Comunicat Mircea Hava: Fondurile europene, prima opțiune pentru economia României

”E foarte clar că avem de-a face cu o Europă scuturată puternic de o criza economică majoră, iar Romania e și ea parte din acest tablou apocaliptic. Vocile specialiștilor îndemna și dirijează liderii Europei, sub presiunea crizei, să schimbe paradigma unui sistem de acordare a banilor europeni bazat pe reguli rigide, în unul mai simplu, gândit să susțină beneficiarii și să permită pornirea de investiții care să aducă venituri la bugetele statelor membre.

Din fericire, ideea relansării economiei europene a fost privită ca un întreg și fără rezerve, iar ultimul vot din plenara Parlamentului European a înlăturat multe bariere, a scos dintre paranteze multe lucruri care nemulțumeau, lăsând loc de calcule simple și eficiență în folosirea banilor europeni. Totuși, încă e mult de făcut, iar o bună parte din ceea ce trebuie făcut este de datoria statelor membre UE.

Recent adoptatele modificări de regulamente și măsuri de flexibilizare ale regulilor de cheltuire și transfer de fonduri europene între programe sau regiuni, respectiv a regulilor de ajutor de stat, coroborate cu nevoia de lichiditate financiară imediată injectată în economia națională și comunitățile locale ale României, ne arată că fondurile europene sunt o soluție la îndemână pentru a ieși din exilul economic în care ne-a trimis aceasta pandemie. Însă, vor avea de câștigat cei cu strategia cea mai bună, aplicată în cel mai scurt timp posibil. Guvernul României este în situația specială de a garanta, prin munca celor din Ministerul Fondurilor Europene și a tuturor ministerelor și instituțiilor subordonate/Organismelor intermediare, împreună cu beneficiarii, eficiență și responsabilitate.

Am supus atenției primului ministru, detaliat, câteva propuneri imediate care pot fi susținute din disponibilul de fonduri europene nelansate, economii la licitații, corecții financiare, transferuri între programele operaționale, economiile la licitații publice derulate/în derulare pe proiecte, corecțiile financiare aferente, dar și de bugetul de stat, împrumuturi, emisiuni de obligațiuni. Aceste măsuri sunt complementare celor deja adoptate sau aflate în analizaă sau consultare. Ludovic Orban a anunțat ieri, în conferință de presă, posibilitatea relansării axelor 2.1 și 2.2 din P.O.R, în regiunile unde nu s-a întâmplat asta.

Prezint succint în cele ce urmează câteva dintre acestea:

• Relansarea apelului pentru Microîntreprinderi din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 (Prioritatea de investiții 2.1);

• Extinderea la nivelul majorității regiunilor, inclusiv a regiunilor Nord-Vest și Centru a apelului lansat pentru IMM-uri din Programul Operațional Regional 2014-2020 (Prioritatea de investiții 2.2);

• Reconsiderarea lansării celor 12 apeluri din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală pregătite, dar care au fost amânate pentru anul în curs, și transferul banilor spre apeluri noi cu fonduri ce răspund nevoilor imediate ale fermierilor și companiilor care activează în sectorul agricol și mediul rural;

• Lansarea urgentă a unui apel necompetitiv dedicat Ministerului Educației și Cercetării, finanțat din Programul Operațional Competitivitate (altă sursă), care să finanțeze accesul tuturor școlilor din România la o platforma educațională unică (inclusiv catalog digital), care să permită desfășurarea cursurilor online pentru fiecare din componentele sistemului de învățământ non-universitar;

• Completarea activităților și cheltuielilor eligibile din cadrul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate și alocarea de bani pentru achiziția de echipament informatic (ex. laptop) și acces la internet pentru elevii și studenții care provin din familii dezavantajate;

• Finanțarea operaționalizării unei platforme unice de plăți online (națională) printr-un parteneriat al Ministerului de Finanțe, Autoritatea pentru Digitalizarea României, administrația publică locală și alte instituții interesate, care să întregească unitar, funcțional și coerent tot sistemul de obligații financiare pe care persoanele juridice și fizice le au în relația cu statul român și autoritățile locale (surse posibile de finanțare: Programul Operațional Capacitate Administrativă / Programul Operațional Competitivitate);

• Regândirea condițiilor de eligibilitate din apelul aflat în consultare publică în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare – Axa Prioritară 9. Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19 și direcționarea fondurilor pentru achiziții de strictă urgență și utilitate pentru spitalele care tratează și sunt suport COVID-19, pentru a asigura un necesar național acoperitor de perspectivă imediată și în caz de revenire a pandemiei.

• Partajarea responsabilității plafonate, în funcție de tipologia procedurilor de achiziții publice și a valorii contractelor/facturilor, între AM-uri și OI – uri în procesarea și validarea pentru plată a cererilor de prefinanțare/plată și rambursare; Cred că, personalul din AM și OI trebuie, deopotrivă cu cel angajat/pus la dispoziție de către beneficiari, să proceseze la maxim de intensitate obligațiile de plată care pot conduce la atragerea cât mai rapidă a fondurilor europene, mai ales a celor angajate pentru anii 2020 și 2021, în noile condiții de flexibilitate permise de CE;

• Urgentarea, prin impunerea de termene limită și constrângeri financiare, a lansării procedurilor de achiziții publice prevăzute în planurile de achiziții, mai ales ale celor unde beneficiari sunt instituțiile publice și companiile cu capital public; sunt foarte multe instituții publice beneficiare de fonduri europene care au tendință temporizării lansărilor/relansărilor de proceduri de achiziții. Aceste situații genereză amânări ale atragerii de fonduri, finalizări târzii ale proiectelor, rulaj scăzut al banilor în economie, deprecieri și modificări de prețuri în operare, blocaje în operarea unor servicii publice.

• Reducerea timpului real de procesare al cererilor de prefinanțare/plată și rambursare de către AM-uri; Deși contractele de finanțare prevăd termene de 20 de zile lucrătoare, practica procesării demonstrează diferențe mari. De pildă, pe POR, beneficiarii așteaptă onorarea unei cereri de plată/rambursare mai bine de 60 de zile, chiar mai mult. Și asta deoarece contractele de finanțare nu instituie penalități pentru AM/OI responsabile, în situația în care, nemotivat, se amână efectuarea plăților către beneficiari. Instituția răspunderii în contractele de finanțare nerambursabilă trebuie să privească deopotrivă și AM/OI-uri, nu doar beneficiarii;

• Programarea cu celeritate a cererilor de rambursare finale și autorizarea la plată a acestora. Asigurarea măsurilor adecvate de protecție pentru personalul AM/OI și beneficiar, alte categorii de personal implicat în validarea operațiunilor incluse în cererile de rambursare finale;

• Posibilitatea măririi pedepselor instituite prin Codul Penal și Codul de Procedură Penală pentru fraudarea fondurilor europene, mai ales în contextul folosirii pandemiei de COVID-19. În acest context, o eventuală temporizare a măsurilor legitime de investigare și sancționare, probate de evidențe documentare și faptice, a neregulilor, și mai ales a fraudelor cu fonduri europene, reprezintă un semnal total neadecvat și pe măsura așteptărilor Comisiei Europene, Curții de Conturi Europene, altor organisme europene și naționale abilitate și, mai ales, a cetățenilor contribuabili la bugetul Uniunii Europene. Măsurile trebuie să continue cu utilizarea resurselor umane, financiare și logistice disponibile, cu respectarea măsurilor de protecție adecvată.

Susțin ferm continuarea și nicidecum amânarea termenelor de evaluare aferente cererilor de finanțare pentru derularea etapelor de verificare administrativă și a eligibilității, etapelor de evaluare tehnică și financiară, precum și a etapelor de contractare. Cu cât contractăm mai repede, cu atât cresc șansele de absorbție a fondurilor nerambursabile în țară. Doar dacă situații grave impun o temporizare, se poate dispune distinct, de la caz la caz, de către AM/OI, măsuri de amânare/reprogramare.

Absorbția fondurilor europene trebuie să fie o prioritate națională reală, nu doar slogan. În anii anteriori, am fost obișnuiți să privim la exemplele de țări oferite ca model de accesare și absorbție de fonduri, de pildă Polonia. Această criză, trebuie să ne determine să devenim ca țară un model de cheltuire a banilor la nivelul Uniunii Europene. Sunt convins că România are nevoie de o mobilizare sistematică, coordonată și monitorizată zi de zi pe toate programele operaționale, atât a activității AM/OI, cât și a beneficiarilor.

Pentru aceasta sunt necesare decizii de modificare a termenelor din contractele de finanțare și instrucțiunile de implementare pentru realizarea achizițiilor publice, pentru verificarea lor, pentru onorarea cererilor de prefinanțare/ plată/ rambursare, introducerea unui număr de maxim două clarificări pentru lămurirea unor dosare care să nu mai permită plimbarea luni în șir a dosarelor de implementare proiecte, între ministere/OI și beneficiari.

Este necesar să ne asumăm responsabilitatea transformării țării noastre în campioana absorbției de fonduri europene pentru perioada de programare curentă, a noilor fonduri alocate de către Uniunea Europeană pentru combaterea COVID-19 și a pregătirii la timp și temeinic pentru fondurile din viitorul Cadru Financiar Multianual 2021 – 2027. Eu m-am săturat să privesc sau să mi se servească modele din alte țări.

E un moment în care putem să devenim noi un model! Așa cum, în acest domeniu, au fost instituția și orașul pe care le-am condus!

Trebuie să înțelegem deopotrivă, cu toții, că e obligatoriu să aducem în țară cât mai repede și integral banii alocați României de Uniunea Europeană. Trebuie să înțelegem că acești bani sunt una din cele mai importante și la îndemână resurse pe care le avem pentru economia națională și comunitățile locale.

Pe scurt, guvernul trebuie să reacționeze clar și deslușit în fața acestor relaxări, cu intenția imediata de a începe resuscitarea economiei prin pornirea investițiilor cu fonduri europene. E obligatoriu să înțelegem aceste avantaje dar, mai ales, să dovedim că suntem capabili să folosim ceea ce ni se oferă. Pentru că, prea mulți ani, România a avut obiceiul să ceară și să nu folosească, devenind în acest fel lipsită de credibilitate”, a declarat europarlamentarul Mircea Hava, într-un comunicat de presă.