România va trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie, când ora 03:00 va deveni ora 04:00. Trecerea la ora de vară înseamnă că zilele devin mai lungi și că vom avea mai multă lumină seara.

Publicitate

Ziua de duminică, 29 martie, va fi cea mai scurtă zi din an, cu doar 23 de ore.

Chiar dacă în restul zilelor numărul real de ore nu se schimbă, după ajustare beneficiem de mai multă lumină naturală în a doua parte a zilei, spre după-amiază și seară, iar nopțile par mai scurte.

Ora de vară în România

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene (UE).

Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care trece ţara noastră în noaptea de sâmbătă spre duminică, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932, scrie Agerpres.

Publicitate

Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, potrivit www.astro-urseanu.ro.

România a semnat Convenţia fusurilor orare în 1979, iar în 1997, prin Ordonanţa nr. 20 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, la art (1) se precizează că:

"În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00".

Publicitate

Cum a apărut "ora de vară"

Benjamin Franklin a sugerat în anul 1784 această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi care a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie - 1 octombrie), potrivit sursei menţionate.

Publicitate

Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai - 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

În 1966, a devenit obligatorie la nivel național, iar în anii ’80, președintele Ronald Reagan a prelungit perioada în care era folosită, pentru a conserva energia.

De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă cuprinsă între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.

Publicitate

Ora de vară 2026. Cum ne poate afecta această schimbare

Trecerea la ora de vară 2026 poate afecta organismul, deoarece "mută" brusc ceasul biologic cu o oră. Deși schimbarea pare minoră, pentru unele persoane este suficientă pentru a apărea efecte care durează câteva zile sau chiar una sau două săptămâni.

Cele mai frecvente probleme sunt legate de somn, când multe persoane adorm mai greu și se trezesc mai obosite, mai ales la început, când practic "pierd" o oră de odihnă.

În timpul zilei pot apărea oboseală și somnolență, scade energia și cresc momentele de neatenție. Acest lucru poate duce și la o concentrare mai slabă, cu mai multe greșeli la școală, la muncă sau la volan.

Publicitate

Această schimbare poate influența și starea de spirit. Unele persoane devin mai iritabile, mai anxioase sau au mai puțină răbdare.

În plus, imediat după trecerea la ora de vară, unele studii au observat o creștere temporară a riscului de probleme cardiovasculare, mai ales la cei care au deja afecțiuni.

Tot în primele zile, din cauza lipsei de somn și a atenției scăzute, pot apărea mai multe accidente.

Ora de vară poate deregla și rutina alimentară. Foamea apare la ore neobișnuite, iar dacă se mănâncă târziu pot apărea disconfort digestiv sau balonare.

Publicitate

Copiii și adolescenții pot fi mai afectați, deoarece au tendința să adoarmă oricum mai târziu, iar persoanele cu program fix dimineața sau cele care se confruntă cu insomnie, depresie ori anxietate pot resimți schimbarea mai puternic.