Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Mircea Hava: Fondurile europene, prima opțiune pentru economia României


Publicat

”E foarte clar că avem de-a face cu o Europă scuturată puternic de o criza economică majoră, iar Romania e și ea parte din acest tablou apocaliptic. Vocile specialiștilor îndemna și dirijează liderii Europei, sub presiunea crizei, să schimbe paradigma unui sistem de acordare a banilor europeni bazat pe reguli rigide, în unul mai simplu, gândit să susțină beneficiarii și să permită pornirea de investiții care să aducă venituri la bugetele statelor membre.

Din fericire, ideea relansării economiei europene a fost privită ca un întreg și fără rezerve, iar ultimul vot din plenara Parlamentului European a înlăturat multe bariere, a scos dintre paranteze multe lucruri care nemulțumeau, lăsând loc de calcule simple și eficiență în folosirea banilor europeni. Totuși, încă e mult de făcut, iar o bună parte din ceea ce trebuie făcut este de datoria statelor membre UE.

Recent adoptatele modificări de regulamente și măsuri de flexibilizare ale regulilor de cheltuire și transfer de fonduri europene între programe sau regiuni, respectiv a regulilor de ajutor de stat, coroborate cu nevoia de lichiditate financiară imediată injectată în economia națională și comunitățile locale ale României, ne arată că fondurile europene sunt o soluție la îndemână pentru a ieși din exilul economic în care ne-a trimis aceasta pandemie. Însă, vor avea de câștigat cei cu strategia cea mai bună, aplicată în cel mai scurt timp posibil. Guvernul României este în situația specială de a garanta, prin munca celor din Ministerul Fondurilor Europene și a tuturor ministerelor și instituțiilor subordonate/Organismelor intermediare, împreună cu beneficiarii, eficiență și responsabilitate.

Am supus atenției primului ministru, detaliat, câteva propuneri imediate care pot fi susținute din disponibilul de fonduri europene nelansate, economii la licitații, corecții financiare, transferuri între programele operaționale, economiile la licitații publice derulate/în derulare pe proiecte, corecțiile financiare aferente, dar și de bugetul de stat, împrumuturi, emisiuni de obligațiuni. Aceste măsuri sunt complementare celor deja adoptate sau aflate în analizaă sau consultare. Ludovic Orban a anunțat ieri, în conferință de presă, posibilitatea relansării axelor 2.1 și 2.2 din P.O.R, în regiunile unde nu s-a întâmplat asta.

Prezint succint în cele ce urmează câteva dintre acestea:

• Relansarea apelului pentru Microîntreprinderi din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 (Prioritatea de investiții 2.1);

• Extinderea la nivelul majorității regiunilor, inclusiv a regiunilor Nord-Vest și Centru a apelului lansat pentru IMM-uri din Programul Operațional Regional 2014-2020 (Prioritatea de investiții 2.2);

• Reconsiderarea lansării celor 12 apeluri din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală pregătite, dar care au fost amânate pentru anul în curs, și transferul banilor spre apeluri noi cu fonduri ce răspund nevoilor imediate ale fermierilor și companiilor care activează în sectorul agricol și mediul rural;

• Lansarea urgentă a unui apel necompetitiv dedicat Ministerului Educației și Cercetării, finanțat din Programul Operațional Competitivitate (altă sursă), care să finanțeze accesul tuturor școlilor din România la o platforma educațională unică (inclusiv catalog digital), care să permită desfășurarea cursurilor online pentru fiecare din componentele sistemului de învățământ non-universitar;

• Completarea activităților și cheltuielilor eligibile din cadrul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate și alocarea de bani pentru achiziția de echipament informatic (ex. laptop) și acces la internet pentru elevii și studenții care provin din familii dezavantajate;

• Finanțarea operaționalizării unei platforme unice de plăți online (națională) printr-un parteneriat al Ministerului de Finanțe, Autoritatea pentru Digitalizarea României, administrația publică locală și alte instituții interesate, care să întregească unitar, funcțional și coerent tot sistemul de obligații financiare pe care persoanele juridice și fizice le au în relația cu statul român și autoritățile locale (surse posibile de finanțare: Programul Operațional Capacitate Administrativă / Programul Operațional Competitivitate);

• Regândirea condițiilor de eligibilitate din apelul aflat în consultare publică în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare – Axa Prioritară 9. Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19 și direcționarea fondurilor pentru achiziții de strictă urgență și utilitate pentru spitalele care tratează și sunt suport COVID-19, pentru a asigura un necesar național acoperitor de perspectivă imediată și în caz de revenire a pandemiei.

• Partajarea responsabilității plafonate, în funcție de tipologia procedurilor de achiziții publice și a valorii contractelor/facturilor, între AM-uri și OI – uri în procesarea și validarea pentru plată a cererilor de prefinanțare/plată și rambursare; Cred că, personalul din AM și OI trebuie, deopotrivă cu cel angajat/pus la dispoziție de către beneficiari, să proceseze la maxim de intensitate obligațiile de plată care pot conduce la atragerea cât mai rapidă a fondurilor europene, mai ales a celor angajate pentru anii 2020 și 2021, în noile condiții de flexibilitate permise de CE;

• Urgentarea, prin impunerea de termene limită și constrângeri financiare, a lansării procedurilor de achiziții publice prevăzute în planurile de achiziții, mai ales ale celor unde beneficiari sunt instituțiile publice și companiile cu capital public; sunt foarte multe instituții publice beneficiare de fonduri europene care au tendință temporizării lansărilor/relansărilor de proceduri de achiziții. Aceste situații genereză amânări ale atragerii de fonduri, finalizări târzii ale proiectelor, rulaj scăzut al banilor în economie, deprecieri și modificări de prețuri în operare, blocaje în operarea unor servicii publice.

• Reducerea timpului real de procesare al cererilor de prefinanțare/plată și rambursare de către AM-uri; Deși contractele de finanțare prevăd termene de 20 de zile lucrătoare, practica procesării demonstrează diferențe mari. De pildă, pe POR, beneficiarii așteaptă onorarea unei cereri de plată/rambursare mai bine de 60 de zile, chiar mai mult. Și asta deoarece contractele de finanțare nu instituie penalități pentru AM/OI responsabile, în situația în care, nemotivat, se amână efectuarea plăților către beneficiari. Instituția răspunderii în contractele de finanțare nerambursabilă trebuie să privească deopotrivă și AM/OI-uri, nu doar beneficiarii;

• Programarea cu celeritate a cererilor de rambursare finale și autorizarea la plată a acestora. Asigurarea măsurilor adecvate de protecție pentru personalul AM/OI și beneficiar, alte categorii de personal implicat în validarea operațiunilor incluse în cererile de rambursare finale;

• Posibilitatea măririi pedepselor instituite prin Codul Penal și Codul de Procedură Penală pentru fraudarea fondurilor europene, mai ales în contextul folosirii pandemiei de COVID-19. În acest context, o eventuală temporizare a măsurilor legitime de investigare și sancționare, probate de evidențe documentare și faptice, a neregulilor, și mai ales a fraudelor cu fonduri europene, reprezintă un semnal total neadecvat și pe măsura așteptărilor Comisiei Europene, Curții de Conturi Europene, altor organisme europene și naționale abilitate și, mai ales, a cetățenilor contribuabili la bugetul Uniunii Europene. Măsurile trebuie să continue cu utilizarea resurselor umane, financiare și logistice disponibile, cu respectarea măsurilor de protecție adecvată.

Susțin ferm continuarea și nicidecum amânarea termenelor de evaluare aferente cererilor de finanțare pentru derularea etapelor de verificare administrativă și a eligibilității, etapelor de evaluare tehnică și financiară, precum și a etapelor de contractare. Cu cât contractăm mai repede, cu atât cresc șansele de absorbție a fondurilor nerambursabile în țară. Doar dacă situații grave impun o temporizare, se poate dispune distinct, de la caz la caz, de către AM/OI, măsuri de amânare/reprogramare.

Absorbția fondurilor europene trebuie să fie o prioritate națională reală, nu doar slogan. În anii anteriori, am fost obișnuiți să privim la exemplele de țări oferite ca model de accesare și absorbție de fonduri, de pildă Polonia. Această criză, trebuie să ne determine să devenim ca țară un model de cheltuire a banilor la nivelul Uniunii Europene. Sunt convins că România are nevoie de o mobilizare sistematică, coordonată și monitorizată zi de zi pe toate programele operaționale, atât a activității AM/OI, cât și a beneficiarilor.

