Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Cine sunt magistrații din raza Curții de Apel Alba Iulia care au decis că o fetiță de 11 ani poate consimți un act sexual


Publicat

justitie

În urmă cu mai bine de un deceniu, o fetiță de doar 11 ani, dintr-o localitate din Hunedoara a fost violată în mod repetat, timp de șapte luni de un bărbat de 52 de ani, dar și de mai mulți minori.

Faptele s-au petrecut în curtea unor vecini, unde fetița mergea să se joace. Rând pe rând instanțele din zonă au dat decizii diferite, de la act sexual cu un minor, la viol, iar la act sexual cu un minor și anii au trecut.

După o decizie definitivă dată de magistrații Curții de Apel Alba Iulia, familia alături de fată și un avocat au atacat decizia la CEDO.

CEDO a consimțit că instanțele din România nu pot face diferența între un act sexual cu un minor și un viol. Cazul a fost redeschis, Jurj Viorel, bărbatul care a violat-o a fost condamnat pentru viol, dar decizia nu este definitivă.

Reporterii de la Liberatatea.ro au urmărit cazul și au făcut public NUMELE TUTUROR magistraților care rând pe rând au fost implicați în dosar.

Ce s-a întâmplat, ce decizii au luat magistrații și cum s-a desfășurat procesul la instanțele din zonă.

Potrivit libertatea.ro cinci procurori şi patru judecători au decis că un copil de clasa a IV-a are discernământ şi poate consimţi să facă sex cu un bărbat care îi putea fi bunic.

  • Jurj Viorel, agresorul sexual de 52 de ani, a susţinut că “fetiţa l-a provocat să facă sex cu ea, deoarece era mereu îmbrăcată sumar”. Iar magistraţii l-au crezut.
  • Fetiţa de 11 ani a fost violată în curtea vecinilor, acolo unde mergea să se joace cu copiii care erau de-o seamă cu ea. La insistenţele lui Jurj, alţi cinci adolescenţi au agresat sexual minora.
  • Pentru fapta lor, ei au primit nişte amenzi simbolice. Mai bine de un deceniu, fata s-a străduit să le demonstreze magistraţilor români că a fost victima unui viol.
  • Doar trei din şapte judecători i-au dat până acum dreptate.

Cum s-au petrecut ororile

Fata era elevă în clasa a IV-a atunci când a fost violată de şase indivizi care locuiau în acelaşi sat cu ea. Cinci dintre agresorii sexuali erau adolescenţi, iar cel care i-a instigat, Jurj Viorel, avea 52 de ani. Calvarul fetiţei a durat şapte luni.

În tot acest timp, Jurj o amenința că o omoară cu bătaia dacă spune cuiva, iar Ioanei i-a fost ruşine şi frică să le ceară ajutorul părinţilor ei. În martie 2009, observând că fata nu mai foloseşte absorbante intime, mama a început să-i pună întrebări.

Şi abia atunci a aflat prin ce trece fetiţa care, în urma agresiunii sexuale, rămasese însărcinată. Părinţii au depus în aceeaşi zi reclamaţie la Poliţie, iar cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Rechizitoriul

Jurnalista Adriana Oprea notează în articolul din Libertatea.ro că rechizitoriul întocmit de procurorul DUMITRU ŞOFAN se bazează pe declaraţiile fetiţei, certificatul medico-legal, declaraţii de martori şi declaraţiile celor şase învinuiţi.

În certificatul medico-legal se preciza doar că victima “prezintă deflorare completă, iar pe corp nu sunt prezente urme de violenţă”. Iar ca martori, procurorul Şofan a audiat doar două fetiţe care avea 13 şi 14 ani, surorile adolescenţilor puşi sub învinuire.

Singurii care n-au vrut să creadă că un copil de 11 ani poate consimţi un act sexual au fost poliţiştii de la IPJ Hunedoara. Ei au solicitat ca fetiţei să i se facă o expertiză medico-legală psihiatrică. Iar concluziile au fost că ea suferea de stres posttraumatic.

Dar procurorul Şofan nu a ţinut cont de raport în rechizitoriu.

Jurj Viorel a fost trimis în judecată nu pentru viol, ci pentru act sexual cu un minor. Pentru unul dintre agresori s-a decis neînceperea urmăririi penale, pentru că el avea 13 ani, iar ceilalţi patru adolescenţi au primit doar câte o amendă simbolică, de 250 de lei sau 100 de lei.

Acest rechizitoriul a fost confirmat, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, NICOLAE PAŞTIU.

Procuroare: ”Nu rezultă, fără dubiu, că victima nu s-a opus” Părinţii Ioanei au formulat plângere împotriva soluţiei de netrimitere în judecată a celor patru fraţi care recunoscuseră că au întreţinut relaţii sexuale cu fetiţa de 11 ani. “Toţi cei patru au ameninţat-o că, dacă nu vor întreţine raporturi sexuale, îi vor anunţa familia despre ce s-a întâmplat între aceasta şi Jurj Viorel, aşa încât ne găsim în prezenţa unei constrângeri psihice”, se precizează în plângerea părinţilor, care face trimitere şi la raportul de expertiză medico-legală-psihiatrică aflat în dosar.

Cazul a ajuns pe masa unei procuroare care a respins plângerea, ca neîntemeiată. “Din analiza tuturor actelor dosarului nu a rezultat fără dubiu că actele sexuale au fost săvârşite fără acordul părţii vătămate, nefiind deci întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de viol”, notează SANDA IONELA DRAIA, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Judecătoarea admite că fetiţa ”a fost supusă la o traumă psihică” Dosarul în care Jurj Viorel era acuzat de act sexual cu un minor a ajuns la Judecătoria Deva şi a fost repartizat judecătoarei PETRONELA NEGREA DRUCAN. Părinţii fetiţei au cerut schimbarea încadrării faptei în viol.

În pledoaria sa, avocatul familiei, Marin Miertoiu, a declarat instanţei că este mirat de faptul că victima “nu a putut fi privită cu inocenţa unui copil, ci este pusă pe o scară cum numai prostituţia este pusă, abuzându-se de justa valoare a probelor administrate”.

Procurorul de şedinţă, JEAN NICOLAE UNCHEŞELU, a spus că se opune cererii de schimbare a încadrării juridice, motivând că deşi “în cauză este vorba de o vârstă foarte fragedă a părţii vătămate, respectiv 11 ani, cu privire la iresponsabilitate nu se poate face o asimilare, ca să se considere că partea vătămată nu este conştientă de faptele sale”.

Iar judecătoarea a decis că fetiţa de 11 ani nu a fost violată, ci a făcut sex de bunăvoie cu bărbatul care putea să-i fie bunic.

Judecătoarea Negrea Drucan l-a condamnat pe Jurj Viorel la 3 ani de închisoare şi l-a obligat să plătească victimei 10.000 de lei daune morale, admiţând că fetiţa “a fost supusă la o traumă psihică, ca urmare a faptelor inculpatului” şi că “pot apărea repercusiuni pe parcursul dezvoltării şi maturizării sale”.

Zece luni mai târziu, aceeaşi judecătoare a respins, ca nefondată, plângerea prin care părinţii fetiţei cereau tragerea la răspundere penală şi a celor patru fraţi care au abuzat fetiţa la îndemnul lui Jurj.

Procesul s-a mutat la Curtea de Apel Alba Iulia

Părinţii fetiţei au atacat decizia de condamnare a lui Jurj, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Hunedoara, unde un complet format din judecătorii Ioan Adrian Sava şi Violina Draia l-a condamnat pe Jurj Viorel pentru viol, la 4 ani de închisoare.

Dar Jurj Viorel a făcut recurs, iar Curtea de Apel Alba Iulia i-a dat din nou dreptate lui: n-a fost viol, deşi fetiţa avea doar 11 ani.

Jurj Viorel a rămas condamnat pentru act sexual cu un minor, la 3 ani de închisoare. Decizia a fost luată de judecătorii MONICA FELICIA FARCAŞ, MARIUS AUREL MOTOLEA şi SANDA TRIF. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a fost reprezentat în proces de procuror ALINA OANĂ.

Familia a apelat la CEDO

CEDO: Justiţia din România are o mare problemă După ce fost dată decizia definitivă, părinţii Ioanei, ajutaţi de avocata Adina Laza, s-au adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului. Iar CEDO a decis că justiţia din România are o mare problemă, atât timp cât instanțele nu pot face diferenţa între viol şi act sexual cu un minor.

”România nu are capacitatea de a dezvolta o practică judiciară stabilă şi coerentă asupra noţiunii de consimţământ, pentru a diferenţia clar cazurile de viol de cazurile cu raporturi sexuale consimţite cu un minor”

În baza deciziei CEDO, cazul Ioanei a fost redeschis, iar după un proces care a durat aproape trei ani, Jurj Viorel a fost condamnat recent pentru viol, la 5 ani de închisoare. Decizia nu este definitivă.

Cine sunt magistrații

  • Şofan Dumitru, cel care a întocmit rechizitoriul, este acum procuror-şef Secţie Urmărire Penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
  • Nicolae Paştiu, cel care a confirmat rechizitoriul, este procuror-şef Secţie Urmărire Penală la Pachetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
  • Draia Sanda Ionela, cea care a respins plângerea părinţilor fetiţei, lucrează şi azi Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi este procuror-şef Secţie Judiciară.
  • Petronela Negrea Drucan, prima judecătoare care a decis că fata de 11 ani a consimţit actele sexuale la care a fost supusă, profesează la Tribunalul Hunedoara.
  • Jean Nicolae Uncheşelu, primul procuror de şedinţă care s-a opus schimbării încadrării faptei lui Jorj din act sexual cu un minor în viol, e procuror la DNA – Structura Centrală.
  • Monica Felicia Farcaş, preşedinta completului de la Curtea de Apel Alba Iulia care a decis că fetiţa de 11 ani s-ar fi putut apăra, este azi preşedinta Judecătoriei Blaj.
  • Marius Aurel Motolea, judecător în completul condus de Farcaş, profesează acum la Secţia I Civilă a Curţii de Apel Alba Iulia.
  • Judecătoarea Sanda Trif, judecătoarea de la Curtea de Apel Alba a ieşit la pensie în ianuarie anul trecut, iar Alina Oană este procuror DNA – ST Alba Iulia.

După un deceniu de procese, Ioana, victima care la 11 ani a fost violată de şase indivizi, continuă şi azi bătălia în instanţă, pentru a i se face dreptate. Nici la acest moment, Codul Penal român nu prevede explicit vârsta la care un minor poate să consimtă un act sexual.

Cine sunt magistraţii care au decis că o fetiţă de 11 ani poate consimţi sexul cu un bărbat de 52 de ani

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Victor

    marți, 03.03.2020 at 12:05

    astia vor primi si pensii speciale, nu?
    sa nu uitati cand mai iesiti in strada ptr „justitie”

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Din 1 iulie, granițele din interiorul UE s-ar putea redeschide fără restricții. Care este acum situația din fiecare țară

Publicat

vama

Granițele din interiorul Uniunii Europene s-ar putea deschide începând din 1 iulie, iar decizia va fi luată în urma unei întâlniri a miniștrilor de interne din țările membre, la care comisarul Ylva Johansson a cerut ridicarea restricțiilor de circulație pe cuprinsul Uniunii.

Ylva Johansson a declarat, la euronews, că până la finele lunii iunie țările membre trebuie să-și deschidă granițele și să ridice toate controalele de la frontiere pentru cetățenii din statele membre, astfel încât să nu mai fie nevoie de carantină și nici de certificate de sănătate.

„Am ajuns foarte aproape de momentul în care trebuie să redeschidem total frontierele”, a spus Johansson.

Johansson a cerut revenirea la liberă circulație între statele membre ale Uniunii, iar ridicarea restricțiilor să se petreacă simultan și coordonat.

