CCR a decis în ce condiții încălcarea regulilor profesionale poate atrage răspunderea penală pentru ucidere din culpă

Curtea Constituțională a stabilit că legea penală nu trebuie să enumere toate regulile de precauție a căror încălcare poate atrage răspunderea penală în cazul unei ucideri din culpă. Decizia privește exercitarea profesiilor și meseriilor, precum și desfășurarea unor activități pentru care există reguli de siguranță.

Judecătorii au respins o excepție de neconstituționalitate referitoare la prevederile Codului penal care sancționează uciderea din culpă prin nerespectarea acestor reguli. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial din 28 octombrie 2026.

Citește și CCR: Demolarea construcțiilor fără autorizație este constituțională. Ce se întâmplă cu imobilele care nu pot intra în legalitate

Decizia îi privește pe medici, ingineri, instalatori, mecanici și alte persoane care desfășoară activități ce pot pune în pericol viața altora. Pedeapsa prevăzută de Codul penal este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Decizia nr. 199 din 5 martie 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 899 din 28 octombrie 2026.

Judecătorii constituționali au stabilit că dispozițiile art. 192 alin. (2) din Codul penal respectă Constituția, chiar dacă legea nu enumeră toate măsurile de precauție care trebuie respectate în exercitarea unei profesii.

Publicitate

De la ce a pornit dosarul CCR

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-un dosar penal aflat la Judecătoria Sectorului 2 București, în care o persoană fusese trimisă în judecată pentru ucidere din culpă.

În argumentele prezentate Curții, apărarea a susținut că formularea referitoare la nerespectarea „măsurilor de prevedere” este insuficient de clară și poate permite atragerea răspunderii penale pe baza unor reguli care nu sunt prevăzute expres în lege.

Avocatul a arătat că, în dosarul respectiv, procurorul făcuse referire inclusiv la o lucrare de specialitate, opinia unui specialist și un ghid nepublicat.

Potrivit argumentelor apărării, această interpretare ar putea genera situații în care un medic să fie tras la răspundere penală pentru nerespectarea unor recomandări pe care nu avea posibilitatea să le cunoască.

Ce a decis CCR despre răspunderea penală a medicilor

Curtea Constituțională a respins excepția ca neîntemeiată și a menținut constituționalitatea dispozițiilor analizate.

Judecătorii au explicat că legea penală nu poate enumera exhaustiv toate măsurile de precauție aplicabile într-o profesie sau într-o anumită activitate.

În consecință, identificarea și interpretarea regulilor relevante se realizează de către organele judiciare, în funcție de circumstanțele fiecărui caz.

CCR a subliniat că profesioniștii trebuie să manifeste o atenție sporită față de riscurile specifice activității lor.

Decizia nu stabilește însă că orice rezultat medical nefavorabil sau orice deces al unui pacient atrage automat răspunderea penală a medicului.

Pentru aplicarea formei agravate a infracțiunii trebuie să fie îndeplinite condițiile prevăzute de lege, inclusiv existența unei încălcări relevante a regulilor de precauție și legătura acesteia cu decesul.

Cine poate răspunde penal pentru nerespectarea măsurilor de precauție

CCR a explicat că forma agravată a uciderii din culpă nu se limitează la personalul medical.

În motivarea deciziei sunt menționate mai multe categorii de profesii și activități:

• Medici, farmaciști și alți specialiști din domeniul sănătății;
• Ingineri, chimiști și arhitecți;
• Mecanici, instalatori, zidari și tâmplari;
• Conducători de vehicule și persoane care desfășoară alte activități reglementate.

Pentru existența formei agravate a infracțiunii trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții: persoana să exercite o profesie, meserie sau activitate, să existe dispoziții legale ori măsuri de precauție aplicabile acesteia, iar decesul să fie consecința nerespectării respectivelor reguli.

Curtea a precizat că importantă este natura activității desfășurate în momentul producerii faptei, nu doar profesia persoanei implicate.

Astfel, inclusiv o persoană fără o calificare profesională specifică poate răspunde pentru forma agravată a infracțiunii dacă desfășoară o activitate pentru care există măsuri de precauție și, prin nerespectarea acestora, provoacă decesul unei persoane.

Pedepse de la 2 la 7 ani de închisoare

Potrivit art. 192 alin. (2) din Codul penal, uciderea din culpă săvârșită ca urmare a încălcării dispozițiilor legale sau a măsurilor de precauție pentru exercitarea unei profesii, meserii ori activități se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Dacă nerespectarea regulilor constituie, în sine, o altă infracțiune, sunt aplicabile prevederile privind concursul de infracțiuni.

CCR a reținut că inclusiv o culpă de gravitate redusă poate atrage răspunderea penală, urmând ca gravitatea acesteia să fie luată în considerare la individualizarea pedepsei.

De ce a respins CCR excepția

Curtea a invocat propria jurisprudență, inclusiv deciziile nr. 499/2018 și nr. 404/2023, prin care analizase anterior probleme similare.

Judecătorii au apreciat că formularea Codului penal este suficient de clară și previzibilă pentru a permite persoanelor vizate să înțeleagă consecințele încălcării regulilor profesionale.

CCR a făcut referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia normele penale pot utiliza formulări generale, interpretate și clarificate ulterior de instanțe.

Prin Decizia nr. 199/2026, pronunțată cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate. Decizia este definitivă și general obligatorie.