Pentru aceasta sunt necesare decizii de modificare a termenelor din contractele de finanțare și instrucțiunile de implementare pentru realizarea achizițiilor publice, pentru verificarea lor, pentru onorarea cererilor de prefinanțare/ plată/ rambursare, introducerea unui număr de maxim două clarificări pentru lămurirea unor dosare care să nu mai permită plimbarea luni în șir a dosarelor de implementare proiecte, între ministere/OI și beneficiari.

Este necesar să ne asumăm responsabilitatea transformării țării noastre în campioana absorbției de fonduri europene pentru perioada de programare curentă, a noilor fonduri alocate de către Uniunea Europeană pentru combaterea COVID-19 și a pregătirii la timp și temeinic pentru fondurile din viitorul Cadru Financiar Multianual 2021 – 2027. Eu m-am săturat să privesc sau să mi se servească modele din alte țări.

E un moment în care putem să devenim noi un model! Așa cum, în acest domeniu, au fost instituția și orașul pe care le-am condus!

Trebuie să înțelegem deopotrivă, cu toții, că e obligatoriu să aducem în țară cât mai repede și integral banii alocați României de Uniunea Europeană. Trebuie să înțelegem că acești bani sunt una din cele mai importante și la îndemână resurse pe care le avem pentru economia națională și comunitățile locale.

Pe scurt, guvernul trebuie să reacționeze clar și deslușit în fața acestor relaxări, cu intenția imediata de a începe resuscitarea economiei prin pornirea investițiilor cu fonduri europene. E obligatoriu să înțelegem aceste avantaje dar, mai ales, să dovedim că suntem capabili să folosim ceea ce ni se oferă. Pentru că, prea mulți ani, România a avut obiceiul să ceară și să nu folosească, devenind în acest fel lipsită de credibilitate”, a declarat europarlamentarul Mircea Hava, într-un comunicat de presă.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Cine ar putea fi cei doi viceprimari din Alba Iulia, dacă PNL obține majoritatea. Ce spune Mircea Hava despre ei

Publicat

Ionuț Fulea și Marius Filimon ar putea fi următorii viceprimari ai municipiului Alba Iulia, dacă Voicu Paul va câștiga funcția de primar, iar liberalii vor obține majoritatea în viitorul consiliu local și nu vor fi nevoiți să negocieze cu nici un alt partid. 

Fulea ocupă primul loc pe lista consilierilor locali, iar Marius Filimon locul al doilea. Aceasta ar însemna schimbarea garniturii acruale de la conducerea administrației locale.

Întrebat joi asupra acestui lucru, cu prilejul unei conferințe de presă desfășurate la sediul partidului, Ionuț Fulea nu a negat, dar nici nu a confirmat în mod direct.

”Am intrat în această bătălie neavând nici o pretenție politică de la Paul Voicu, de la Mircea Hava, de la Puiu Crețu… de la partid. Nu. Am intrat în această echipă pentru a munci pentru cetățenii din municipiul Alba Iulia. Cred că am spus suficiente lucruri care să certifice sau să anuleze aceste lucruri care se vehiculează pe piața politică” a spus Ionuț Fulea.

Acesta a fost auzit de Mircea Hava,  aflat în apropiere. Fostul primar a intervenit în discuție.

”Există o gândire în acest sens. Marius n-a cerut niciodată nimic. Mie îmi plac oamenii ăștia care fac, dar nu cer nimic. Nu de-ăștia care zic frate, am fost și eu o dată și am lipit un afiș și l-am bătut cu un piron atâta și vreau să fiu ministru sau chestiuni de-astea… Bun, am exagerat” a spus Mircea Hava.

Mai puțin cunoscut decât Ionuț Fulea, Marius Filimon este secretar adjunct al PNL Alba. A lucrat mulți ani în mediul privat, dar și la ADR Centru și la Instituția Prefectului (unde a fost în trecut șeful cancelariei).

Cu prilejul conferinței de presă, liberalii și-au anunțat și lista de consilieri locali.

Printre numele noi intrate în politică și pe lista de consilieri este și cel al Marcelei Vâlcan, asistenta șefă a Secției de Boli Infecțioase a Spitalului Județean Alba, cunoscută prin postările ei din perioada epidemiei de coronavirus, devenite virale.

De asemenea, pe listă se mai regăsește și un fost jurnalist, Emanuel Drăgușin, dar și directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, Claudiu Marean. Cei doi ocupă locurile 12 și 13 pe lista electorală.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

1.345 cazuri de COVID-19 în România, în ultimele 24 de ore, după 24.000 de teste. 45 decese, 458 de pacienți internați la ATI

Publicat

Numărul total de cazuri confirmate COVID-19 în România a ajuns la 57.895, potrivit datelor transmise joi, 6 august, de Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Au fost înregistrate 1.345 cazuri noi, în ultimele 24 de ore, număr în continuă creștere, de trei zile.

Vezi și ALBA: Patru cazuri noi de COVID-19 în județ, în ultimele 24 de ore. LISTA localităților din care provin persoanele infectate

Până miercuri, erau raportate 56.550 de cazuri (1.309 noi, 922 reconfirmați), 28.584 pacienți vindecați, 5.370 asimptomatici externați la 10 zile după depistare, 2.521 decese (41 noi), 1.295.222 de teste de teste prelucrate (24.108 efectuate în ultimele 24 de ore, 15.956 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.152 la cerere).

Situația cazurilor noi vs. numărul testări din ultimele zile:

6 august – 1.345 cazuri noi după 24.147 teste (1.319.369 teste în total; 24.147 în ultimele 24 de ore din care 14.887 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 9.260 la cerere)

5 august – 1.309 cazuri noi după 24.108 testări (1.295.222 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 15.956 teste în baza definiției de caz și a protocolului medical, 8.152 la cerere)

4 august – 1.232 cazuri noi după 20.581 teste (1.268.899 de teste în total; 20.581 efectuate în ultimele 24 de ore, 13.033 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 7.548 la cerere).

3 august – 823 cazuri noi după 8.045 teste (1.248.318 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 8.045 teste, din care 5.646 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 2.399 la cerere)

2 august – 1.075 cazuri noi după 14.215 teste (1.240.273 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 8.525 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 5.690 la cerere)

1 august – 1.225 cazuri noi după 23.451 teste (1.226.058 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 13.756 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 9.695 la cerere)

30 iulie – 1.356 cazuri noi după 23.401 teste (1.177.630 teste în total; 23.346 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.566 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 9.780 la cerere; au fost raportate și rezultatele a 56 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore)

25 iulie – 1.284 cazuri noi după 34.127 teste (1.087.783 de teste în total; 22.511 efectuate în ultimele 24 de ore, 13.182 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 9.329 la cerere; 11.616 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 25 iulie)

22 iulie – 1.030 cazuri noi după 24.877 de teste (1.009.273 de teste în total)

21 iulie – 994 cazuri noi după 17.204 de teste (984.396 de teste în total)

Situația îmbolnăvirilor pe județe – 6 august – sursă INSP:

Județ / Număr de cazuri confirmate (total) / Număr de cazuri nou confirmate:

Mun. București – 6701 – 192

Suceava – 4656 – 23

Argeș – 3804 – 99

Brașov – 3468 – 55

Galați – 2399 – 68

Prahova – 2373 – 102

Dâmbovița – 2138 – 46

Vrancea – 1895 – 36

Bacău – 1661 – 38

Iași – 1637 – 28

Timiș – 1500 – 68

Buzău – 1465 – 39

Neamț – 1455 – 24

Ilfov – 1423 – 30

Cluj – 1368 – 36

Botoșani – 1192 – 4

Arad – 1191 – 19

Bihor – 1141 – 35

Constanța – 1082 – 28

Hunedoara – 1074 – 24

Mureș – 1030 – 7

Sibiu – 994 – 28

Brăila – 991 – 29

Gorj – 978 – 30

Bistrița – Năsăud – 927 – 6

Dolj – 875 – 36

Olt – 848 – 21

Mehedinți – 835 – 13

Vaslui – 801 – 28

Alba – 784 – 4 (795, potrivit DSP Alba, 4 noi)

Ialomița – 784 – 11

Harghita – 584 – 10

Vâlcea – 576 – 32

Maramureș – 542 – 20

Covasna – 512 – 24

Giurgiu – 439 – 3

Teleorman – 397 – 12

Caraș – Severin – 350 – 21

Călărași – 336 – 6

Tulcea – 312 – 2

Sălaj – 208 – 6

Satu Mare – 116 – 2

Grupul de Comunicare Strategică: ”Până astăzi, 6 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 57.895 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

28.992 de pacienți au fost declarați vindecați și 5.639 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.345 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 737 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: Patru cazuri noi de COVID-19 în județ, în ultimele 24 de ore. LISTA localităților din care provin persoanele infectate

Publicat

Au fost confirmate patru cazuri noi de COVID-19 în județ, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise joi, 6 august, de către Direcția de Sănătate Publică.

UPDATE ERATĂ: Numărul cazurilor noi descoperite în Alba este în realitate de 5, însă diferența dintre cazurile de ieri și cele de azi este doar de 4 (795 azi, 791 ieri). Explicația este aceea că o persoană infectată, descoperită la Alba Iulia, dar cu domiciliul în alt județ a fost realocată în raportările județului respectiv. 

Numărul total al îmbolnăvirilor înregistrate în județ de la începutul pandemiei a ajuns la 795.

De asemenea, la nivelul județului au fost declarate vindecate 588 de persoane și s-au înregistrat 32 de decese. În Alba, miercuri au fost prelucrate în total 684 de teste ( 491 la DSP și 193 la SJU). Numărul total de teste efectuate în județ a ajuns la 45.749.

Localitățile din care provin cazurile noi (6 august):

Alba Iulia – 2

Jidvei – 1

Mihalț – 1

Valea Lungă (Lunca) -1

Până miercuri, erau raportate 791 de cazuri (14 noi), 587 de persoane vindecate, 32 decese, 45. 065 teste efectuate (861 de teste, în ultimele 24 de ore).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO Fântâna arteziană din Parcul Unirii din Alba Iulia a fost pusă în funcțiune, după finalizarea lucrărilor de reparații

Publicat

Fântâna arteziană aflată în Parcul Unirii din Alba Iulia a fost pusă în funcțiune, după finalizarea lucrărilor de reparații care au vizat lipirea plăcilor de marmură desprinse de pe exteriorul cuvei, repararea fisurilor apărute în interiorul cuvei și tratarea acesteia cu vopsea epoxidică. 

Fântâna este construită din inox, marmură şi sticlă de Murano, inaugurată în 2007, a reprezentat un proiect costisitor pentru administraţia locală. Pentru realizarea acestei investitii au fost alocați de către Guvern, în 2003, 10 miliarde lei vechi, iar pentru montarea ei, Consiliul Local Alba Iulia a prevăzut în bugetul nu mai putin de 13,6 miliarde lei vechi. În total, costurile au fost estinate, la acea dată, la 23,6 miliarde lei vechi.

Potrivit reprezentanților administrației locale, din cauza fenomenului de îngheț-dezgheț, plăcile de marmură cu care este placată cuva fântânii arteziene s-au desprins, iar astfel a fost necesară lipirea acestora. De asemenea, în interiorul cuvei au apărut fisuri care pot duce la apariția infiltrațiilor de apă din aceasta spre camera tehnică.

Astfel, au fost necesare lucrări de reabilitare care au inclus:

  • lipirea plăcilor desprinse de pe exteriorul cuvei fântânii arteziene (curățare plăci desprinse recuperate, pregătire suprafață cuvă înaintea lipirii, lipirea cu adeziv pentru marmură, de exterior – 70 mp)
  • tratarea cu vopsea epoxidică a părții interioare a cuvei fântânii arteziene (curățare interior cuvă din beton – 900 mp, sigilare fisuri apărute în cuva din beton cu adeziv epoxidic – 210 mp, amorsarea suprafețelor în vederea aplicării vopselei epoxidice – 900 mp, aplicarea în două straturi a vopselei epoxidice – 900 mp)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate