Ce salarii au judecătorii din România în 2026. CSM a publicat indemnizațiile nete și comparația cu alte țări din UE

Judecătorii din România au indemnizații lunare nete cuprinse între 6.990 de lei, pentru un magistrat stagiar aflat la începutul carierei, și 20.346 de lei, pentru un judecător cu grad profesional de curte de apel.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat grilele salariale aferente lunii octombrie 2026, inclusiv sporurile, și a comparat veniturile magistraților cu salariul mediu din România și cu nivelurile din Uniunea Europeană.

Potrivit instituției, remunerația brută a unui judecător stagiar reprezintă de 1,26 ori câștigul salarial mediu brut național. Datele au fost prezentate după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerile a cinci judecători și foști judecători români privind plata unor drepturi salariale restante.

Consiliul Superior al Magistraturii a făcut publice miercuri, 28 octombrie, informații actualizate privind veniturile judecătorilor din România, în contextul dezbaterilor referitoare la salarizarea magistraților.

Datele sunt aferente lunii octombrie și includ sporurile, cuantumul indemnizației fiind diferit în funcție de gradul profesional, vechimea în funcție și gradație.

Potrivit CSM, venitul net lunar al unui judecător stagiar începe de la 6.990 de lei, în timp ce un magistrat cu grad profesional de curte de apel poate ajunge la 20.346 de lei.

Publicitate

Instituția susține că, raportate la salariile medii din fiecare stat, indemnizațiile magistraților aflați la începutul carierei sunt sub media aritmetică europeană prezentată în EU Justice Scoreboard 2026.

Cât câștigă un judecător în România în 2026. Salariile nete, în funcție de grad și vechime

Conform grilelor publicate de CSM pentru luna octombrie 2026, indemnizațiile lunare nete, cu sporurile incluse, sunt următoarele:

• judecător stagiar: între 6.990 și 8.285 de lei.
• judecător cu grad profesional de judecătorie: între 10.486 și 16.157 de lei.
• judecător cu grad profesional de tribunal: între 14.390 și 17.948 de lei.
• judecător cu grad profesional de curte de apel: între 16.309 și 20.346 de lei.

Diferențele dintre valorile minime și maxime sunt determinate de vechimea în muncă, vechimea în funcție și gradațiile aplicabile.

De exemplu, un judecător definitiv cu grad de judecătorie, aflat la începutul carierei, are un venit net de 10.486 de lei. La nivelul superior al grilei pentru același grad profesional, indemnizația poate ajunge la 16.157 de lei.

Pentru magistrații cu grad de curte de apel, diferența dintre nivelul minim și cel maxim este de peste 4.000 de lei lunar.

Datele publicate nu includ și grila de salarizare a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin urmare, suma de 20.346 de lei nu este cel mai mare venit posibil pentru un judecător din România, ci limita superioară a categoriilor prezentate de CSM.

Cât reprezintă salariul unui judecător față de salariul mediu din România

CSM a comparat indemnizațiile magistraților cu cele mai recente date disponibile ale Institutului Național de Statistică privind câștigul salarial mediu.

În august 2026, salariul mediu la nivel național era de:

• 5.688 de lei net pe lună
• 9.497 de lei brut pe lună.

Prin comparație, indemnizația netă minimă a unui judecător stagiar, de 6.990 de lei, este cu 1.302 lei mai mare decât salariul mediu net național din august.

În cazul unui judecător cu grad de judecătorie aflat la nivelul minim al grilei, indemnizația netă de 10.486 de lei este cu 4.798 de lei peste salariul mediu net.

CSM a realizat și o comparație între veniturile brute.

Potrivit instituției, indemnizația brută a unui judecător stagiar aflat la nivelul minim al grilei reprezintă de 1,26 ori salariul mediu brut național.

Pentru un judecător definitiv cu grad de judecătorie, aflat la nivelul minim al grilei, raportul este de 1,89.

CSM: România, sub media europeană privind salariile judecătorilor la început de carieră

Consiliul Superior al Magistraturii a inclus în comunicat și o comparație cu veniturile judecătorilor din celelalte state ale Uniunii Europene.

Instituția citează raportul EU Justice Scoreboard 2026, publicat de Comisia Europeană pe baza datelor Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), aferente anului 2024.

Potrivit calculelor CSM, media aritmetică a celor 27 de valori publicate pentru statele membre este de aproximativ 2,13 salarii medii brute naționale pentru judecătorii aflați la începutul carierei.

În România, raportul prezentat de CSM pentru un judecător definitiv cu grad de judecătorie, aflat la nivelul minim al grilei, este de 1,89.

Din această perspectivă, instituția consideră că România se situează sub nivelul mediu rezultat din comparația europeană.

CSM amintește că, într-o analiză publicată în 16 iulie 2025, România ocupa locul 20 din 27 de state membre în privința venitului brut al judecătorilor aflați la începutul carierei și locul 22 pentru venitul net.

Comparația europeană are însă câteva limite importante. Datele europene se referă la anul 2024, în timp ce grilele salariale din România sunt cele din octombrie 2026. În plus, indicatorul este raportat la salariul mediu al fiecărei țări, nu la valoarea în euro a veniturilor judecătorilor.

De asemenea, media de 2,13 este o medie aritmetică a valorilor naționale, nu un salariu mediu efectiv calculat pentru toți judecătorii din Uniunea Europeană.

Câți judecători sunt în România. Aproape jumătate activează la judecătorii

CSM a prezentat și distribuția magistraților în sistemul judiciar.

Potrivit datelor disponibile la 26 octombrie 2026, analiza cuprinde 4.544 de judecători.

Dintre aceștia:

• 2.076 de judecători, aproximativ 46%, își desfășoară activitatea la judecătorii.
• 1.503 judecători, aproximativ 33%, activează la tribunale.
• 965 de judecători, aproximativ 21%, lucrează la curțile de apel.

La nivelul judecătoriilor, cei 2.076 de magistrați sunt împărțiți astfel: 1.808 au grad profesional de judecătorie, 110 au grad de tribunal, iar 158 au grad de curte de apel.

La tribunale, 556 dintre cei 1.503 judecători au grad profesional de curte de apel.

Aceste cifre evidențiază o diferență între instanța la care lucrează efectiv un judecător și gradul său profesional, utilizat pentru stabilirea unor drepturi salariale.

Prin urmare, un magistrat care își desfășoară activitatea la o judecătorie poate avea un grad profesional superior celui corespunzător instanței respective.

Datele nu reprezintă o situație completă a tuturor judecătorilor din România, deoarece analiza publicată nu include separat efectivul și indemnizațiile judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Decizia CEDO din 22 octombrie 2026. Cinci judecători români au reclamat neplata integrală a unor drepturi salariale

Publicarea datelor de către CSM vine după o decizie pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 22 octombrie 2026, în cauza „Pușcașu și alții împotriva României”.

Dosarul a vizat plângerile formulate de cinci judecători și foști judecători români, care au reclamat neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești pronunțate în favoarea lor.

Hotărârile instanțelor naționale obligau statul român să le plătească diferite sume de bani, reprezentând despăgubiri pentru diferențe de remunerare considerate discriminatorii în raport cu alte categorii de magistrați sau funcționari publici.

Reclamanții au susținut că neplata integrală a sumelor recunoscute prin hotărâri judecătorești le-a afectat drepturile protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

CEDO a respins în unanimitate cererile.

Din punct de vedere juridic, Curtea a declarat cererile inadmisibile, ca vădit nefondate. Această precizare este relevantă, deoarece decizia nu reprezintă o anulare a hotărârilor judecătorești pronunțate anterior în România.

Potrivit comunicatului oficial al instanței europene, executarea incompletă a hotărârilor naționale în circumstanțele cauzei nu a constituit o încălcare a Convenției.

Reacția CSM după decizia CEDO

În comunicatul publicat miercuri, CSM a criticat modul în care, în opinia instituției, anumite divergențe politice interne sunt prezentate în fața jurisdicțiilor internaționale.

Consiliul susține că prezentarea distorsionată a situației din România poate afecta imaginea și credibilitatea instituțiilor statului.

Poziția exprimată reprezintă evaluarea CSM în contextul dezbaterilor publice.

Totuși, sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului reprezintă un mecanism legal de protecție a drepturilor fundamentale, iar faptul că o cerere este declarată inadmisibilă nu înseamnă, prin el însuși, că sesizarea instanței internaționale a fost abuzivă.