Categoriile de români care ar putea scăpa de plata CASS. Măsuri anunțate de ministrul propus la Sănătate

Reorganizarea gărzilor medicale, extinderea screeningului pentru nou-născuți și reducerea blocajelor financiare din spitale se numără printre prioritățile anunțate de Alexandru Rogobete, propus de PSD pentru funcția de ministru al Sănătății în viitorul Guvern. Acesta promite continuarea investițiilor în infrastructura sanitară, dezvoltarea serviciilor medicale și măsuri pentru ca pacienții să aibă acces mai rapid la tratamente.

O altă prioritate anunțată de Alexandru Rogobete este eliminarea contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului și pentru veteranii de război.

Alexandru Rogobete a prezentat principalele direcții pe care intenționează să le urmărească la conducerea Ministerului Sănătății, în mesaje publicate pe Facebook.

Printre obiectivele sale se află reorganizarea sistemului de gărzi, reducerea deficitului de personal medical, finanțarea predictibilă a spitalelor și extinderea programelor de prevenție.

Rogobete susține că reformele trebuie să pornească de la problemele concrete ale unităților sanitare și de la nevoile pacienților, fără măsuri bugetare care ar putea afecta funcționarea serviciilor medicale.

Publicitate

„Sănătatea are nevoie de reforme care construiesc, nu de măsuri care blochează. De continuitate, nu de improvizații”, a transmis acesta.

Rogobete propune eliminarea CASS pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului și veteranii de război

Alxeandru Rogobete consideră că măsura trebuie adoptată cât mai rapid, subliniind că impactul deciziilor din sănătate nu poate fi evaluat exclusiv prin prisma economiilor bugetare.

„Nu putem vorbi despre respect pentru familie, despre susținerea natalității și despre recunoștință față de cei care au luptat pentru România, iar în același timp să tratăm aceste categorii exclusiv prin prisma unor calcule contabile”, a transmis Rogobete, într-un mesaj publicat pe Facebook.

„De aceea, una dintre măsurile pe care le voi propune cu prioritate este eliminarea CASS pentru aceste două categorii”, a precizat acesta.

Gărzi plătite pentru medicii rezidenți încă din primul an

Una dintre schimbările anunțate vizează organizarea și remunerarea gărzilor efectuate de personalul medical.

Alexandru Rogobete propune reorganizarea sistemului actual și plata corespunzătoare a gărzilor, inclusiv pentru medicii rezidenți aflați în primul an de pregătire.

Măsura ar urma să facă parte dintr-un pachet mai amplu de intervenții pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă din spitale și reducerea presiunii asupra personalului medical.

O altă prioritate este diminuarea treptată a deficitului de angajați din unitățile sanitare.

Rogobete consideră că stabilitatea sistemului depinde atât de investițiile în infrastructură și echipamente, cât și de asigurarea unui număr suficient de medici, asistenți și alte categorii de personal.

„Nu putem vorbi despre performanță medicală fără să respectăm oamenii care țin sistemul în funcțiune”, a afirmat acesta.

Finanțare predictibilă pentru spitale, ambulanțe și programele naționale de sănătate

Un alt obiectiv important îl reprezintă prevenirea blocajelor financiare care pot afecta activitatea unităților medicale.

Rogobete susține necesitatea unei finanțări predictibile pentru spitale, serviciile de ambulanță și programele naționale de sănătate, astfel încât furnizarea serviciilor medicale să nu fie perturbată de lipsa resurselor.

Prioritatea anunțată vizează continuitatea îngrijirilor și evitarea întârzierilor în accesul pacienților la investigații și tratamente.

Potrivit acestuia, deciziile privind cheltuielile din sănătate trebuie să țină cont de efectele asupra pacienților și asupra personalului medical.

Screening neonatal extins la 22 de biomarkeri. Aproximativ 140.000 de nou-născuți, vizați anual

Prevenția și depistarea timpurie a bolilor reprezintă o altă componentă a priorităților prezentate.

Alexandru Rogobete intenționează să extindă programele de screening oncologic și neonatal, pentru identificarea mai rapidă a unor afecțiuni și inițierea tratamentului în stadii cât mai timpurii.

În cazul nou-născuților, obiectivul anunțat este extinderea screeningului neonatal la 22 de biomarkeri, cu aproximativ 140.000 de beneficiari anual.

Screeningul neonatal presupune efectuarea unor teste în primele zile de viață, pentru identificarea unor boli care pot să nu prezinte simptome evidente imediat după naștere, dar pentru care diagnosticul precoce poate avea un rol esențial.

Numărul de 22 de biomarkeri și estimarea de 140.000 de nou-născuți reprezintă țintele comunicate de Rogobete. Implementarea programului la această scară depinde de organizarea serviciilor, capacitatea laboratoarelor și asigurarea finanțării.

În domeniul oncologic, extinderea screeningului ar urma să urmărească depistarea mai rapidă a cancerului, înainte ca boala să ajungă în stadii avansate.

Acces mai rapid la medicamente inovatoare și noi mecanisme de compensare

Pe lista priorităților se află și îmbunătățirea accesului pacienților la medicamente și terapii moderne.

Rogobete propune dezvoltarea unor mecanisme de evaluare și compensare a tratamentelor, precum și operaționalizarea Fondului de Inovație.

Obiectivul declarat este reducerea întârzierilor dintre apariția unor terapii noi și accesul efectiv al pacienților din România la acestea.

De asemenea, acesta susține încheierea unor parteneriate transparente cu industria farmaceutică, în condițiile respectării interesului public.

Spitalele regionale și centrele pentru mari arși

Alexandru Rogobete a inclus între obiective continuarea investițiilor în infrastructura medicală.

Printre proiectele menționate se numără cele trei spitale regionale de urgență de la Iași, Cluj și Craiova, investiții importante pentru dezvoltarea serviciilor medicale și reducerea presiunii asupra unităților sanitare existente.

O altă prioritate este operaționalizarea centrelor pentru mari arși, astfel încât pacienții cu arsuri severe să poată beneficia de îngrijiri specializate în unități adaptate acestor cazuri.

Rogobete urmărește și dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate, consolidarea medicinei de familie și extinderea serviciilor de îngrijiri paliative și sănătate mintală.

Aceste direcții vizează creșterea accesului la servicii medicale în afara internării continue și îmbunătățirea îngrijirii persoanelor cu boli cronice sau afecțiuni complexe.

Rețele medicale mai eficiente pentru infarct, AVC și terapie intensivă

Printre obiectivele anunțate se află și consolidarea rețelelor de intervenție pentru urgențele medicale majore.

Sunt vizate în special serviciile destinate pacienților cu infarct miocardic, accident vascular cerebral (AVC) și celor care necesită terapie intensivă.

În asemenea situații, timpul până la diagnostic și tratament poate influența decisiv evoluția pacientului.

Dezvoltarea rețelelor medicale presupune o mai bună coordonare între serviciile de urgență, unitățile spitalicești și centrele care pot asigura intervențiile specializate.

Digitalizarea sistemului sanitar și evaluarea spitalelor după rezultatele medicale

Alexandru Rogobete a anunțat că digitalizarea, transparența și evaluarea performanței spitalelor vor rămâne priorități.

Acesta susține că activitatea unităților sanitare nu ar trebui analizată exclusiv prin indicatori administrativi sau financiari, ci și prin rezultatele medicale obținute și experiența pacienților.

O asemenea abordare ar pune accent pe calitatea serviciilor, eficiența tratamentelor și modul în care pacienții interacționează cu sistemul de sănătate.

Când ar putea fi aplicate măsurile anunțate

Alexandru Rogobete a fost nominalizat de PSD pentru portofoliul Sănătății în Cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu.

Potrivit calendarului parlamentar anunțat, audierile miniștrilor propuși sunt programate pentru 19 și 20 octombrie 2026, iar votul de învestitură a Guvernului ar urma să aibă loc marți, 20 octombrie.

În acest context, prioritățile prezentate de Rogobete reprezintă direcții de acțiune pentru un eventual nou mandat la Ministerul Sănătății.

Aplicarea măsurilor va depinde de învestirea Guvernului, de deciziile administrative și legislative ulterioare și de resursele bugetare alocate sistemului sanitar.