Înălțarea Domnului 2026. La 40 de zile după Paște, la data de 21 mai în 2026, creștinii sărbătoresc Înălțarea Domnului, într-o zi cu semnificații aparte pentru români, care marchează și Ziua Eroilor, cât și praznicul Sfinților Constantin și Elena.

Publicitate

Astfel, în 2026, data de 21 mai devine o zi cu o puternică semnificație spirituală și simbolică, în care se întâlnesc credința, tradiția și memoria colectivă.

Ce simbolizează Înălțarea Domnului

Potrivit Faptelor Apostolilor, după Înviere, Hristos S-a arătat ucenicilor timp de 40 de zile, apoi S-a înălțat la cer, de pe Muntele Măslinilor, în prezența acestora.

Înainte de Înălțare, Mântuitorul le-a promis că va trimite Duhul Sfânt, iar această făgăduință s-a împlinit la Rusalii. Din acel moment, sărbătoarea a fost marcată distinct, în joia din a șasea săptămână de după Paști.

Publicitate
Clinica Balneomed Articol 728x90

Tradiția spune că locul Înălțării Domnului este pe Muntele Măslinilor, la Ierusalim, unde se află o capelă ce păstrează o piatră cu urma piciorului lui Hristos, fiind un loc sfânt și de pelerinaj pentru creștini și musulmani.

Totuși, pe lângă semnificația religioasă, sărbătoarea reprezintă și un moment de comemorare: este Ziua Eroilor.

În toate bisericile ortodoxe se oficiază slujbe de pomenire pentru eroii români, căzuți pe câmpurile de luptă, în închisori sau în lagăre.

Sinții Constantin și Elena

De asemenea, pe 21 mai, potrivit Calendarului Ortodox 2026, sunt sărbătoriți și Sfinţii Mari Împăraţi Constantin şi Elena.

Publicitate

Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena sunt două figuri fundamentale pentru creștinismul universal.

Sărbătoarea este una cu profundă încărcătură religioasă și spirituală, iar tradițiile și obiceiurile legate de această zi sunt respectate de secole în multe regiuni din România.

Potrivit Bisericii Ortodoxe, datorită împăratului Constantin, creștinismul a devenit religie permisă în Imperiul Roman, iar duminica a fost stabilită zi oficială de odihnă.

Mama sa, Elena, a sprijinit puternic credința creștină, fiind cunoscută pentru descoperirea Sfintei Cruci și ctitorirea de biserici în locurile sfinte.

Tradiții și obiceiuri

În credința populară, această zi este însoțită de numeroase obiceiuri și tradiții:

Publicitate
  • În această zi, credincioșii se salută spunând: "Hristos s-a înălțat!" - "Adevărat s-a înălțat!",
  • Plante de leac: se sfințesc leușteanul, paltinul, alunul, considerate plante de protecție,
  • Leușteanul la brâu: se poartă la brâu de către femei, ca protecție împotriva relelor și a bolilor.

De asemenea, se fau pomeni pentru cei adormiți: se dau pâine caldă, ceapă verde, brânză, rachiu.

Casele și mormintele sunt împodobite cu frunze de paltin și leuștean.

Din bătrâni, în această zi se fac ritualuri pentru animale. Vitele sunt marcate, mieii sunt tăiați, caii primesc fân proaspăt și nu sunt puși la muncă.

Publicitate

Se spune că începerea semănatului este interzisă, deoarece țăranii cred că lucrările agricole nu aduc spor în această zi.

Alte obiceiuri și tradiții:

  • Păsările cerului nu se mai prind, fiind considerate sfinte în această zi,
  • Femeile nu torc și nu spală rufe, pentru a nu atrage ghinionul asupra gospodăriei,
  • Se spune că focul aprins în curte sau la marginea grădinii ține departe animalele sălbatice și duhurile rele,
  • În unele zone, ciobanii își aleg baciul, iar oamenii din sat se adună la horă, la fel ca de Rusalii.