Comisie de Dialog Social la Prefectura Alba: Se fac demersuri pentru redeschiderea Cabinetului de Expertiză Medicală din Cîmpeni

În cadrul ședinței Comisiei de Dialog Social, găzduită în această săptămână de Instituţia Prefectului Alba, a fost luată în discuție perspectiva redeschiderii Cabinetului de Expertiză Medicală din Cîmpeni, astfel încât pensionarii din zona Apuseni să nu mai fie obligaţi să se deplaseze la Alba Iulia pentru a beneficia de servicii medicale. 

O problemă majoră, semnalată în cadrul Comisiei de Dialog Social, este volumul de muncă foarte mare şi depăşirea cu mult a normativului de 20 de bolnavi/zi, situaţie determinată de faptul că, la Cîmpeni, Cabinetul de Expertiză Medicală a fost închis. Pensionarii de invaliditate din zona Apuseni sunt obligaţi să apeleze la serviciile cabinetului din Alba Iulia, ceea ce pune dificultăţi serioase atât pensionarilor, cât şi personalului sanitar.

Subprefectul judeţului Alba, Cornel Murg, a precizat că Instituţia Prefectului – Judeţul Alba trebuie să intervină la Casa Naţională de Pensii pentru redeschiderea Cabinetului de Expertiză Medicală din Cîmpeni. În acest fel, pensionarii din zona Apuseni nu vor mai fi obligaţi şi la drum lung şi la cheltuială mai mare, iar activitatea personalului din cabinetele de expertiză medicală va putea fi desfăşurată în mod corespunzător.

În primele 6 luni ale anului 2012, în evidenţele Casei Judeţene de Pensii Alba, erau înregistraţi 4.153 de pensionari de invaliditate, cu 390 mai puţini faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea cu 8,59% a cazurilor este cauzată de modificarea criteriilor medicale de expertizare şi creşterea exigenţelor de evaluare, după cum se arată în raportul prezentat de Casa Judeţeană de Pensii în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social.

Conform aceleiaşi analize, din punctul de vedere al gradelor de invaliditate, s-a constatat o scădere accentuată la gradul II, cu 15,37%, şi o creştere uşoară, cu 2,32%, a gradului III, evoluţie determinată de modificările criteriilor medicale de expertizare.

Raportat la grupele de afecţiuni, peste 1.000 sunt cazuri de boli cardiovasculare şi peste 900 de boli mentale. Puţin peste 400 de cazuri au fost înregistrate cu boli neurologice, respectiv osteo-articulare şi aproape 300 de cazuri de boli endocrine şi boli tumorale. Cele mai puţine cazuri înregistrate, peste 100 au fost cele de boli digestive. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, s-a constatat o creştere a ponderii afecţiunilor tumorale şi, într-o oarecare măsură, a celor cardiovasculare şi digestive, situaţie care reflectă şi evoluţia mortalităţii generale din România.

Din cauza creşterii vechimii în muncă necesare pensionării de invaliditate, în primele 6 luni ale anului 2012, numărul cazurilor noi înregistrate a scăzut cu 20,47% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Raportat la gradele de invaliditate, s-a constatat o scădere semnificativă a gradului I, cu 48,49% şi scăderi moderate ale cazurilor cu gradul II şi III, cu aproximativ 17% fiecare.

Mai puţine concedii medicale şi expertize pentru evaluarea capacităţii de muncă în folosul comunităţii

În ceea ce priveşte concediile medicale, s-a constatat o scădere drastică a numărului acestora faţă de 2011. Concediile medicale de peste 90 de zile au scăzut cu 41,52%, iar cele de peste 365 de zile sunt mai mici cu 10,89%. Numărul de expertize medicale efectuate la cererea primăriilor, pentru aprecierea capacităţii de muncă în folosul comunităţii a beneficiarilor venitului minim garantat, a scăzut de la 131 la 106. Scăderea este cauzată de modificările aduse la Legea nr. 416/2010, în baza cărora persoanele cu afecţiuni încadrate în gradul III de invaliditate trebuie să presteze zile de muncă în folosul comunităţii.

Casa Judeţeană de Pensii Alba a prezentat şi analiza comparată a cazurilor de pensii de invaliditate internaţionale. Doar 11 cazuri vechi de astfel de pensii se află în evidenţele primului semestru al anului, cu 6 mai puţine faţă de 2011. Numărul cazurilor noi au crescut însă, de la 16 la 25 de cazuri, din cauză că de la depunerea cererii în ţara de domiciliu până la înregistrarea actelor traduse la cabinetele de expertiză trec în medie 6-8 luni.