Ce schimbări propun sindicatele pentru salarizarea din Sănătate. Coeficienți diferențiați pe locuri de muncă

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România susține că varianta convenită împreună cu Federația SANITAS și Ministerul Sănătății reprezintă „pragul minim obligatoriu” pentru ca noua lege a salarizării să poată fi considerată acceptabilă pentru angajații din sistemul sanitar.

Propunerile au fost stabilite în urma negocierilor din 31 iulie și a discuțiilor tehnice continuate în 1 august. Pachetul comun a fost transmis Ministerului Muncii, instituția care coordonează tehnic proiectul noii legi a salarizării.

FSSR avertizează că nu va accepta o preluare parțială a soluțiilor negociate și cere ca forma consolidată a proiectului să fie publicată rapid, cu precizarea clară a elementelor preluate din propunerea comună.

Publicitate

Sindicatele cer ca varianta negociată să fie preluată integral

Federația „Solidaritatea Sanitară” afirmă că forma convenită cu Federația SANITAS și Ministerul Sănătății nu este o variantă de la care autoritățile pot coborî în negocieri, ci nivelul minim de la care proiectul poate deveni acceptabil.

Potrivit FSSR, existența unei poziții comune a celor două federații reprezentative schimbă datele discuției publice. Autoritățile nu mai pot susține că nu există o alternativă tehnică sau că sindicatele din Sănătate nu au o propunere comună.

„Forma convenită de cele două federații reprezentative și Ministerul Sănătății nu este o opțiune negociabilă în minus, ci pragul minim obligatoriu de la care proiectul poate deveni acceptabil”, a transmis FSSR.

Federația susține că pachetul negociat trebuie preluat „integral și fidel”, iar impactul asupra veniturilor trebuie verificat pentru fiecare categorie de angajați.

FSSR: nu există cec în alb pentru inițiatori

Sindicaliștii spun că nu vor declara proiectul final acceptabil înainte de publicarea formei actualizate.

FSSR afirmă că susține doar transpunerea completă a arhitecturii negociate, urmată de o verificare a impactului asupra venitului total al fiecărui angajat.

„Nu acordăm un cec în alb niciunui inițiator și nu declarăm proiectul definitiv înainte ca forma actualizată să fie publicată”, precizează federația.

Poziția vine în contextul în care proiectul noii legi a salarizării a generat tensiuni majore în sistemul public de sănătate și asistență socială, inclusiv declanșarea grevei generale de către SANITAS în 28 iulie.

Ce schimbări propun sindicatele pentru salarizarea din Sănătate

Potrivit FSSR, varianta convenită cu SANITAS și Ministerul Sănătății schimbă arhitectura salarizării din sistemul sanitar.

Propunerea pleacă de la ideea că diferențele dintre unități, locuri de muncă, niveluri de risc și contribuția la continuitatea serviciilor medicale trebuie reflectate atât în salariile de bază, cât și în drepturile suplimentare.

Pachetul negociat prevede coeficienți diferențiați pe categorii de unități sanitare, astfel încât complexitatea și responsabilitatea fiecărei unități să fie reflectate în salarizare.

De asemenea, sunt prevăzuți coeficienți diferențiați pe locuri de muncă, pentru ca o parte din diferențele salariale să fie incluse direct în salariul de bază, nu doar în sporuri.

O altă componentă importantă este transferarea unei părți a recompensei pentru condiții de muncă în salariul de bază, în contextul reducerii plafoanelor maxime pentru sporuri.

Sindicatele cer și introducerea unor limite minime garantate pentru sporurile de condiții de muncă, astfel încât acestea să nu ajungă la niveluri simbolice.

În plus, pachetul prevede creșterea plăților pentru continuitatea serviciilor medicale, inclusiv pentru munca în zilele de repaus săptămânal, în sărbători legale și pentru gărzi.

Impact diferit în funcție de sporuri și încadrare

FSSR subliniază că efectul noii arhitecturi salariale nu va fi identic pentru toți angajații.

Pentru salariații care beneficiază în prezent de sporuri mari pentru condiții de muncă, între 55% și 85%, federația admite că suma aferentă sporului ar putea scădea dacă, în viitor, sporul va fi acordat la nivelul minim legal.

Totuși, sindicatul susține că simulările utilizate în negociere indică posibilitatea compensării acestei reduceri prin creșterea salariului de bază.

Situația ar putea fi diferită pentru angajații care ar pierde actuala încadrare la sporuri de condiții și care nu ar primi, în același timp, coeficienți superiori la salariul de bază. În aceste cazuri, creșterea veniturilor ar putea rămâne limitată, potrivit FSSR, la aproximativ 10%.

Testul final: venitul total de pe fluturaș

Federația „Solidaritatea Sanitară” afirmă că analiza finală nu trebuie făcută doar pe baza coeficienților din grilă, ci pe venitul total real al fiecărui angajat.

Acesta include salariul de bază, sporurile pentru condiții de muncă, plata pentru ture, noapte, gărzi, weekenduri și sărbători legale.

„Testul final pentru FSSR nu-l reprezintă cifra dintr-o grilă izolată, ci venitul total real de pe fluturaș”, transmite federația.

Sindicatul susține că varianta negociată este acceptabilă ca prag minim deoarece reduce dependența de sume compensatorii, diferențiază mai mult salariile de bază și introduce garanții pentru condițiile de muncă.

Ministerului Muncii i se cere publicarea formei consolidate

FSSR cere Ministerului Muncii să publice rapid forma consolidată a proiectului noii legi a salarizării.

Sindicaliștii solicită ca ministerul să arate transparent, punct cu punct, ce elemente a preluat din propunerea comună agreată cu Ministerul Sănătății și cele două federații reprezentative.

Federația avertizează că orice preluare selectivă sau parțială a pachetului negociat ar putea menține riscul pierderilor de venit pentru anumite categorii de salariați.

În viziunea FSSR, miza nu este doar modificarea unei grile, ci construirea unei arhitecturi salariale care să reducă inechitățile și să protejeze veniturile reale.

Posibile proteste dacă soluția comună nu este preluată

FSSR avertizează că respingerea soluției comune ar schimba natura conflictului social.

Potrivit federației, protestele nu ar mai fi îndreptate doar împotriva unui proiect considerat nesatisfăcător, ci ar deveni acțiuni pentru apărarea unei variante concrete de salarizare, negociată cu Ministerul Sănătății și susținută de cele două federații reprezentative.

„Dacă autoritățile refuză să transpună ceea ce Ministerul Sănătății și cele două federații reprezentative au convenit, responsabilitatea eșecului dialogului social le aparține”, afirmă FSSR.

Sindicaliștii susțin că, într-un asemenea scenariu, acțiunile de protest desfășurate în condițiile legii ar fi legitime.

Greva SANITAS, suspendată după deblocarea posturilor și amânarea legii

Tensiunile legate de noua lege a salarizării au dus la declanșarea grevei generale în sistemul public de sănătate și asistență socială, în 28 iulie.

În timpul grevei au fost asigurate urgențele și serviciile medicale obligatorii.

Sindicaliștii au cerut o lege a salarizării corectă, negociată real cu organizațiile sindicale, care să elimine inechitățile dintre categoriile profesionale și să nu ducă la scăderea veniturilor.

Pe 31 iulie, SANITAS a anunțat suspendarea grevei generale după ce Camera Deputaților a aprobat deblocarea posturilor vacante din Sănătate, iar adoptarea noii legi a salarizării a fost amânată.

Federația a precizat însă că greva nu este încheiată definitiv. Decizia ar urma să fie reanalizată în momentul în care în Parlament va fi înregistrat un nou proiect al legii salarizării.

Ce urmează pentru legea salarizării

Următorul pas așteptat de sindicate este publicarea formei consolidate a proiectului de către Ministerul Muncii.

În funcție de conținutul proiectului, federațiile sindicale vor decide dacă varianta răspunde cerințelor negociate sau dacă sunt necesare noi acțiuni de protest.

Pentru angajații din sistemul sanitar, miza principală rămâne venitul total real, nu doar salariul de bază înscris în grilă.

FSSR susține că noua lege trebuie să păstreze veniturile, să corecteze diferențele salariale dintre categorii și să recompenseze mai bine condițiile de muncă, gărzile, munca în ture și activitatea din zilele libere legale.