Cine muncește în România: Cu ocazia Zilei Internaționale a Muncii, celebrată anual pe 1 Mai și dedicată recunoașterii contribuției lucrătorilor și drepturilor acestora, Monitorul Social al Friedrich Ebert Stiftung prezintă o analiză a evoluției populației ocupate din România în perioada 2008–2024.

Publicitate

Alba se află pe locul 5 la nivel național, în ceea ce privește rata de ocupare a populației, pe județe.

Studiul arată că 71 % din locuitorii județului cu vârste între 15 și 64 de ani muncesc sau învață.

Acest lucru plasează Alba după județele Cluj, Timiș, Sibiu și Brașov.

Populația ocupată cuprinde toate persoanele care exercită în mod obișnuit o ocupație aducătoare de venit, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod independent, în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte tipuri de plăți.

Publicitate

 

Conform INS, populația ocupată civilă nu cuprinde cadrele militare și persoanele asimilate acestora (personalul MApN, MAI, SRI), deținuții și salariații organizațiilor politice și obștești.

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă se calculează ca procentaj al populației ocupate raportat la populația rezidentă cu vârsta între 15 și 64 de ani.

Acest raport a înregistrat o ușoară creștere între 2008 (62,5%) și 2024 (63,4%), potrivit Mediafax, care citează studiul realizat de Friedrich Ebert Stiftung.

Există variații semnificative între județe în ceea ce privește ratele de ocupare a populației în vârstă de muncă. Valorile cele mai înalte se înregistrează în județele Cluj (78%), Timiș (77%) și Sibiu (74%).

Publicitate

În București, numărul persoanelor ocupate (1,3 milioane) este mai mare decât cel al populației rezidente în vârstă de muncă, datorită faptului că aici lucrează un număr semnificativ de rezidenți în județele limitrofe.

Nivelurile cele mai mici ale ocupării sunt în județele Giurgiu (40%), Botoșani (41%) și Călărași (41%).

Aceste date subliniază nevoia unor politici publice care să susțină accesul echitabil la muncă, reducerea disparităților regionale și îmbunătățirea condițiilor pentru toți lucrătorii, arată Monitorul Social într-un studiu dat vineri (1 mai) publicității.