Fiecare țară ia propria decizie în privința restricțiilor pe care le păstrează și a momentului în care revine la normalitate, însă rezultatele definitive ar urma să apară în zilele următoare, după întâlnirea care are loc vineri între miniștrii de interne ai UE.

Italia și Spania sunt țările care au fost cele mai reticente la redeschiderea de la 15 iunie a granițelor pentru turiștii străini, în condițiile în care sunt și cele mai afectate de pandemia de coronavirus dintre țările Uniunii.

*Situația din fiecare țară, acum

Spania a anunțat, vineri, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Guvernului, că la 1 iulie va permite cetățenilor europeni să intre în țară fără să mai petreacă 14 zile de carantină. Se pare că vor mai exista și după 1 iulie restricții de vizitare a unor regiuni – cum sunt Madrid și Barcelona – care încă nu au închis focarele de coronavirus. În acest moment, Spania nu permite accesul pe teritoriul său fără o carantină de 14 zile, cu excepția unui grup de 6.000 de turiști germani și scandinavi care vor merge în Insulele Baleare pe 22 iunie.

Italia și-a deschis granițele pe 3 iunie pentru cei din UE și Marea Britanie, după ce impusese pe 9 martie carantina totală a țării. De la 3 iunie, cei din UE nu sunt supuși carantinei, cu condiția să nu fi traversat și alte țări cu două săptămâni înainte să ajungă în Italia.

Franța va permite de la 15 iunie cetățenilor UE și britanicilor să călătorească fără carantină, potrivit anunțului premierului Edouard Philippe. Până atunci, călătoriile în Franța sunt permise doar pentru străinii aflați în situații majore.

Germania va permite cetățenilor din UE și din Marea Britanie să intre în țară din 15 iunie, iar până atunci trebuie să prezinte la graniță motive întemeiate pentru a putea trece frontierele statului federal. Până la 15 iunie rămân în vigoare controalele de la granița germană cu Austria, Elveția, Franța și Danemarca, ca și pe aeroporturi pentru cei care ajung din Spania și Italia.

Grecia are granițele deschise total la 1 iulie. Până atunci, există restricții. Până la 15 iunie sunt doar câteva zboruri permise pe aeroportul din Atena, iar la sosire se fac teste obligatorii – cei depistați pozitiv stau în carantină 14 zile, cei cu test negativ, parcurg carantină de 7 zile. După 15 iunie, se redeschide turismul, iar românii sunt supuși unor teste la întâmplare. Pe lângă Atena, se deschide și aeroportul din Salonic. De la 1 iulie, autoritățile au anunțat că se deschid granițele terestre, maritime și aeriene, cu teste selective și cu mențiunea că ar putea exista anumite țări ai căror cetățeni vor fi supuși unor controale suplimentare.

Bulgaria și-a redeschis granițele cu Serbia și Grecia de la 1 iunie. Se preconizează ca la 15 iunie să fie ridicate noi restricții de călătorie.

Marea Britanie le permite vizitatorilor din alte țări să intre în Regat din 8 iunie, cu condiția petrecerii unei carantine de 14 zile. Cei care vin în interes de serviciu, cum ar fi medicii și asistentele, fac excepție de la regulă.

Portugalia are deschise granițele terestre (cu Spania). Turiștii vor putea călători de la 15 iunie.

Malta redeschide sezonul turistic pentru străini la 1 iulie. A anulat zborurile din țările europene din luna martie.

Olanda are granițele deschise doar pentru țările din spațiul Schengen. România nu face parte din această comunitate, în care se circulă fără pașaport între statele membre UE.

România are granițe terestre deschise doar cu Ungaria, iar zborurile internaționale se fac doar în regim charter. Cu excepția unor categorii de persoane toți cei care vin în țară, inclusiv românii care se repatriază, stau în carantină 14 zile. După 15 iunie se așteaptă reluarea zborurilor internaționale.

Sursa: romania.europalibera.org

Citeste mai mult
Publicitate

CÎMPENI

UPDATE/ FOTO-VIDEO: Incendiu la o casă din comuna Vidra. Pompierii intervin cu două autospeciale

Publicat

Stația de Pompieri Câmpeni și SVSU Vidra intervin, vineri, pentru localizarea și lichidarea unui incendiu izbucnit la acoperișul unei case din satul Goiești, comuna Vidra.

UPDATE 2: Incendiul a fost lichidat de pompieri după aproximativ o oră.

 

UPDATE 1: ”Incendiul se manifestă pe aproximativ 60 mp din acoperișul de șindrilă bituminoasă. Nu există victime, proprietarii s-au autoevacuat. Pompierii militari lucrează în aceste momente pentru localizarea incendiului”, au informat reprezentanții ISU Alba.

Știrea inițială: Se acționează cu două autospeciale de stins incendii și o autospecială SMURD.

Potrivit reprezentanților ISU Alba, din primele informații nu sunt victime.  Incendiul se manifestă la acoperișul unei case cu mansardă și exista posibilitatea propagarii la locuințele învecinate.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Sâmbătă: Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în vizită de lucru în Alba. Întâlnire cu agricultorii din județ

Publicat

Ministul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros se va afla sâmbătă, 6 iunie, într-o vizită de lucru în județul Alba.

Începând cu ora 10.00, acesta va avea o întâlnire cu reprezentanții agricultorilor din județ, la Restaurantul Galaxy, aflat pe DN 1 între Alba Iulia și Sântimbru.

Potrivit reprezentanților Prefecturii Alba, după această întâlnire, oficialul va face și o vizită la compania Transavia.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Eclipsă de Lună prin penumbră, în această seară. Eveniment astronomic vizibil și din România

Publicat

În această seară, va fi eclipsă de Lună prin penumbră, fenomen ce va fi vizibil și din România. Maximul acesteia va avea loc la ora 22.25, când aproape jumătate din discul Lunii se va afla în penumbra Pământului.

La o astfel de eclipsă Luna nu intră deloc în umbra Pământului, iar fenomenul poate fi observat pe tot parcursul desfăşurării de pe teritoriul României.

Eclipsa de Lună prin penumbră poate fi observată din diverse locuri din Europa, Africa, Asia şi Australia şi va dura 3 ore şi 18 minute, potrivit eclipse.gsfc.nasa.gov.

Fenomenul astronomic debutează în România (Bucureşti) la ora 20 h 46 m (intrarea în penumbră) şi se încheie în ziua următoare, 6 iunie, la 00 h 04 m (cu ieşirea completă din penumbră). Vom putea vedea schimbări pe discul Lunii doar în perioada maximului eclipsei şi, pentru că penumbra nu este foarte întunecată, vom vedea doar o reducere în strălucire a jumătăţii astrului care intră în penumbră şi care poate prezenta o modificare a culorii, de la cea obişnuită spre gălbui, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Eclipsele de Lună sunt mai puţin spectaculoase, dar pot furniza specialiştilor date extrem de importante privind atmosfera Pământului, gradul de poluare a acesteia, efectele radiaţiei solare asupra atmosferei şi altele, Luna comportându-se ca un ecran pe care putem „citi” particularităţile atmosferei Pământului. De asemenea, eclipsele de Lună pot da informaţii folosite şi pentru măsurarea vitezei de răcire a scoarţei lunare, în intervalul în care aceasta este lipsită de căldura Soarelui.

Următoarea eclipsă, vizibilă şi din ţara noastră, se va produce tot în această lună, la 21 iunie, şi va fi o eclipsă parţială de Soare. Următoarea eclipsă de Lună vizibilă din România se va produce pe 16 mai 2022 şi va fi o eclipsă totală de Lună.

De când s-a format, în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, Luna se îndepărtează de planeta noastră (cu aproximativ patru centimetri pe an). În perioada de rotaţie a satelitului în jurul Pământului, care durează aproximativ 29 de zile şi jumătate, se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar. Potrivit NASA, avem două-patru eclipse de Soare în fiecare an, în timp ce eclipsele de Lună sunt mai puţin frecvente.

O eclipsă de Lună se produce întotdeauna în momentul fazei de Lună Plină, atunci când Soarele este în opoziţie cu Luna. Fazele – Luna Nouă sau Luna Plină – se produc la fiecare două săptămâni, însă eclipse se produc, de regulă, de patru ori pe an. Pentru ca un astfel de fenomen să aibă loc, este necesar ca cele trei corpuri cereşti, Soarele, Pământul şi Luna, să se afle aproximativ pe aceeaşi direcţie.

Pământul are întotdeauna o umbră în spaţiu creată de lumina Soarelui, care are o parte centrală mai întunecată şi o parte externă mai puţin întunecată, numită penumbră. În timpul unei eclipse de Lună, aceasta intră, treptat, în umbra Pământului. La un moment dat, Luna poate dispărea aproape de tot, fiind vizibilă doar ca un disc de culoare roşie închisă, numită „Lună sângerie”. Aceasta este o eclipsă totală de Lună, potrivit www.space.com.

Dacă Luna trece doar prin partea externă a umbrei, prin penumbră, avem o eclipsă de Lună prin penumbră. Penumbra nu cauzează modificări importante asupra astrului, adică nu se întunecă.

Dacă Luna nu intră în întregime în umbra Pământului, ci trece pe deasupra sau pe sub centrul umbrei, este posibil ca discul Lunii să nu fie acoperit în totalitate, ci doar „muşcat” foarte tare. Aceasta se numeşte eclipsă parţială de Lună.

Cea mai veche eclipsă de Lună consemnată a avut loc în anul 3450 î.Hr. În vechile culturi, când avea loc o eclipsă, oamenii spuneau că soarele sau luna au fost înghiţite de balaur sau de dragon. La noi, oamenii spuneau că cele două corpuri cereşti erau mâncate de vârcolaci.

Alte fenomene astronomice vizibile în anul 2020

22 iunie – Solstiţiul de vară – începutul verii astronomice. Solstiţiu înseamnă „soarele stă”, adică are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia

14 iulie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea); cea mai mare planetă din sistemul nostru solar se va afla cel mai aproape de Pământ

20 iulie – Planeta Saturn la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Planeta cu inele va fi cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare

28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaridele (ZHR = 20)

12-13 august – Maximul curentului de meteori Perseidele (ZHR = 60 – 100); Perseidele au loc în perioada în care Pământul trece prin coada cometei 109P/Swift-Tuttle. Cometa este considerată cel mai mare obiect cunoscut ce trece repetat pe lângă Pământ, nucleul său având o lăţime de 26 de kilometri.

13 august – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineaţa)

11 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Pământul se află în cel mai apropiat punct faţă de Nepun, a opta planetă de la Soare va putea fi vizibilă pe cer

23 septembrie – Echinocţiul de toamnă; începutul toamnei astronomice. Din această zi, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la solstiţiul de iarnă.

13 octombrie – Planeta Marte la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Marte va străluci de 7 ori mai puternic decât Saturn şi de 17 ori mai puternic decât steaua Antares, fiind vizibilă de pe Terra toată noaptea

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20); Terra trece prin marginea exterioară a norului de particule din coada cometei 1/P Halley.

31 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea) și Luna albastră. Uranus se află cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare. Planeta albastru – verzui va fi mai luminoasă decât în orice altă perioadă a anului. Termenul de „Lună albastră” este folosit atunci când avem două luni pline în decursul aceleeaşi luni

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15); Pământul trece prin traiectoria prafului cosmic lăsat în urmă de cometa Tempel-Tuttle; meteorii vor cădea cu viteză de 71 km/s

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 120); provin din asteroidul 3200 Phaeton

21 decembrie – Solstiţiul de iarnă, ora 12.02; începutul iernii astronomice

21 decembrie – Planetele Jupiter şi Saturn în conjuncţie (seara); Evenimentul nu a mai avut loc din anul 2000; cele două planete luminoase vor apărea la un arc de numai 7 minute una de cealaltă, pe cerul nopţii, vor părea o planetă dublă luminoasă.

surse: agerpres.ro, astrobarlad.wordpress.com

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate