiceiuri

Calendar Ortodox 2023, luna august 2023: a treia și ultima lună de vară, numită în tradiţia populară luna lui Gustar, este marcată de postul Adormirii Maicii Domnului, Sfânta Maria și alte sărbători importante pentru credincioși.

Luna august este a opta lună a anului în calendarul Gregorian.

Romanii au dat numele August acestei luni, după împăratul roman Augustus, iniţial numită Sextilis, deoarece a fost a 6-a lună în vechiul calendar roman.

Citește și Calendar Ortodox 2024: Sărbătorile și rânduielile bisericești. Perioadele când nu se fac nunți și zilele de post din fiecare lună

Grecii numeau luna august Metageitnion.

Dacă în emisfera nordică, august cade în sezonul verii, în cea sudică, luna cade în timpul iernii. În multe ţări europene, august este luna de vacanţă pentru majoritatea lucrătorilor.

Tradiții din luna august

În tradiţia noastră populară, luna august se numeşte Măselar, Gustar, Secerar. August este cea mai călduroasă lună a anului pentru zonele de munte.

Potrivit tradiţiei populare, la începutul lunii august începe perioada împerecherii urşilor, turmele de oi coboară de la munte, se sfinţesc grânele, seminţele, plantele de leac, se retează stupii şi se pregătesc de iarnă, se mănâncă turte calde şi se bea vin îndulcit cu miere.

Calendarul creştin al lunii august este dominat de postul Adormirii Maicii Domnului, între 31 iulie şi 14 august, Schimbarea la Faţă a Domnului, pe 6 august, Vartolomeii, Sfântul Apostol Bartolomeu, pe data de 25 august, şi Tăierea capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul, pe 29 august (zi de post).

Pe 6 august, de Probejenie, femeile adună şi usucă plante şi fructe de leac, oamenii încetează cu scăldatul în râuri, iar călătoriile trebuie amânate pentru că e pericol de rătăcire.

În dimineaţa zilei de Sfânta Maria Mare, pe 15 august, femeile credincioase merg la biserică cu fructe şi bucate alese, pe care le vor sluji şi le vor da de pomană, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000). De asemenea, există, în această zi, superstiţia conform căreia dacă înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă.

Luna august este, totodată, o lună a semănăturilor de toamnă, timpul fiind optim pentru aceste activităţi, în special după data de 15 august.

La sfârşitul lunii, pe data de 29 august, nu se mănâncă struguri şi nu se bea vin, deoarece sunt asociate cu sângele şi amintesc de tăierea capului Sfântului Ioan. Totodată, nu e bine să se mănânce fructe şi legume rotunde, care ar putea semăna cu un cap şi nu se va folosi cuţitul la tăiat, pâinea şi alte alimente rupându-se cu mâna, potrivit agerpres.ro.

