„Cap de porc”, cel mai periculos infractor român, cere Tribunalului Alba contopirea pedepselor. Are condamnări de 40 de ani de închisoare în România, Spania şi Italia

Cel mai periculos infractor român, Ioan Clămparu, poreclit ”cap de porc”, solicită la Tribunalul Alba contopirea pedepselor la care a fost condamnat în Spania şi România. Interlopul este închis la Penitenciarul Aiud. Magistraţii au descoperit în cazierul acestuia o nouă condamnare, de 18 ani de închisoare, primită în 2009, în Italia.

Cele două pedepse pentru care Ioan Clămparu vrea contopirea sunt de 20 de ani primită în Spania, respectiv 11 ani şi 8 luni, în România. Condamnarea din Spania a fost recunoscută în România printr-o deciziei a Curţii de Apel Bacău. În România, interlopul a primit în 13 ani de închisoare în 2011, pentru constituire grup infracţional organizat, trafic de persoane şi proxenetism.

În 2014, Tribunalul Sibiu a decis că Noul Cod Penal este lege mai favorabilă în cazul acestuia şi a scăzut condamnarea la 11 ani şi 8 luni de închisoare, decizie care a rămas dfinitivă prin necontestare. Ioan Clămparu a iniţiat, în aceste condiţii, un proces prin care solicită contopirea condamnărilor de 20 de ani, respectiv 11 ani şi 8 luni de închisoare. De asemenea, acesta mai solicită scăderea din pedeapsa finală a perioadei de aproximativ 5 ani cât a fost închis în Spania, recunoscută anul trecut prin decizie a ÎCCJ.

Interlopul cere ca pedeapsa finală să fie cea de 11 ani şi 8 luni. Parchetul vrea, însă, ca intelopul să rămână cu pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare, la care ar urma să se aplice un eventual spor de către instanţa de judecată. De asemenea, din pedeapsa finală ar urma să îi fie scăzută perioada cât a fost încarcerat. Cererea formulată de Ioan Clămparu se judecă la Tribunalul Alba.

Instanţa nu a putut pronunţa încă o decizie în condiţiile în care în cazierul condamnatului a fost descoperită o nouă pedeapsă foarte mare despre care nu se ştia până în prezent. Este vorba despre condamnarea acestuia la 18 ani de închisoare, în Italia, în 2009 pentru constituire grup infracţional organizat şi consum ilicit de droguri. Presa spaniolă a scris la un moment dat că între 2000 şi 2002, Clămparu a creat în Italia o grupare specializată pe trafic internaţional de droguri care activa în principal pe ruta Spania – Italia. Atunci ar fi reuşit să trimită 27 de kilograme de cocaină din Madrid la Milano într-un camion de al poştei spaniole.

Luând în considerare şi decizia din Italia, Clămparu are în prezent trei condamnări definitive în trei ţări la un total de aproape 40 de ani de închisoare cu executare. Instanţa de la Tribunalul Alba a decis să solicite oficial Curţii de Apel din Milano decizia de condamnare a acestuia care a rămas definitivă în urmă cu aprope 8 ani. Cererea de contopire va fi pusă din nou în discuţie la termenul din 19 iunie 2017. Clămparu a fost adus şi încarcerat în ţară din Spania în 2015, pe baza mandatului european de arestare emis pe numele său. În Spania a fost condamnat pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, trafic de minori şi întreruperea cursului sarcinii.

Considerat de presa iberică unul dintre cei mai periculoşi traficanţi de fiinţe umane, Clămparu, poreclit şi Cap de porc, s-a predat autorităţilor din Spania în toamna lui 2011, Audienţa Naţională spaniolă decizând atunci închiderea românului, pe numele căruia fuseseră emise ordine europene de căutare şi arestare pentru acuzaţiile de exploatare sexuală în Spania şi România. Reţeaua pe care Clămparu a iniţiat-o a avut ca model modul de acţiune, regulile şi pedepsele utilizate în cadrul Camorrei italiene. Clămparu i-a cunoscut pe ceilalţi membri ai bandei, condamnaţi între timp şi ei la închisoare, în penitenciarul de la Aiud, unde executa o pedeapsă pentru omor. El a fost eliberat condiţionat în 1999, după executarea a două treimi din pedeapsa de 15 ani.

Potrivit procurorilor, pe relaţia România-Spania a acţionat, din 2001, o reţea de trafic internaţional de persoane, cu ramificaţii în mai multe judeţe din ţară: Sibiu, Prahova şi Neamţ. Reţeaua era structurată într-o manieră piramidală, fiind condusă de către acesta. Conform rechizitoriului, existau segmente distincte ale reţelei care se ocupau de recrutarea sau racolarea victimelor, de obţinerea documentelor de călătorie şi transportul fetelor până în Spania, unde tinerele erau preluate de alţi membri ai reţelei şi obligate să practice prostituţia. Fetele erau obligate să se prostitueze numai cu cetăţeni spanioli şi nu aveau voie să vorbească una cu cealaltă despre adevărata lor identitate. Multe dintre fete au reuşit cu timpul să fugă, unele chiar cu ajutorul unor clienţi spanioli, şi au depus mărturie împotriva racolatorilor şi proxeneţilor.