Cetatea dacică de la Căpâlna: O nouă licitație pentru proiectarea lucrărilor de restaurare, conservare și punere în valoare

Proiectarea lucrărilor de restaurare, consolidare și punere în valoare a Cetății dacice de la Căpâlna, aflată în comuna Săsciori, a fost scoasă la licitație a cincea oară de Institutul Național al Patrimoniului.

Față de ultima licitație desfășurată în luna august 2020, valoarea contractului a fost majorată cu circa 140.000 de lei, fiind estimată acum la peste 810.000 de lei, fără TVA. 

Institutul Național al Patrimoniului a lansat vineri, 21 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), o nouă licitație pentru servicii de proiectare pentru elaborare documentații tehnico-economice și asistență tehnică pentru restaurare și punere în valoare a monumentului istoric „Cetatea dacică de la Căpâlna”, sat Căpâlna, comuna Săsciori.

Valoarea totală estimată este de 817.799 de lei, fără TVA.

Aceasta este cea de-a cincea licitație pentru proiectarea lucrărilor de restaurare și punere în valoare a Cetății dacice de la Căpâlna. În anul 2019 au fost lansate trei licitații, iar în anul 2020 încă o licitație. Cele patru proceduri anterioare au fost anulate după ce nu s-au prezentat ofertanți.

 

Cetatea Dacică de la Căpâlna (sec. I a. Chr – II p. Chr) a fost edificată pe „Dealul Cetății” care se înalță în stânga râului Sebeș (Valea Frumoasei), legat fiind de restul înălțimilor de o șa îngustă și mărginit de două pâraie (Valea Gărgălăului și Pârâul Râpii). Șaua de legătură a fost barată de daci cu șanțuri și valuri de pământ prevăzute cu palisade. Partea superioară a mamelonului, amenajată în terase, este apărată de un turn – locuință prins în zidul de incintă. Turnul – locuință se află în dreptul zonei de acces în sit, pe o platformă tăiată în stâncă. Are plan pătrat ( latura de 9,5 metri și grosimea zidului de 1,73 m) și intrarea pe latura de E (largă de 1,26 m). Zidul de incintă, inegal ca grosime (de la 1,5 m la 2,5 m) se păstrează acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior). Perimetrul cetății (zidul și turnul – locuință) măsoară 280 de metri. Intrarea în cetate se făcea prin turnul de pe latura de S. Pe latura de N-E se afla o intrare secundară mărginită de două ziduri. În interioriul cetății se ridicau mai multe construcții: pe cea mai înaltă terasă un turn de veghe din lemn, o construcție cu pereții de lemn și baza din piatră lângă turnul – locuință, o scară cu bază de piatră, un canal și mai multe barăci de lemn.

„Zona protejată Căpâlna” are o suprafață de 490 ha (din care situl Căpâlna – 55 ha) și se situează în sud-vestul teritoriului administrativ al comunei Săsciori, la circa 2 kilometri de vatra satului Căpâlna. Calea de acces este DN 67 C Transalpina, care leagă orașele Sebeș (Alba) și Novaci (Gorj). Situl are un singur acces, prin șaua care leagă Dealul Cetății de Dealul Stăunilor.

Accesul pe platoul pe care este amplasată Cetatea Dacică Căpâlna se poate face pornind de la șosea pe o potecă de cca. 2,3 kilometri, parțial circulată cu mijloace auto 4 x 4.

Tema de proiectare

Modul de abordare al restaurării zidurilor ruinate trebuie definit pe baza unei metodologii de intervenție. Intervențiile propuse trebuie să se bazeze pe folosirea materialelor și tehnicilor istorice sau a unora compatibile.

Intervențiile de conservare a ruinelor nu vor include lucrări de reconstrucție sau reconstruire, ci procedee de conservare adaptate modului de lucru antic, aplicate ruinelor existente – integrarea lacunelor, completare cu rol de protecție.

Este posibilă doar recompunerea unor elemente și zone restrânse, prin anastiloză fundamentată prin rezultatele cercetărilor, nu vor fi admise reconstituiri bazate exclusiv pe analogii.

Obiective: 

– zidurile fortificației, cu turnul de acces – conservare, restaurare;

– Turnul-locuință – conservare, restaurare;

– Accesul secundar – conservare, clarificare a configurației;

– Valurile de pământ și șanțurile – evidențiere mai bună în peisajul sitului;

– Canalul de colectare a apei – conservare;

– Recuperarea topografiei antropice antice – prin sugestie și reconstrucție parțială a unor forme și amenajarări

Cerințele funcționale specifice sunt următoarele:

– conservare și restaurareconservare a materialelor;

– conservare a elementelor constructive;

– restaurare;

– sistematizare verticală;

– remodelare locală a terenului;

– colectare și dirijare a apei meteorice;

– captare și dirijare a apei din sol;

– controlul vegetației;

– acoperiri de protecție;

– infrastructură de vizitare, interpretare și prezentareamenajare alei și poteci;

– amenajare platforme pentru observație;

– amenajare spații de refugiu;

– amenajare de grupuri sanitare minimale în cadrul circuitelor de vizitare;

– panotaje;

– spații pentru prezentări audio – video și interactive;

– machete;

– infrastructură de administrarecasă de bilete / birou pază (10 mp);

– depozitare (8-10 mp);

– grup sanitar (4-6 mp);

– spații pentru rezervoarele de apă potabilă, apă pluvială, apă gri și apă uzată (15-20 mp);

– centrală de monitorizare video;

– spațiu pentru colectarea deșeurilor;

foto: arhiva INP