Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

COD PORTOCALIU de ploi torențiale, grindină și vijelii, în ALBA și alte județe din țară, până duminică


Publicat

Meteorologii au emis sâmbătă o atenționare Cod Portocaliu de ploi torențiale, grindină și vijelii, valabilă de la ora 15:00 – până duminică, 14 iunie, la ora 02:00. 

Potrivit ANM, în după-amiaza zilei de sâmbătă (13 iunie) și în prima parte a nopții de sâmbătă spre duminică (13/14 iunie), în Moldova, Transilvania, Maramureș, nordul Crișanei local în Muntenia și zonele de munte vor fi perioade cu averse torențiale, grindină de dimensiuni medii și mari, vijelii, intensificări puternice ale vântului (rafale de peste 70…80 km/h) și frecvente descărcări electrice.

În intervale scurte de timp sau prin acumulare, se vor înregistra cantități de apă ce vor depăși 40 l/mp și pe arii restrânse 50…80 l/mp.

În funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, Administraţia Naţională de Meteorologie va actualiza prezentul mesaj prin avertizări de vreme severă imediată.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Nașterea unei străzi, în anii 1930, la Alba Iulia. Cum arăta bulevardul Ion I. C. Brătianu din centrul orașului

Publicat

Unul dintre cele mai importante trasee din centrul Alba Iuliei, rezultat al unei politici edilitare a municipalității, a luat naștere în anii 1930. Bulevardul Ion I.C. Brătianu a luat naștere pe un teren denumit „Sub Cetate” și în decursul anilor zona a devenit cunoscută drept „strada domnilor”. 

Expertul în reconstituiri istorice, Valer Moga, a prezentat povestea bulevardului, care în decursul anilor și-a schimbat numele în Constantin Dobrogeanu Gherea, fiind divizat mai apoi în strada Decebal și strada Octavian Goga. 

„Începând din deceniul al treilea interbelic, viața citadină din Alba Iulia a dobândit un alt suflu, în care vechiul și noul erau prezente deopotrivă. Ca și în celelalte centre urbane ale Transilvaniei, s-au extins, treptat, efectele apartenenței la statul român. În industrie, comerț și în domeniul creditului întreprinzătorii evrei și-au păstrat preponderența, până la al Doilea Război Mondial.

Au apărut însă, modest la început, industriile, magazinele și băncile românești. Uzina Comunală S. A., de exemplu, avându-l director pe inginerul Ioan Buda, distribuia curentul electric în întreg orașul și executa instalații în domeniu. Banca Izvorul din comuna Ighiu a fost strămutată prin anii ’20 în oraș, alăturându-se agenției Băncii Naționale. Același lucru s-a petrecut în colegiul medicilor și în barou. Slab reprezentați în primii ani ai secolului XX în cele două corporații, românii și-au consolidat pozițiile în deceniile trei și patru. O transformare radicală, sub aspectul apartenenței etnice, s-a produs în mediile oficiale. Corpul ofițeresc, cel didactic, al magistraților și al funcționarilor de stat au cunoscut un proces de românizare. Toți reprezentanții noilor elite românești și familiile lor aveau nevoie de locuințe, fapt care a marcat evoluția edilitară a Alba Iuliei.

Vedere asupra zonei estice de protecţie a Cetăţii, în dreptul bisericii evanghelice-luterane. Imaginea este anterioară apariţiei unei străzi flancate de locuinţe (sf. sec. XIX)

Membrii bine situați ai societăți românești nu puteau fi trimiși la o periferie puțin atrăgătoare, așa că municipalitatea a căutat timp de un deceniu o soluție convenabilă. Rezolvarea se afla de fapt sub ochii edililor. Partea estică a așa-numitului „glacis”, zona de protecție a Cetății, nici măcar nu purta vreun nume, așa încât în actele primăriei apărea drept terenul „Sub Cetate”. Cu o suprafață de 15 ha, el a fost cedat primăriei în 1928 de Ministerul de Război, care, aplicând prevederile Legii pentru reforma agrară din 1921, l-a parcelat în loturi de construcție. Cu acestea au fost puși în posesie membrii enumerați mai sus ai elitelor românești”, explică Valer Moga.

