Cine preia atribuţiile lui Kovesi şi cum se va face numirea următorului procuror-șef la DNA

Șefa DNA Laura Codruța Kovesi a fost revocată luni din funcție de către președintele Klaus Iohannis. Direcția Națională Anticorupție va avea peste o lună un nou șef, însă președintele Iohannis ar putea avea dreptul să refuze o singură dată, motivat, propunerea ministrului Justiției, dacă modificările aduse la Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor intră în vigoare.

Ce urmează după revocarea lui Kovesi? 

Procurorul general Augustin Lazăr a delegat-o, luni, pe Anca Jurma pentru a ocupa funcţia de procuror-şef interimar al DNA , potrivit unui anunţ al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţei şi Justiţie (PÎCCJ).

Ministerul Justiţiei a anunţat că organizează în perioada 9 iulie -30 iulie 2018 selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Ca urmare a decretului prin care preşedintele Klaus Iohannis a revocat-o din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe Laura Codruţa Kovesi şi a publicării acestuia în Monitorul Oficial, procurorul general Augustin Lazăr a emis, luni, ordinul de delegare în această funcţie a Ancăi Jurma, procuror DNA, anunţă Parchetul General.

Anca Jurma a îndeplinit pe parcursul a două mandate atribuţiile de procuror şef al Serviciului de cooperare internaţională şi programe din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar ulterior a fost numită consilier al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Cine face numirea unui nou procuror-șef la DNA? 

În privința procurorului general, procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT și adjuncților acestora, legea actuală prevede (alin. 1 art. 54 din Legea nr. 303/2004) că numirea este făcută de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

În varianta actuală, legea prevede că președintele are dreptul să refuze mai multe propuneri ale ministrului Justiției, însă acest lucru s-ar putea schimba până în luna august, dacă vor intra în vigoare până atunci modificările la Legea nr.303/2004. Potrivit noii legi privind organizarea judiciară, președintele Klaus Iohannis ar avea dreptul să refuze o singură propunere a ministrului Justiției.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Parlamentului cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Legii 303/204 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Preşedintele precizează că legea transmisă la promulgare ridică probleme, deoarece unele dintre modificări sunt neclare şi contradictorii.

Curtea Constituțională a decis că atribuţiile preşedintelui ar fi golite de conţinut dacă nu ar putea refuza motivat numirea unui magistrat, dar eliminarea acestui drept nu ridică probleme de constituţionalitate.

Dacă CCR nu va admite sesizarea lui Klaus Iohannis, președintele ar putea fi obligat să promulge aceste modificări, printre care se numără și această restrângere a drepturilor președintelui în procesul de numire a procurorilor-șefi.

Comisia specială care a modificat cele trei legi ale Justiţiei – Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost condusă de Florin Iordache.

Modificările asupra celor trei legi ale justiţiei, adoptate la sfârşitul anului trecut de către Parlament au fost constestate la Curtea Constituţională a României (CCR) şi de către PNL şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar CCR a decis în cazul tuturor celor trei legi că modificările sunt parţial neconstituţionale, urmând ca acestea să se reîntoarcă la comisie.

Ulterior, aceste legi s-au întors din nou la președintele Klaus Iohannis, însă acesta a considerat că acestea sunt în continuare neclare și a sesizat din nou Curtea Constituțională.

sursa: digi24.ro