Calendar Creștin Ortodox AUGUST 2023 (31 zile) ziua 13 ore, noaptea 11 ore

• 1 M Scoaterea Sf. Cruci; Sf. 7 frați Mc. Macabei (Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului) (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
• 2 M Aducerea moaștelor Sf. Întâi Mc. și Arhid. Ștefan; Dreptul Gamaliel; Binecredinciosul Împ. Iustinian cel Mare (Post. Nu se fac nunți)
• 3 J Sf. Cuv. Isaachie, Dalmat și Faust; Sf. Mironosiță Salomeea; Sf. Cuv. Teodora din Tesalonic (Post. Nu se fac nunți)
• 4 V Sf. 7 tineri din Efes; Sf. Mc. Tatuil (Post. Nu se fac nunți)
• 5 S Înainte-prăznuirea Schimbării la Față a Domnului; †) Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț; Sf. Mc. Evsignie; Sf. Nona, mama Sf. Ier. Grigorie Teologul; Sf. Ier. Fabian, ep. Romei (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
• 6 D (†) Schimbarea la Față a Domnului (Pobrejenia) (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)
  Ap. II Petru I, 10-17; Ev. Matei XVII, 1-9; glas 8, voscr. 9
• 7 L †) Sf. Cuv. Teodora de la Sihla; †) Sf. Cuv. Pafnutie – Pârvu Zugravul; Sf. Cuv. Mc. Dometie Persul; Sf. Sfințit Mc. Narcis, arhep. Ierusalimului; Sf. Cuv. Nicanor (Post. Nu se fac nunți)
• 8 M Sf. Ier. Emilian Mărt., ep. Cizicului și Miron, ep. Cretei (Post. Nu se fac nunți)
• 9 M Sf. Ap. Matia; Sf. 10 Mc. Mărt. pentru icoana lui Hristos (Post. Nu se fac nunți)
• 10 J Sf. Mc. Laurențiu, arhid.; Sf. Sfințit Mc. Xist, ep. Romei; Sf. Mc. Ipolit (Post. Nu se fac nunți)
• 11 V †) Sf. Ier. Nifon, patr. Constantinopolului; Sf. M. Mc. Evplu, arhid. (Post. Nu se fac nunți)
• 12 S Sf. Mc. Fotie și Anichit (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
• 13 D Odovania praznicului Schimbării la Față a Domnului; Mutarea moaștelor Sf. Cuv. Maxim Mărt.; Sf. Cuv. Dorotei și Dositei (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
  Duminica a X-a după Rusalii (Vindecarea lunaticului); Ap. I Corinteni IV, 9-16; Ev. Matei XVII, 14-23; glas 1, voscr. 10
• 14 L Înainte-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului; Sf. Prooroc Miheia (Prohodul M. D.) (Post. Nu se fac nunți)
• 15 M (†) Adormirea Maicii Domnului (Nu se fac nunți)
• 16 M Aducerea Sf. Mahrame a Domnului din Edesa la Constantinopol; †) Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și sfetnicul Ianache; †) Sf. Cuv. Iosif de la Văratec; Sf. Mc. Diomid (Post. Nu se fac nunți)
• 17 J †) Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Mc. Miron pr., Straton și Ciprian
• 18 V Sf. Mc. Flor și Lavru (Post. Nu se fac nunți)
• 19 S Sf. Mc. Andrei Stratilat, Timotei, Agapie și Tecla
• 20 D Sf. Prooroc Samuel; Sf. Mc. Sever, Eliodor și Teoharie. Duminica a XI-a după Rusalii (Pilda datornicului nemilostiv); Ap. I Corinteni IX, 2-12; Ev. Matei XVIII, 23-35; glas 2, voscr. 11
• 21 L Sf. Ap. Tadeu; Sf. Mc. Vasa, cu fiii ei; † Sf. Mc. Donat diac., Romul pr., Silvan diac. și Venust
• 22 M Sf. Mc. Agatonic și cei îmtruna cu ei
• 23 M Odovania praznicului Adormirii Maicii Domnului; † Sf. Mc. Lup; Sf. Sfințit Mc. Irineu, ep. de Lugdunum (Lyon) (Post. Nu se fac nunți)
• 24 J Sf. Sfințit Mc. Eutihie; Sf. Mc. Tation
• 25 V Aducerea moaștelor Sf. Ap. Bartolomeu; Sf. Ap. Tit (Post. Nu se fac nunți)
• 26 S Sf. Mc. Adrian și Natalia, soția sa
• 27 D Sf. Cuv. Pimen cel Mare; Sf. Mc. Fanurie; Sf. Ier. Osie, ep. Cordobei. Duminica a XII-a după Rusalii (Tânărul bogat); Ap. I Corinteni XV, 1-11; Ev. Matei XIX, 16-26; glas 3, voscr. 1
• 28 L Sf. Cuv. Moise Etiopianul; Dreptul Iezechia
• 29 M (†) Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul; Fapte XIII, 25-33 (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
• 30 M †) Sf. Ier. Varlaam, mitr. Moldovei și Ioan de la Râșca și Secu, ep. Romanului; Sf. Ier. Ioan, Pavel cel Nou și Alexandru, patr. Constantinopolului (Post. Nu se fac nunți)
• 31 J Așezarea în raclă a cinstitului brâu al Maicii Domnului

6 august: Schimbarea la Faţă a Domnului – Probejenia

În 6 august, creştinii ortodocşi sărbătoresc Schimbarea la Faţă, cunoscută popular și ca „Obrejenie” ori „Pobrejenie”. Reprezintă data la care Iisus, împreună cu trei dintre mucenicii cei mai apropiaţi, Petru, Iacob si Ioan, au urcat pe muntele Tabor ca să se roage.

Potrivit Bisericii, aici, apostolii au fost învăluiţi într-un nor de lumină, în timp ce Iisus se ruga. Mai multe obiceiuri şi tradiţii legate de această zi au fost transmise în credinţa populară.

Schimbarea la față a lui Iisus Hristos (sau Transfigurarea Domnului) este un eveniment descris de Evangheliile sinoptice, în care Iisus se schimbă la față pe Muntele Tabor, (Matei 17:1-9, Marcu 9:2-8, Luca 9:28-36). Iisus devine strălucitor, vorbește cu Moise și Ilie și este numit Fiul lui Dumnezeu. Este una dintre minunile lui Iisus menționate în Evanghelii.

Schimbarea la Faţă a Domnului poartă şi numele popular de „Obrejenie” ori „Pobrejenie”, cu semnificaţia de „probozire”, adică ocărâre sau certare a oamenilor neascultători pe parcursul anului următor.

Sărbătoarea a prilejuit de-a lungul timpului apariţia a numeroase superstiţii, tradiţii, obiceiuri asociate în spaţiul popular românesc, mai ales cu transformările naturii şi oamenilor aduse de sosirea toamnei. Din 6 august, frunzele încep să se îngălbenească, apele să se răcească, păsările călătoare pornesc spre ţările calde, iar gândacii şi târâtoarele îşi caută adăpost în pământ, pregătindu-se pentru iarnă.

• se interzice scăldatul: de la Probăjenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în râu; apele, fiind de acum tot mai reci, cresc riscul îmbolnăvirilor
• nu se lucrează și la biserică se duc poame din noua recoltă, se binecuvântează și se împart
• fructele, în special strugurii și prunele, sunt bune de gustat, deoarece devin pline de dulceață și savoare, existând și o zicală în acest sens, și anume: “boabă nouă în gură veche”
• nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare
• fetele sunt sfătuite să nu se spele sau să se pieptene în această zi, pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă
• este bine să evitaţi călătoriile, deoarece se spune că vă veţi rătăci
• despre oamenii care nu-și văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineața zilei, se spune că vor muri până la sfârșitul anului
• nu se spală în această zi, deoarece o să fiţi năpădiţi de ploşniţe şi păduchi
• femeile însărcinate, dacă vor posti în această zi, vor avea parte de o naştere uşoară şi de copii sănătoşi

14 august: Înainteprăznuirea Adormirii Maicii Domnului

În ziua dinaintea sărbătorii Adormirii Maicii Domnului se oficiază, în cadrul Vecerniei Mari, Rânduiala Prohodului Adormirii Maicii Domnului.

Prohodul Maicii Domnului a fost alcătuit de Manuel din Corint la începutul secolului al XVI-lea, după modelul Prohodului Mântuitorului care se cântă în Vinerea Mare.

15 august: Adormirea Maicii Domnului, cea mai mare sărbătoare a verii

Sfânta Maria este sărbătorită în această zi de creștinii din toată lumea și marchează trecerea Fecioarei Maria în Împărăția Cerurilor. Adormirea Maicii Domnului este cea mai mare sărbătoare creștină a verii.

Potrivit tradiției ortodoxe, Fecioara Maria a mai trăit 11 ani după răstignirea lui Iisus Cristos și a fost înștiințată de Arhanghelul Gavriil că se apropie momentul plecării din viața pământească.

Sfinții Apostoli au fost chemați să-și ia rămas bun de la Fecioara Maria, dar Apostolul Toma nu a putut să vină și aceștia au decis să închidă mormântul.

După câteva zile, când s-a întors Apostolul Toma, au deschis mormântul pentru a o vedea ultima dată pe Sfânta Maria, dar au observat că acesta era gol și și-au dau seama că a fost luată în Împărăția Cerurilor.

De Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.

În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea.

Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care, plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forţa de a vindeca diferite boli.

Dacă unele obiceiuri se referă strict la femei şi la fete, nici bărbaţii nu sunt ocoliţi de păstrarea tradiţiei.

Aceştia, în data de 15 îşi schimbă pălăria cu căciula, iar cei care mai sunt văzuţi cu pălăria după această dată sunt luaţi în râs de ceilalţi săteni.

Tot acestora le este interzis să doarmă pe prispa casei, ori în târnaţ în această zi.

Nu este bine să stai cu ușa închisă pe parcursul acestei zile. Se spune ca Fecioara Maria poate intra oricând în casele creștinilor pentru a împarți harul sau divin.

29 august: Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul – ultima mare sărbătoare din Anul Bisericesc

În 29 august, Biserica Ortodoxă marchează prin zi de post aspru Tăierea Capului Sfântului Ioan Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului.

Potrivit obiceiurilor populare, în această zi nu se bea vin roşu şi nu se mănâncă varză. Postul este unul aspru.

Tot în această zi, în unele regiuni rurale nu se folosește cuțitul, toată mâncarea fiind ruptă cu mâna.

Deşi ziua de pomenire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost rânduită de Biserică zi de post şi de doliu, unele lăcaşuri de rugăciune, biserici de mir sau de mănăstire îşi serbează hramul.

De asemenea, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este numită Crucea Mică.

În trecut, oamenii care făceau păcate grele, furau, ucideau, tâlhăreau, ca să fie iertaţi, ţineau un post foarte aspru, netrecut în calendarul ortodox, numit de la Cruce pân’ la Cruce, adică de pe 29 august până pe 14 septembrie, când se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci.

Tăierea Capului Sf.Ioan Botezătorul este ultima mare sărbătoare din Anul Bisericesc. Biserica ortodoxă serbează de obicei ziua morţii sfinţilor, adică data trecerii lor spre cele cereşti, ca ziua lor de naştere. Numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul fac exceptie de la aceasta regulă.

Astfel, Biserica a închinat lui Ioan şase sărbători: zămislirea lui – 23 septembrie; naşterea – 24 iunie; soborul lui – 7 ianuarie; tăierea capului – 29 august; prima şi a doua aflare a capului 24 februarie; a treia aflare a capului său – 25 martie.

Extrem de interesant este faptul că Sfântul Ioan Botezătorul nu este cinstit doar de confesiunile creştine, ci şi de unele grupări gnostice (mandeeni, nazorei), unionişti şi de musulmani, cei din urmă deţinând moaşte ale sfântului pe care le păstrează în moschei.

Totodată, din ajunul sărbătorii şi în ziua praznicului nu se mănâncă preparate din varză, deoarece Sfântului Ioan i s-a tăiat capul pe varză, de şapte ori, şi iar a înviat.

Din același motiv nu se mănâncă nici fructe sau legume roşii. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene, care au forma capului.

Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei: aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.

30 august – Sfântul Alexandru

Credincioșii ortodocși îl sărbătoresc în 30 august pe Sfântul Alexandru. Cunoscut ca protector al bărbaților sau al oamenilor, Sfântul Alexandru a fost episcop la Constantinopol, în timpul împăratului Constantin cel Mare (313-337).

Alexandru este un nume cu rezonanță în istorie, fiind foarte vechi în onomastica grecească. Acesta înseamnă protector al bărbaților sau al oamenilor.

Potrivit tradiției populare, de Sfântul Alexandru, nu este bine să-ți vorbești aproapele de rău, iar Biserica îi îndeamnă pe credincioșii să fie mai milostivi.

În folclorul nostru, numele Alexandru apare ca un termen de comparație ideal în materie de vitejie și a intrat în onomastică și datorită mai multor martiri și sfiniti din primele secole ale erei noastre.

Numele Alexandru a fost purtat de 22 de domnitori ai celor două țări românești. Primul a fost Nicolae Alexandru, domn al Țării Românești din 1352.