Ziua Internațională a Muncii: Cum se sărbătorește în România și în alte țări. Care sunt originile zilei de 1 Mai

Ziua Internațională a Muncii este sărbătorită în fiecare an pe 1 mai și este dedicată muncitorilor și drepturilor acestora.

Marcată în numeroase țări, inclusiv în România, sărbătoarea are origini legate de mișcările sindicale și de lupta pentru drepturi sociale.

Originea sărbătorii este legată de protestele muncitorilor din Chicago, din anul 1886. Atunci, aceștia au cerut ca ziua de lucru să fie redusă la opt ore.

Protestele s-au încheiat cu incidente violente în Piața Haymarket, iar în memoria victimelor, data de 1 Mai a devenit un simbol al luptei pentru drepturile muncitorilor.

Din 1890, la inițiativa celei de-a Doua Internaționale Socialiste, 1 Mai a devenit Ziua Internațională a Muncii, fiind sărbătorită în majoritatea țărilor europene și nu numai.

Astfel, ziua de 1 Mai a fost marcată în România începând din 1890 prin organizarea de petreceri câmpeneşti.

Primele demonstraţii muncitoreşti organizate la noi în ţară au avut loc în 1945, la Bucureşti, iar ultimele s-au desfăşurat în 1971.

Ziua Muncii: Cum se sărbătorește în România

În zilele noastre, Ziua Muncii este un prilej de relaxare și socializare, iar românii sărbătoresc prin organizarea de grătare, cât și prin excursii la mare sau la munte.

Pentru a ajunge pe litoral, majoritatea persoanelor aleg trenul ca mijloc de transport, iar în 2026, CFR Călători a suplimentat trenurile spre mare în perioada 30 aprilie - 4 mai 2026, prin introducerea curselor directe către Constanța și Mangalia și legături mai dese din București.

De asemenea, cabanele de la munte sunt la mare căutare, fiind preferate de cei care vor să petreacă departe de aglomerația orașelor.

Vezi și Zile libere de 1 mai 2026. Unde să ieși cu familia sau cu prietenii, într-un weekend prelungit. Idei de minivacanță

1 Mai: Cum se sărbătorește în alte țări

Germania

În Germania, ziua de 1 Mai este cunoscută ca "Der Erste Mai" sau "Tag der Arbeit" și este zi liberă legală. Sărbătoarea are atât o semnificație veche, legată de venirea primăverii și de alungarea spiritelor rele, cât și una modernă, legată de drepturile muncitorilor.

În multe orașe au loc manifestații, marșuri și discursuri organizate de sindicate, iar în Berlin ziua este cunoscută mai ales pentru adunări publice și proteste.

Italia

Ziua de 1 Mai este cunoscut ca "La Festa dei Lavoratori" sau "Festa del Lavoro". Pentru italieni, sărbătoarea are o semnificație importantă, deoarece amintește de realizările sociale și economice ale mișcării sindicale și de lupta pentru drepturile muncitorilor.

Astfel, în multe orașe se organizează demonstrații, marșuri și proteste prin care sunt susținute condiții mai bune de muncă.

Italienii care nu participă la evenimentele organizate cu ocazia acestei zile, aleg să se relaxeze sau să petreacă timp cu familia.

Franța

Pentru francezi, 1 Mai este o zi cu puternică valoare socială și simbolică. Ziua este asociată cu lupta pentru condiții mai bune de muncă, dar și cu tradiția oferirii de lăcrămioare, considerate simbol al norocului și al prospețimii primăverii.

De asemenea, există mai multe denumiri pentru această zi: "la Fête du Travail" (Ziua Muncii); "la Fête du Muguet" (Ziua Lăcrămioarelor) sau simplu "le Premier Mai" (1 Mai).

Cum se sărbătorea 1 Mai la Alba Iulia în perioada comunistă

Totuși, în perioada regimului comunist, în România, ziua de 1 Mai a fost transformată într-un moment de festivism oficial și propagandă.

Sărbătoarea era marcată prin parade, defilări, lozinci muncitorești și manifestații de amploare organizate pe marile bulevarde, pe stadioane sau în spații cunoscute.

Evenimentele aveau de multe ori rolul de a glorifica regimul și de a aduce omagii cuplului Ceaușescu.

Foto: Ioan Urca

În Alba Iulia, 1 Mai Muncitoresc în perioada comunismului era momentul în care elevii de gimnaziu, liceu şi angajații fabricilor din Alba se reuneau.

Partidul organiza la Alba Iulia toate ceremoniile, de la defilările din centrul oraşului până la spectacolele patriotice de pe stadion. Totul trebuia să fie ca la carte, iar pentru a se întâmpla acest lucru se făceau repetiții.

Așadar, pe 1 Mai nimeni nu muncea, dar erau obligaţi să defileze. Pentru defilările muncitorești, angajații erau aduși în grupuri din timpul programului de lucru, li se dădeau pancarte cu sloganuri comuniste sau ceaușiste și erau puși să defileze prin fața tribunei oficiale.

O atenție aparte era acordată elevilor, care trebuiau să fie prezenți la manifestații chiar dacă nu învățau în oraș.

Cum se pregăteau elevii pentru Ziua Muncii

Pregătirile începeau cu câteva săptămâni înainte de Ziua Oamenilor Muncii, în curțile școlilor și pe stadion, unde elevii repetau poezii, cântece patriotice și dansuri tematice.

Repetițiile aveau loc zilnic, iar elevii erau scutiți de la ore pentru a participa la pregătiri. Totul trebuia pus la punct până în ziua de 1 Mai.

Defilarea muncitorilor și a elevilor se încheia pe stadionul orașului, aflat în zona în care se găsește astăzi centrul comercial Alba Mall.

Cei care nu erau selectați de activiști pentru a participa direct la defilare erau organizați în coloane, primeau pancarte și erau așezați ordonat în rândurile celor care trebuiau să aplaude coloanele muncitorești.

Și angajații fabricilor din Alba Iulia, precum Mecanica, Utilajul, Refractara, Ardeleana, Porțelanul sau Uzina "Ardealul" erau chemați la repetiții cu aproximativ două săptămâni înainte de 1 Mai.

Aceştia, la fel ca elevii, treceau prin faţa tribunei, care era amenajată în faţa fostului sediu al Poştei din Alba Iulia, lângă sediul IPJ Alba, de unde erau priviţi de fruntașii nomenclaturii P.C.R. Citește mai multe AICI.