Expertul susține că precaritatea izvoarelor scrise este compensată în cazul nostru de importante surse constând în fotografii istorice. Imaginile reținute de Adalbert Cserni la începutul secolului XX, interesat de potențialul arheologic al zonei, ne prezintă un teren neconstruit, străbătut de câteva căi de acces, asemănătoare unor drumuri de țară. Chiar și personajele care apar în una dintre fotografii sunt țărani îmbrăcați în straie naționale românești.

Imagine a zonei estice de protecţie a Cetăţii, în dreptul palatului de justiţie. Ilustrata prezintă zona în care urma să fie trasată în anii ’30 ai secolului XX o stradă cu locuinţe confortabile şi proprietari înstăriţi

Potrivit lui Valer Moga, plăcile fotografice folosite de Arthur Bach prin anii ’30 ne înfățișează un peisaj urban radical schimbat. „Vedem la început două-trei case, pentru ca altele să apară în grabă, întâi la roșu și la scurt timp finisate. O fotografie realizată după un an-doi ne prezintă, în partea nord-estică, un segment de front stradal aproape complet.

Calitatea locuințelor, evidențiată de fotografii, confirmă desemnarea beneficiarilor după criteriile prezentate mai sus. Nu întâmplător, până târziu în anii ’60, tradiția populară a reținut locul sub denumirea de „strada domnilor”. Dar selecția nu a fost una exclusivistă, nici sub aspectul statutului socio-profesional, nici sub cel al apartenenței etnice. Au apărut și unii proprietari care nu pot fi încadrați în categoria elitelor, precum și alții, de etnie maghiară sau evreiască”, notează expertul.

Partea nordică a bulevardului Ion I.C. Brătianu, probabil 1937 (Foto: Arthur Bach)

Potrivit acestuia, existența unui nou spațiu urban a permis autorităților să plaseze acolo sediile unor instituții de interes public, precum ocolul silvic sau căminul de ucenici prin care treceau cei care urmau să sporească numărul meseriașilor români ai orașului.

A luat astfel naștere unul dintre cele mai importante trasee din centrul Alba Iuliei, rezultat al unei politici edilitare a municipalității; i s-a dat o denumire pe măsură: bulevardul Ion I. C. Brătianu.

Bulevardul Ion I. C. Brătianu văzut din Cetate, cu unele clădiri la roşu, altele finisate şi terenuri neclădite, anii ’30 (Foto: Arthur Bach)

„Locul care ne-a reținut atenția, ca și multe altele, dovedește că și străzile se află „sub vremuri”, odată cu oamenii care le locuiesc. Primele schimbări abuzive de proprietari le-a produs <centrul național de românizare>, care, în 1940, a trecut câteva locuințe evreiești în posesia unor legionari. După un deceniu, inamicii fără cruțare ai legionarilor, comuniștii, au făcut același lucru, adoptând și aplicând Decretul nr. 92 din 19 aprilie 1950 pentru naționalizarea unor imobile. Noua protipendadă a orașului avea nevoie de locuințe confortabile. Unde mai pui că acestea erau gata mobilate, iar șifonierele lor erau pline de haine de calitate.

În 1950, strada se numea deja „Constantin Dobrogeanu Gherea”. După 1990, a fost divizată: partea nordică, strada Decebal, apoi partea sudică, mai lungă, strada Octavian Goga”, mai explică Valer Moga.

Partea sudică a bulevardului Ion I. C. Brătianu, circa 1930 (Foto: Arthur Bach)

sursa: memoriaurbis.apulum.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

România, pe primul loc în UE la numărul de cazuri noi de coronavirus. Câte cazuri s-au înregistrat în fiecare țară

Publicat

România este pe primul loc în Uniunea Europeană la cazurile noi de coronavirus înregistrate în ultimele 24 de ore, în condițiile în care miercuri au fost depistate cele mai multe cazuri de coronavirus în România, de la începutul pandemiei: 555.

Dacă în România de câteva săptămâni numărul cazurilor este în creștere, în mai multe țări care cândva aveau adevărate recorduri nedorite în ceea ce privește cazurile de COVID-19, se observă acum o scădere a infectărilor.

Media zilnică de îmbolnăvire în perioada 2-8 iulie a fost în România de 411, astfel că suntem în a 5-a săptămână de creșteri constante

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, în ultimele 24 de ore singura țară din Europa în care s-au înregistrat mai multe cazuri decât în România este Marea Britanie, cu 581 de cazuri noi, dar această țară nu mai face parte din Uniunea Europeană.

Astfel, România are cele mai multe cazuri de coronavirus depistate în 24 de ore, mai multe decât în Franța (care are 475 de cazuri), Germania (391), Spania (341) sau Italia (137).

În aceste condiții, mai multe țări europene introduc restricții sau condiții de călătorie pentru români. Cel mai recent exemplu este Austria.

Astfel, românii care sosesc în această țară vor trebui să stea timp de două săptămâni în carantină sau să facă dovada unui test negativ la COVID-19.

Sunt deja cel puțin zece state care fie că nu îi primesc pe turiștii români deloc, menținându-și deocamdată granițele închise, fie le pun unele condiții, fie îi obligă să stea 14 zile în carantină sau izolare.

Număr de cazuri noi de coronavirus în Uniunea Europeană, în 24 de ore: 

România – 555 cazuri

Franța – 475 de cazuri

Germania – 391 de cazuri

Spania – 341 de cazuri

Belgia – 220 de cazuri

Italia – 137 de cazuri

Austria – 89 de cazuri

Elveția 54 de cazuri

Evoluția îmbolnăvirilor în ultimele 7 zile în România

2 iulie – 450 cazuri

3 iulie – 420 cazuri

4 iulie – 416 cazuri

5 iulie – 391 cazuri

6 iulie – 250 cazuri

7 iulie – 397 cazuri

8 iulie – 555 cazuri

Evoluția COVID-19 în România, în ultimele 5 săptămâni

Săptămâna 3 -10 iunie – 1.276 cazuri

Săptămâna 10 – 17 iunie – 1.815 cazuri

Săptămâna 17-24 iunie – 2.066 cazuri

Săptămâna 24 iunie – 1 iulie – 2.470 cazuri

Săptămâna 1 – 8 iulie – 2.879 cazuri

(Sursă: Grupul de Comunicare Strategică)

Sursă: Digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Decizie cu implicaţii majore în dosarele penale! CCR: Martorii nu pot fi obligaţi să se autoincrimineze

Publicat

O persoană prezumată a fi nevinovată nu poate fi constrânsă să producă proba vinovăţiei sale, arată Curtea Constituţională în motivarea deciziei prin care a constatat că soluţia legislativă din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere şi la neautoincriminare, este neconstituţională. 

„Jurisprudenţa şi doctrina au reţinut că principiul aflării adevărului impune organelor judiciare obligaţia de a asigura, pe bază de probe administrate cu respectarea caracterului echitabil al procedurii, aflarea adevărului judiciar cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana suspectată de săvârşirea unei infracţiuni.

Este general admis că organele de urmărire penală au obligaţia de a strânge şi de a administra probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului/inculpatului.

Or, Curtea reţine că, în vederea respectării efective a prezumţiei de nevinovăţie, o persoană prezumată a fi nevinovată nu poate fi constrânsă, determinată să producă proba vinovăţiei sale, ci, dimpotrivă, are dreptul de a rămâne în pasivitate, acuzării revenindu-i sarcina de a face proba contrară, a vinovăţiei”, se precizează în motivarea publicată miercuri pe site-ul CCR, potrivit Agerpres.

Curtea constată că obţinerea unei declaraţii în baza articolului 118 din Codul de procedură penală, sub sancţiunea reţinerii infracţiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care martorul nu face declaraţii adevărate şi în condiţiile în care martorul îşi asumă riscul ca aspectele declarate să poată fi folosite chiar împotriva sa, reprezintă „un mecanism coercitiv incompatibil cu dreptul la un proces echitabil”.

„Curtea constată că art. 118 din Codul de procedură penală nu instituie garanţii suficiente pentru martor, de vreme ce acesta poate fi pus în situaţia să contribuie indirect la propria incriminare, în dezacord cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie, de care orice persoană beneficiază (…) şi, totodată, impietează asupra justei soluţionări a cauzei, contrar dreptului la un proces echitabil, (…) inclusiv prin încălcarea dreptului la apărare al martorului”, se arată în motivare.

Curtea Constituţională a mai observat că instanţele naţionale de drept comun, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au subliniat necesitatea reţinerii dreptului la tăcere şi neautoincriminare şi în ceea ce îl priveşte pe martor.

CCR a admis, pe 2 iunie, o excepţie de neconstituţionalitate, constatând că soluţia legislativă cuprinsă în art. 118 din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere şi la neautoincriminare, este neconstituţională.

Sursă: Agerpres, stiripesurse.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Sorin Bumb: Vin banii europeni pentru rețelele de gaze naturale. Dezbatere publică pentru Ghidul Solicitantului

Publicat

Deputatul de Alba, Sorin Bumb, a transmis un comunicat de presă legat de lansarea în dezbatere a unui document foarte important:

 Ghidul Solicitantului pentru finanțarea distribuțiilor inteligente de gaze naturale va intra în dezbatere publică în perioada imediat următoare, urmând ca din luna august, după cum a anunțat și premierul Ludovic Orban, să se lanseze  apelul de finanțare pentru realizarea acestor rețele atât de necesare pentru localitățile României.

În această după-amiază am discutat cu Ministrul Marcel Boloș ultimele aspecte legate de acest ghid al solicitantului.

Am lucrat împreună foarte mult la acest document, pe baza căruia se vor acorda finanțările, pentru a-l face cât mai clar și cât mai accesibil pentru autoritățile publice care vor accesa aceste fonduri europene.

Am lucrat împreună cu reprezentanți ai primarilor, cu specialiști din Ministerul Dezvoltării și din Ministerul Fondurile Europene pentru a ajunge la o variantă cât mai bună pentru oameni și pentru a-l face aplicabil pentru cât mai mulți solicitanți.

S-a lucrat foarte mult, împreună cu toți cei interesați și în curând documentul va fi lansat în etapa obligatorie de consultare publică, astfel încât din cursul lunii august să se poată deschide sesiunea de finanțare și autoritățile locale să poată depune proiectele.

În funcție de necesități, Autoritatea de Management a Programului va putea decide o eventuală extindere a perioadei de depunere a proiectelor, pentru că scopul nostru este să oferim această oportunitate cât mai multor solicitanți și cât mai multe comunități locale să beneficieze de aceste fonduri.

Finanțarea se va face în proporție de 85% din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și 15% din fonduri guvernamentale.

Fondurile se vor acorda prin programul Operațional Infrastructură Mare, în cadrul Axei Prioritare 8 – Sisteme Inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale, iar distribuțiile nou înființate de gaze, finanțate din aceste fonduri europene, vor avea componente inteligente care vor crește eficiența energetică, îmbunătățind flexibilitatea, siguranța și eficiența în operare a acestor rețele.

Realizarea de noi rețele de distribuție a gazelor naturale este deosebit de importantă pentru multe comunități locale din România, urmând să ajute foarte mult la dezvoltarea lor.

Prin modificările legislative pe care le-am promovat în ultimul an și prin modul în care am gândit acest ghid de finanțare vrem să dăm posibilitatea administrațiilor publice locale să se implice direct în realizarea acestor investiții și totodată să ușurăm sarcina administrativă și birocratică pe care ele o au de îndeplinit pentru accesarea fondurilor necesare.

În acest fel se realizează o absorbție mai bună și mai rapidă a fondurilor europene, iar cetățenii, mai ales din mediul rural și din micile orașe, vor putea beneficia de rețele moderne și sigure de distribuție a gazelor naturale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate