Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Câți ”bani de buzunar” au primit pe semnătură deputații de Alba, Beniamin Todosiu și Corneliu Olar, în anul 2021


Publicat

Statul român este generos cu parlamentarii țării, în ceea ce privește ”banii de buzunar” pe care aceștia îi primesc lună de lună, doar pe bază de semnătură. Vorbim de o procedură complexă prin care sume mari de bani le revin, lunar, deputaților și senatorilor, pe lângă indemnizațiile de parlamentar. 

Doi parlamentari din Alba, deputații Beniamin Todosiu (USR) și Corneliu Olar (PNL) apar într-un top realizat de publicația fanatik.ro cu cele mai mari sume cerute ”pe semnătură”. Beniamin Todosiu apare chiar de două ori. 

Este vorba despre suma forfetară, care este dată parlamentarilor pentru închirierea spațiilor de birouri în care își desfășoară activitatea în teritoriu, plata salariilor angajaților, dar și pentru consumabile (materiale de birotică, bani de protocol, bani pentru transport prin județ, sau produse de curățenie.

Dacă pentru salariile celor care îi țin agenda unui parlamentar și cele de bunuri și servicii se cer documente, pentru jumătate din sumă, adică consumabile, este necesară doar o declarație pe propria răspundere, ”pe semnătură”.

Un parlamentar, primește lunar, 10.951 lei, salariu lunar. Însă, statul a stabilit că aceștia să primească tot lunar și  28.080 de lei – suma forfetară, pentru buna desfășurare a activității de deputat sau senator.

Din acestă sumă, jumătate, undeva la 14.000 de lei, se poate da, lunar doar pe bază de semntură. Însă dacă într-o lună, sau două, sau chiar trei, parlamentarii nu iau lunar suma, aceasta poate fi luată toată odată.

Reporterii de la fanatik.ro au reușit să obțină listele cu deconturile luate de parlamentarii din România, în anul 2021. Printre ei apar deputații Beniamin Todosiu și Corneliu Olar.

De asemenea, în top-ul sumelor cerute se află și deputatul AUR, George Simion, care susține că mare parte din banii pentru activitatea partidului vin din donații.

Beniamin Todosiu deputat USR de Alba

Todosiu este ”campionul” topului făcut de fanatik.ro, pe luna martie a anului 2021. Acestuia i s-au decontat 42.900 lei din suma forfetară. De asemenea, în luna mai, acesta a mai primit 39.800 lei.

Corneliu Olar deputat PNL de Alba

Corneliu Olar figurează o singură dată cu bani primit în anul 2021. În septembrie el a primit cei mai mulți bani dintre parlamentarii care au solicitat: 42.000 lei.

George Simion AUR

Veniturile de care dispun cei din AUR sunt subiect de discuții încă de la apariția formațiunii politice. După ce Simion a intrat în parlament, acesta a cerut în anul 2021, de trei ori să îi fie decontate sume forfetare.

În iulie a primit 41.600 lei, în septembrie 37.600 lei și în octombrie 37.600 lei.

Lista publicată de fanatik.ro, cu deconturile pe anul 2021

IANUARIE:

Cristina Trăilă (PNL) -București:  31.600 lei
Dan Vîlceanu (PNL) – Gorj: 31.000 lei
Csoma Botond (UDMR) – Cluj: 29.600 lei
Simona-Maya Teodoroiu (PSD) – Prahova: 29.000 lei
Petru Farago (UDMR) – Arad: 28.400 lei
Gabriel-Ioan Avrămescu (PNL) – Buzău: 27.900 lei
Ionel Stancu (minoritatea macedoneană): 27.900 lei
Dan Barna (USR) – Sibiu: 27.900 lei
Eugen Bejinariu (PSD) – Suceava: 27.800 lei
Filip Havârneanu (USR) – Iași: 27.800 lei

FEBRUARIE:

Dan Tănasă (AUR) – Mureș: 45.300 lei
Dan Tudorache (PSD) – București: 39.600 lei
Costel Șoptică (PNL) – Botoșani: 39.400 lei
Ovidiu-Sergiu Bîlcea (PNL) – Arad: 37.100 lei
Remus Munteanu (PSD) – Neamț: 35.700 lei
Vetuța Stănescu (PNL) – Hunedoara: 35.600 lei
Dragoș-Cătălin Teniță (USR) – București: 35.200 lei
Dan-Cristian Popescu (PSD) – București: 34.900 lei
George-Cristian Tuță (PNL) – Ilfov: 34.500 lei
Alexandru-Ioan Andrei (PNL) – Giurgiu: 34.200 lei

MARTIE:

Beniamin Todosiu (USR) – Alba: 42.900 lei
Dănuț Aelenei (AUR) – Constanța: 38.700 lei
Glad-Aurel Varga (PNL) – Arad: 37.900 lei
Andrei-Daniel Gheorghe (PNL) – Ilfov: 37.800 lei
Mihai-Ioan Lasca (AUR) – Bihor: 37.300 lei
Sas Lóránt-Zoltan (USR) – Bistrița-Năsăud: 35.800 lei
Iulian Bulai (USR) – Neamț: 35.700 lei
Alin-Gabriel Apostol (USR) – București: 35.700 lei
Marian-Iulian Rasaliu (PSD) – Brașov: 35.100 lei
Sebastian-Ioan Burduja (PNL) – București: 34.800 lei

APRILIE:

Dumitrina Mirea (AUR) – Neamț: 40.400 lei
Mihai-Viorel Fifor (PSD) – Arad: 39.000 lei
Diana Stoica (USR) – București: 37.900 lei
Ioan Mang (PSD) – Bihor: 37.400 lei
Brian Cristian (USR) – Maramureș: 37.000 lei
Radu-Mihai Cristescu (PSD) – Satu Mare: 36.700 lei
Daniel Florea (PSD)  – București: 35.900 lei
Antonio Andrușceac (AUR) – Bacău: 35.700 lei
Boris Volosatîi (AUR) – Diaspora: 35.000 le

Daniel-Codruț Blaga (USR) – Dâmbovița: 34.900 lei

MAI:

Oana Murariu (USR) – Cluj: 42.900 lei
Beniamin Todosiu (USR) – Alba: 39.800 lei
Remus-Gabriel Mihalcea (PSD) – Argeș: 38.700 lei
Viorel Băltărețu (USR) – Cluj: 36.900 lei
Ioan Mang (PSD) – Bihor: 36.400 lei
Cristina-Mădălina Prună (USR) – București: 35.400 lei
Antonel Tănase (PNL) – București: 33.600 lei
Daniel Tudorache (PSD) – București: 33.600 lei
Gheorghe Șoldan (PSD) – Suceava: 33.500 lei
Marilen-Gabriel Pirtea (PNL) – Timiș: 33.000 lei

IUNIE:

Iulian-Alexandru Muraru (PNL) – Iași: 45.000 lei
Silviu Feodor (minoritatea lipovenilor): 44.000 lei
Laura Vicol (PSD) – Dolj: 41.500 lei
Cristian-Paul Ichim (USR) – Bacău: 40.700 lei
Hajdu Gabor (UDMR) – Harghita: 39.300 lei
Raisa Enachi (AUR) – Vaslui: 36.200 lei
Manmaria Gavrilă (AUR) – Hunedoara: 36.100 lei
Cosmin Șandru (PNL) – Timiș: 36.000 lei
Marius-Andrei Miftode (USR) – Brașov: 35.600 lei
Antonel Tănase (PNL) – București: 35.200 lei

IULIE:

Laura Vicol (PSD) – Dolj: 43.900 lei
George Simion (AUR) – București: 41.600 lei
Sebastian-Ioan Burduja (PNL) – București: 40.300 lei
Manmaria Gavrilă (AUR) – Hunedoara: 39.100 lei
Marius-Andrei Miftode (USR) – Brașov: 38.300 lei
Diana-Anda Buzoianu (USR) – București: 37.800 lei
Laurențiu-Dan Leoreanu (PNL) – Neamț: 36.600 lei
Hajdu Gabor (UDMR) – Harghita: 36.300 lei
Mirela-Elena Adomnicăi (PSD) – Suceava: 36.300 lei
Radu-Marian Moisin (PNL) – Cluj: 36.100 lei

AUGUST:

Ion-Marian Lazăr (USR) – Vâlcea: 39.900 lei
Constantin Șovăială (PNL) – Sibiu: 39.500 lei
George-Cristian Tuță (PNL) – Ilfov: 38.500 lei
Diana-Anda Buzoianu (USR) – București: 37.200 lei
Pollyanna Hanellore Hangan (USR) – Hunedoara: 34.600 lei
Radu-Iulian Molnar (USR) – Cluj: 34.300 lei
Antonel Tănase (PNL) – București: 34.100 lei
Mugurel Cozmanciuc (PNL) – Neamț: 33.800 lei
Ludovic Orban (PNL) – București: 33.400 lei
Răzvan Prișcă (PNL) – Prahova: 33.300 lei

SEPTEMBRIE:

Corneliu Olar (PNL) – Alba: 42.000 lei
Diana-Anda Buzoianu (USR) – București: 41.900 lei
Valentin-Ilie Făgărășian (PNL) – Diaspora: 40.500 lei
Francisc Tobă (independent): 37.600 lei
George Simion (AUR) – București: 37.600 lei
Ana-Loredana Predescu (PSD) – Brașov: 37.400 lei
Iulius-Marian Firczak (minoritatea ruteană): 36.500 lei
Cătălin Drulă (USR) – Timiș: 36.400 lei
Ovidiu-Sergiu Bîlcea (PNL) – Arad: 35.500 lei
Simina Tulbure (USR) – Diaspora: 35.000 lei

OCTOMBRIE:

Diana-Anda Buzoianu (USR) – București: 54.600 lei
Pavel Popescu (PNL) – București: 49.700 lei
Jaro-Norbert Marșalic (PNL) – Caraș-Severin: 42.500 lei
Kolcsár Anquetil-Károly (UDMR) – Mureș: 39.000 lei
Diana Morar (PNL) – Bistrița-Năsăud: 38.800 lei
Costel Barbu (PNL) – Teleorman: 38.800 lei
Iulian Bulai (USR) – Neamț: 37.700 lei
Vetuța Stănescu (PNL) – Hunedoara: 37.600 lei
George Simion (AUR) – 37.600 lei
Gheorghe Șimon (PSD) – 37.100 lei

NOIEMBRIE:

Mihai Polițeanu (USR) – Prahova: 81.100 lei
Jaro-Norbert Marșalic (PNL) – Caraș-Severin: 49.000 lei
Adrian Miuțescu (independent) – Argeș: 46.300 lei
Florică-Ică Calotă (PNL) – Teleorman: 46.000 lei
Kulcsár-Terza József-György (UDMR) – Mureș: 45.500 lei
Mara Calista (PNL) – Neamț: 45.400 lei
Diana-Anda Buzoianu (USR) – București: 44.300 lei
Adrian Merka (minoritatea cehă și slovacă): 44.000 lei
Liviu-Ioan Balint (PNL): 43.900 lei
Ioan-Sabin Sărmaș (PNL): 41.800 lei

sursă: fanatik.ro.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

3 Comentarii

3 Comentarii

  1. Cetatean loial

    joi, 13.01.2022 at 11:17

    Frumos ma porcilor!

  2. pilu

    joi, 13.01.2022 at 16:48

    Acum îmi dau seama că am ales nişte hoţi nesimţiţi şi puturosi !

  3. Ion

    vineri, 14.01.2022 at 21:05

    Platiti ba impozite si taxe ca nua are Beniamin bani de sediu si de angajati…
    Eu zic sa faca un cpnt si sa ii trimitem direct banii ca asa e frumos.
    Creseam ca are putin caracter da de unde … de unde?

    Au prostit lumea cu zambetul pe buze. Astia care ati stat langa el si ati sustinut aceasta cauza mizerabila a USR va doresc sa va conduca alesii vostri toata viata.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Duminică și luni: Restricții de circulație pe DN 7 între Sibiu și Pitești pentru vehiculele de peste 7,5 tone. Intervalele orare

Publicat

foto: oradesibiu.ro

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunţă restricţii de circulaţie pe DN 7,  pentru maşinile de mare tonaj, duminică și luni, pe un traseu care care cuprind Dealul Negru și Valea Oltului:  Piteşti (intersecția DN 7 cu DN 7C) – Râmnicu Vâlcea – Veștem (intersecția DN 7 cu DN 1)

Circulaţia vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, este interzisă în zilele de duminică (23 ianuarie) și luni (24 ianuarie 2022) – zi de sărbătoare legală, Ziua Unirii Principatelor Române.

Astfel, maşinile de mare tonaj nu pot circula pe niciun sens al traseului Piteşti (intersecția DN 7 cu DN 7C) – Râmnicu Vâlcea – Veștem (intersecția DN 7 cu DN 1) duminică între orele 16.00 – 22.00 și luni între orele 6.00 – 22.00.

Încălcarea prevederilor constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Criptomonedele, cel mai mare declin din ultimele 6 luni. Bitcoin și Ethereum se prăbușesc. Deciziile care au influențat piața

Publicat

Foto: Pixabay.com

Bitcoin s-a prăbușit cu peste 7% în ultimele 24 de ore și se tranzacționa la 38.5774 dolari, potrivit datelor CoinDesk. Ether, a doua cea mai mare criptomonedă în funcție de capitalizarea de piață, a scăzut cu 8% în ultimele 24 de ore, relatează CNBC.

Declinul pieţei crypto continuă înregistrând cel mai redus nivel din august 2021 până în prezent, potrivit datelor colectate de pe platforma CoinMarketCap.

Astfel, cea mai mare criptomonedă după capitalizare înregistra vineri la ora 14:58 (ora României) un declin de peste 9,3% în ultimele 24 de ore, conform platformei CoinMarketCap, care realizează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange.

Capitalizarea totală a Bitcoin se situează la circa 772 mld. dolari, potrivit ZF.ro

În acelaşi timp, Ethereum se tranzacţiona la circa 2.770 de dolari, după un declin de circa 11,5% în ultimele 24 de ore. Capitalizarea totală a Ethereum se situează la circa 330 mld. dolari.

Bitcoin înregistrează a treia zi consecutivă de scădere, iar la nivelul pieţei şi celelalte monede digitale înregistrează un declin, în ciuda a ceea ce se credea a fi o uşoară tendinţă de decuplare a pieţei de evoluţia celei mai mari criptomonede.

Moneda ADA (Cardano) înregistrează un declin de circa 11%, în timp ce SOL (Solana) a scăzut cu circa 13% în ultimele 24 de ore.

Criptomoneda sibienilor de la Elrond Network, scădere de 15%

Tot vineri, la ora 15.38 (ora României), moneda EGLD, lansată de sibienii de la Elrond Network, înregistra o scădere de 15% pe ultimele 24 de ore şi se tranzacţiona la circa 150 de dolari, la o capitalizare totală de peste 3,1 mld. dolari.

Bitcoin a scăzut cu circa 40% de la vârful atins la începutul lunii noiembrie. Scăderile vin în contextul în care sectorul de tehnologie înregistrează un declin şi pe burse, întrucât indicele Nasdaq trece printr-o corecţie.

Americanii pregătesc noi reglementări, rușii vor să interzică minarea și tranzacționarea

La nivel global, reglementarea pieţei crypto începe să-şi arate colţii în diferite moduri. Americanii pregătesc noi reglementări pentru platformele de exchange, întrucât SEC, autoritatea de supraveghere financiară, vrea mai multă protecţie pentru investitori.

Totodată, banca centrală a Rusiei vrea ca minarea şi tranzacţionarea de criptomonede să fie interzise. Semnalul este unul important în contextul în care Rusia este a treia ţară din lume din punctul de vedere al activităţii de minare, după SUA şi Kazahstan.

Singapore a început să introducă noi măsuri şi a decis că ATM-urile crypto trebuie să fie oprite şi eliminate, ca parte a unui plan de a limita expunerea populaţiei.

Spania și Regatul Unit, noi reguli pentru reclamele crypto

Spania a introdus noi reguli în ceea ce priveşte promovarea criptomonedelor şi obligă influencerii, companiile şi firmele de PR implicate în astfel de campanii să includă şi avertismente legate de riscuri.

În Marea Britanie, autoritatea de supraveghere financiară vrea ca reclamele crypto să ajungă doar la bogaţi şi la investitorii cu experienţă.

Hackerii au furat criptomonede în valoare de 34 de milioane de dolari

Începutul anului 2022 a adus deja şi primul atac important în piaţa criptomonedelor. Hackerii au furat criptomonede în valoare totală de aproape 34 mil. dolari de la 483 de utilizatori ai platformei de tranzacţionare Crypto.com.

Trebuie menţionat că piederile acestora au fost compensate de companie.

Rusia vrea să interzicerea folosirea şi minărea criptomonedelor

Unii experți avertizează că piața cripto ar putea să se îndrepte în curând spre un declin, afectată de controlul sporit al reglementărilor și fluctuațiile intense ale prețurilor.

Bitcoin ar putea să se prăbușească în continuare pentru că banca centrală a Rusiei a propus o interdicție privind utilizarea și mineritul criptomonedelor pe teritoriul rus, susținând că moneda digitală reprezintă un risc pentru „stabilitatea financiară și suveranitatea politicii monetare”.

Banca Centrală a Rusiei a propus interzicerea folosirii şi minării criptomonedelor pe teritoriul rusesc, citând ameninţările la adresa stabilităţii financiare, a bunăstării cetăţenilor şi a suveranităţii politicii sale monetare, transmite Reuters.

Este cea mai recentă măsură severă contra criptomonedelor pe plan global, după ce guvernele, din Asia şi până în Statele Unite, şi-au exprimat temerile că monedele digitale exploatate în mod privat, extrem de volatile, ar putea submina controlul asupra sistemelor financiare şi monetare.

De ani de zile Rusia este contra criptomonedelor, spunând că ele pot fi folosite în operaţiuni de spălare de bani sau de finanţare a terorismului. În cele din urmă le-a acordat statul legal în 2020, dar a interzis folosirea lor ca mijloc de plată.

Banca Centrală a Rusiei susţine că cererea speculativă a determinat creşterea rapidă a criptomonedelor, care indică caracteristicile unei piramide financiare, şi a avertizat asupra potenţialei bule pe piaţă, care ar ameninţa stabilitatea financiară şi cetăţenii ruşi.

Instituţia a propus împiedicarea instituţiilor financiare în realizarea de operaţiuni cu criptomonede şi a precizat că trebuie dezvoltate mecanisme pentru blocarea tranzacţiilor, menită să ducă la cumpărarea sau vânzarea de criptomonede.

Interzicerea vizează şi platformele de tranzacţionare cripto. Reprezentanţii Binance au declarat pentru Reuters că sunt decişi să lucreze cu autorităţile de reglementare şi speră într-un dialog cu Banca Centrală a Rusiei privind protejarea utilizatorilor ruşi de criptomonede.

Nu sunt luate în calcul restricţii privind deţinerea de criptomonede.Utilizatorii activi de criptomonede din Rusia au avut un volum anual de tranzacţii de aproximativ cinci miliarde de dolari, a informat instituţia.

China încearcă să elimine activitatea ilegală legate de criptomonede

Anul trecut, cele mai puternice autorităţi de reglementare din China au intensificat restricţionarea criptomonedelor, interzicând platformele de tranzacţionare cripto şi activităţile de minare de criptomonede.

Zece agenţii, inclusiv Banca Centrală a Chinei (PBOC) şi autorităţi de reglementare a băncilor, a burselor şi a titlurilor de valoare, s-au angajat să lucreze împreună, pentru a elimina activitatea „ilegală” legată de criptomonede.

PBOC a informat că criptomonedele nu trebuie să circule ca monede tradiţionale şi se interzice platformelor de peste hotare să furnizeze servicii investitorilor din China prin internet, întrerupând astfel accesul Coinbase şi Binance la a doua economie mondială.

De asemenea, Banca Centrală a Chinei a interzis instituţiilor financiare, companiilor de plăţi şi firmelor de internet să faciliteze tranzacţionarea pe plan intern a criptomonedelor.

surse: AGERPRES, CNBC, Reuters, zf.ro, mediafax.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Șeful de la Protecția Consumatorului, schimbat. Cine este noul președinte al ANPC. Legături cu familia lui Adrian Năstase

Publicat

foto: constantatv.ro

Un nou șef la ANPC. Fostul președinte nu a rezistat în funcție un an de zile. Horia-Miron Constantinescu a fost numit preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) printr-o decizie a premierului Nicolae-Ionel Ciucă publicată, vineri, în Monitorul Oficial.

Acesta îl înlocuieşte pe Mihai Culeafă, care a fost numit în funcţie în luna noiembrie a anului trecut. Culeafă l-a înlocuit atunci pe Claudiu Daniel Dolot, care a preluat această funcţie la finele lunii februarie 2021.

Horia-Miron Constantinescu a mai deţinut funcţia de preşedinte al ANPC din august 2019 până în noiembrie acelaşi an, când a fost eliberat din funcţie.

Cine este noul șef al ANPC

Horia Constantinescu a fost membru PSD, a trecut la PPUSL, apoi a intrat în echipa liberalului Vergil Chițac, după care s-a întors la PSD. El a venit lângă Chițac, potrivit Info Sud-Est, pentru a prelua șefia Direcției de Servicii Publice din Primăria Constanța, dar a picat concursul de angajare și s-a întors în PSD.

În 2020, el a candidat la Primăria Constanței din partea PPUSL, partidul controlat de Dan Voiculescu.

E notorie relația sa de prietenie cu Nicușor Constantinescu (fostul baron PSD de Constanța, condamnat în multiple dosare de corupție) și Liviu Dragnea. De altfel, Dragnea l-a propulsat ca șef al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului în 2019.

Horia Constantinescu, nașul unui dintre fii lui Adrian Năstase

Potrivit G4Media, Constantinescu are o relație apropiată cu familia fostului premier Adrian Năstase, șeful OPC cununându-l pe unul dintre fiii acestuia, Andrei Năstase.

El a devenit celebru în perioada 2018-2019 după ce, în calitate de șef al OPC Constanța, a închis restaurante celebre din oraș și stațiunea Mamaia, a sancționat McDonald’s și a amendat Primăria Constanța pentru starea în care se aflau locurile de joacă din oraș (ulterior, OPC Constanța a pierdut definitiv procesul cu Primăria Constanța).

Horia Constantinescu este nepotul lui Miron Constantinescu, istoric și sociolog marxist care a contribuit la instaurarea comunismului în România, fost președinte al Marii Adunări Naționale. Miron Constantinescu este cel care a încercat să-l răstoarne pe Gheorghe Gheorghiu Dej, în 1956, după ce Hrușciov a denunțat staliniștii.

Surse: Agerpres, G4Media, Info Sud-Est

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Municipiul Alba Iulia, în proiectul „Via Transilvanica”. Participarea va contribui la valorificarea potențialului turistic

Publicat

Municipiul Alba Iulia va fi inclus în proiectul traseului „Via Transilvanica”. Participarea în cadrul acestuia va contribui la valorificarea potențialului turistic și cultural al municipiului și la creșterea numărului de turiști. 

Via Transilvanica este un traseu de drumeție care poate fi parcurs utilizând mijloace nemotorizate, pe jos, pe bicicletă, etc, de la Drobeta-Turnu Severin – unde a intrat pentru prima dată în țară regele Carol I – străbate Transilvania și ajunge până la Putna – unde se odihnește Ștefan cel Mare. Este un itinerariu care are ca principal obiectiv promovarea naturii, istoriei, turismului și multiculturalitatea Transilvaniei recunoscută peste hotare. 

Consilierii locali din Alba Iulia vor avea de aprobat, în ședința de joi, 27 ianuarie, un proiect privind participarea municipiului în cadrul proiectului „Via Transilvanica”.

Drumul cultural Via Transilvanica (Calea Transilvaniei) va promova natura, istoria și multiculturalitatea Transilvaniei. Drumul va lega Transilvania cu Dunărea (Podul lui Apolodor din Damasc) și cu Bucovina (Mănăstirea Putna).

Astfel, începând cu anul 2022 se propune aderarea municipiului Alba Iulia la proiectul „Via Transilvanica”, proiect al Asociației Tașuleasa Social.

„Via Transilvanica” ar putea deveni o rută culturală recunoscută la nivel mondial, prin oferta culturală și turistică a acesteia.

Realizarea drumului, pe o porțiune de circa 1.400 km, astfel încât să poată fi parcurs prin drumeție la pas, călare sau cu bicicleta, va pune în valoare bogățiile cultural-istorice și naturale ale ținutului transilvănean, bucovinean, bănățean, oltenesc și implicit, național.

Aderarea la acest proiect presupune stabilirea de către autoritatea locală a unui traseu astfel încât să urmărească trasee de drum deja existente, poteci și cărări sau trasee turistice care să fie deschise publicului.

Marcarea traseului se va face cu borne de andezit sculptate de același format și dimensiune, obligație care va reveni Asociației Tașuleasa Social.

Municipiul Alba Iulia va asigura amplasarea bornelor prin activități de voluntarial ale cetățenilor, împreună cu voluntari ai asociației.

Localitățile din Alba care vor fi incluse în această rută sunt prezentate în harta de mai jos.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate