Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Mircea Hava: Fondurile europene, prima opțiune pentru economia României


Publicat

”E foarte clar că avem de-a face cu o Europă scuturată puternic de o criza economică majoră, iar Romania e și ea parte din acest tablou apocaliptic. Vocile specialiștilor îndemna și dirijează liderii Europei, sub presiunea crizei, să schimbe paradigma unui sistem de acordare a banilor europeni bazat pe reguli rigide, în unul mai simplu, gândit să susțină beneficiarii și să permită pornirea de investiții care să aducă venituri la bugetele statelor membre.

Din fericire, ideea relansării economiei europene a fost privită ca un întreg și fără rezerve, iar ultimul vot din plenara Parlamentului European a înlăturat multe bariere, a scos dintre paranteze multe lucruri care nemulțumeau, lăsând loc de calcule simple și eficiență în folosirea banilor europeni. Totuși, încă e mult de făcut, iar o bună parte din ceea ce trebuie făcut este de datoria statelor membre UE.

Recent adoptatele modificări de regulamente și măsuri de flexibilizare ale regulilor de cheltuire și transfer de fonduri europene între programe sau regiuni, respectiv a regulilor de ajutor de stat, coroborate cu nevoia de lichiditate financiară imediată injectată în economia națională și comunitățile locale ale României, ne arată că fondurile europene sunt o soluție la îndemână pentru a ieși din exilul economic în care ne-a trimis aceasta pandemie. Însă, vor avea de câștigat cei cu strategia cea mai bună, aplicată în cel mai scurt timp posibil. Guvernul României este în situația specială de a garanta, prin munca celor din Ministerul Fondurilor Europene și a tuturor ministerelor și instituțiilor subordonate/Organismelor intermediare, împreună cu beneficiarii, eficiență și responsabilitate.

Am supus atenției primului ministru, detaliat, câteva propuneri imediate care pot fi susținute din disponibilul de fonduri europene nelansate, economii la licitații, corecții financiare, transferuri între programele operaționale, economiile la licitații publice derulate/în derulare pe proiecte, corecțiile financiare aferente, dar și de bugetul de stat, împrumuturi, emisiuni de obligațiuni. Aceste măsuri sunt complementare celor deja adoptate sau aflate în analizaă sau consultare. Ludovic Orban a anunțat ieri, în conferință de presă, posibilitatea relansării axelor 2.1 și 2.2 din P.O.R, în regiunile unde nu s-a întâmplat asta.

Prezint succint în cele ce urmează câteva dintre acestea:

• Relansarea apelului pentru Microîntreprinderi din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 (Prioritatea de investiții 2.1);

• Extinderea la nivelul majorității regiunilor, inclusiv a regiunilor Nord-Vest și Centru a apelului lansat pentru IMM-uri din Programul Operațional Regional 2014-2020 (Prioritatea de investiții 2.2);

• Reconsiderarea lansării celor 12 apeluri din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală pregătite, dar care au fost amânate pentru anul în curs, și transferul banilor spre apeluri noi cu fonduri ce răspund nevoilor imediate ale fermierilor și companiilor care activează în sectorul agricol și mediul rural;

• Lansarea urgentă a unui apel necompetitiv dedicat Ministerului Educației și Cercetării, finanțat din Programul Operațional Competitivitate (altă sursă), care să finanțeze accesul tuturor școlilor din România la o platforma educațională unică (inclusiv catalog digital), care să permită desfășurarea cursurilor online pentru fiecare din componentele sistemului de învățământ non-universitar;

• Completarea activităților și cheltuielilor eligibile din cadrul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate și alocarea de bani pentru achiziția de echipament informatic (ex. laptop) și acces la internet pentru elevii și studenții care provin din familii dezavantajate;

• Finanțarea operaționalizării unei platforme unice de plăți online (națională) printr-un parteneriat al Ministerului de Finanțe, Autoritatea pentru Digitalizarea României, administrația publică locală și alte instituții interesate, care să întregească unitar, funcțional și coerent tot sistemul de obligații financiare pe care persoanele juridice și fizice le au în relația cu statul român și autoritățile locale (surse posibile de finanțare: Programul Operațional Capacitate Administrativă / Programul Operațional Competitivitate);

• Regândirea condițiilor de eligibilitate din apelul aflat în consultare publică în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare – Axa Prioritară 9. Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19 și direcționarea fondurilor pentru achiziții de strictă urgență și utilitate pentru spitalele care tratează și sunt suport COVID-19, pentru a asigura un necesar național acoperitor de perspectivă imediată și în caz de revenire a pandemiei.

• Partajarea responsabilității plafonate, în funcție de tipologia procedurilor de achiziții publice și a valorii contractelor/facturilor, între AM-uri și OI – uri în procesarea și validarea pentru plată a cererilor de prefinanțare/plată și rambursare; Cred că, personalul din AM și OI trebuie, deopotrivă cu cel angajat/pus la dispoziție de către beneficiari, să proceseze la maxim de intensitate obligațiile de plată care pot conduce la atragerea cât mai rapidă a fondurilor europene, mai ales a celor angajate pentru anii 2020 și 2021, în noile condiții de flexibilitate permise de CE;

• Urgentarea, prin impunerea de termene limită și constrângeri financiare, a lansării procedurilor de achiziții publice prevăzute în planurile de achiziții, mai ales ale celor unde beneficiari sunt instituțiile publice și companiile cu capital public; sunt foarte multe instituții publice beneficiare de fonduri europene care au tendință temporizării lansărilor/relansărilor de proceduri de achiziții. Aceste situații genereză amânări ale atragerii de fonduri, finalizări târzii ale proiectelor, rulaj scăzut al banilor în economie, deprecieri și modificări de prețuri în operare, blocaje în operarea unor servicii publice.

• Reducerea timpului real de procesare al cererilor de prefinanțare/plată și rambursare de către AM-uri; Deși contractele de finanțare prevăd termene de 20 de zile lucrătoare, practica procesării demonstrează diferențe mari. De pildă, pe POR, beneficiarii așteaptă onorarea unei cereri de plată/rambursare mai bine de 60 de zile, chiar mai mult. Și asta deoarece contractele de finanțare nu instituie penalități pentru AM/OI responsabile, în situația în care, nemotivat, se amână efectuarea plăților către beneficiari. Instituția răspunderii în contractele de finanțare nerambursabilă trebuie să privească deopotrivă și AM/OI-uri, nu doar beneficiarii;

• Programarea cu celeritate a cererilor de rambursare finale și autorizarea la plată a acestora. Asigurarea măsurilor adecvate de protecție pentru personalul AM/OI și beneficiar, alte categorii de personal implicat în validarea operațiunilor incluse în cererile de rambursare finale;

• Posibilitatea măririi pedepselor instituite prin Codul Penal și Codul de Procedură Penală pentru fraudarea fondurilor europene, mai ales în contextul folosirii pandemiei de COVID-19. În acest context, o eventuală temporizare a măsurilor legitime de investigare și sancționare, probate de evidențe documentare și faptice, a neregulilor, și mai ales a fraudelor cu fonduri europene, reprezintă un semnal total neadecvat și pe măsura așteptărilor Comisiei Europene, Curții de Conturi Europene, altor organisme europene și naționale abilitate și, mai ales, a cetățenilor contribuabili la bugetul Uniunii Europene. Măsurile trebuie să continue cu utilizarea resurselor umane, financiare și logistice disponibile, cu respectarea măsurilor de protecție adecvată.

Susțin ferm continuarea și nicidecum amânarea termenelor de evaluare aferente cererilor de finanțare pentru derularea etapelor de verificare administrativă și a eligibilității, etapelor de evaluare tehnică și financiară, precum și a etapelor de contractare. Cu cât contractăm mai repede, cu atât cresc șansele de absorbție a fondurilor nerambursabile în țară. Doar dacă situații grave impun o temporizare, se poate dispune distinct, de la caz la caz, de către AM/OI, măsuri de amânare/reprogramare.

Absorbția fondurilor europene trebuie să fie o prioritate națională reală, nu doar slogan. În anii anteriori, am fost obișnuiți să privim la exemplele de țări oferite ca model de accesare și absorbție de fonduri, de pildă Polonia. Această criză, trebuie să ne determine să devenim ca țară un model de cheltuire a banilor la nivelul Uniunii Europene. Sunt convins că România are nevoie de o mobilizare sistematică, coordonată și monitorizată zi de zi pe toate programele operaționale, atât a activității AM/OI, cât și a beneficiarilor.

Pentru aceasta sunt necesare decizii de modificare a termenelor din contractele de finanțare și instrucțiunile de implementare pentru realizarea achizițiilor publice, pentru verificarea lor, pentru onorarea cererilor de prefinanțare/ plată/ rambursare, introducerea unui număr de maxim două clarificări pentru lămurirea unor dosare care să nu mai permită plimbarea luni în șir a dosarelor de implementare proiecte, între ministere/OI și beneficiari.

Este necesar să ne asumăm responsabilitatea transformării țării noastre în campioana absorbției de fonduri europene pentru perioada de programare curentă, a noilor fonduri alocate de către Uniunea Europeană pentru combaterea COVID-19 și a pregătirii la timp și temeinic pentru fondurile din viitorul Cadru Financiar Multianual 2021 – 2027. Eu m-am săturat să privesc sau să mi se servească modele din alte țări.

E un moment în care putem să devenim noi un model! Așa cum, în acest domeniu, au fost instituția și orașul pe care le-am condus!

Trebuie să înțelegem deopotrivă, cu toții, că e obligatoriu să aducem în țară cât mai repede și integral banii alocați României de Uniunea Europeană. Trebuie să înțelegem că acești bani sunt una din cele mai importante și la îndemână resurse pe care le avem pentru economia națională și comunitățile locale.

Pe scurt, guvernul trebuie să reacționeze clar și deslușit în fața acestor relaxări, cu intenția imediata de a începe resuscitarea economiei prin pornirea investițiilor cu fonduri europene. E obligatoriu să înțelegem aceste avantaje dar, mai ales, să dovedim că suntem capabili să folosim ceea ce ni se oferă. Pentru că, prea mulți ani, România a avut obiceiul să ceară și să nu folosească, devenind în acest fel lipsită de credibilitate”, a declarat europarlamentarul Mircea Hava, într-un comunicat de presă.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Mugur Isărescu cere Parlamentului să modifice proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul. Este vizat chiar el

Publicat

Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a transmis Parlamentului o solicitare de modificare a proiectului de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar.

Acesta solicită să îi includă la excepții și pe membrii Consiliului de administrație al BNR, pentru ca aceștia să aibă posibilitatea să își desfășoare activitatea și după împlinirea vârstei de 70 de ani, potrivit Profit.ro.

Isărescu are acum 71 de ani și, potrivit noilor prevederi ale legii, va trebui să aleagă între pensie și salariu.

Guvernatorul BNR arată că în cuprinsul proiectului de lege nu sunt incluse prevederi referitoare la persoanele care își desfășoară activitatea în baza unui act de numire în funcție în cadrul autorităților și institutiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, și care au împlinit vârsta de 70 de ani anterior intrării în vigoare a legii (cum este cazul său).

El arată că lipsa acestor prevederi poate conduce la interpretarea că, în cazul acestor persoane, actul de numire în funcție încetează de drept la data împlinirii vârstei de 70 de ani, cu mențiunea că încetarea de drept produce efecte anterior expirării perioadei prevăzute în cuprinsul actului de numire în funcție.

Isărescu este cel mai longeviv șef de bancă centrală din lume, el fiind guvernator al BNR din 1990.

Se confruntă cu o serie de acuzații legate colaborarea cu fosta Securitate.

Sursă: G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Alianță între Consiliile Județene din Alba, Bihor și Cluj pentru dezvoltarea turismului și a infrastructurii în Munții Apuseni

Publicat

prefectura

Președinții Consiliilor Județene Alba, Bihor și Cluj au convenit încheierea unui acord de parteneriat pentru dezvoltarea infrastructurii și a turismului din Munții Apuseni.

Acesta va fi aprobat în ședințele ordinare ale celor trei instituții la finalul acestei luni, urmând ca în cursul lunii iulie să aibă loc prima întâlnire de lucru a celor trei președinți, Ion Dumitrel, Ilie Bolojan și Alin Tișe. Tot atunci va fi semnat acordul, au transmis într-un comunicat de presă, reprezentații Consiliului Județean Alba. 

Obiectivele acestui acord sunt amenajarea și modernizarea traseului rutier „Padiș/ Apuseni” situat administrativ în cele trei județe, dezvoltarea și promovarea turistică a zonei carstice a Munților Apuseni „Țara de Piatră. Paradisul carstic al României” și protejarea turiștilor în zona de interes. Un alt scop este protejarea și promovarea patrimoniului etnografic, folcloric și a arhitecturii tradiționale și a biodiversității zonei carstice. Comunele vizate sunt (Alba:) Gârda de Sus, Arieșeni, Scărișoara, (Bihor:) Pietroasa, Budureasa, (Cluj:) Beliș, Mărgău, Săcuieu și Mărișel.

În domeniul infrastructurii, Consiliul Județean Alba își asumă amenajarea și modernizarea traseului rutier Călineasa – Vf. Clujului – intersecţia DJ 750.

„Împreună cu colegii din Bihor şi Cluj am conceput acest proiect de dezvoltare în zona Munţilor Apuseni, pentru că avem interese comune în această zonă şi mai ales pentru că împreună putem face lucrurile să se întâmple mai repede şi mai bine. «Ţara de Piatră» poate şi merită să devină Paradisul carstic al României. Vom relansa turismul în zonă, îi vom da noi valenţe, vom îmbunătăţi infrastructura de acces, ne vom promova zestrea de cultură şi tradiţie, dar mai ales vom sprijini dezvoltarea comunităţilor şi ridicarea nivelului de trai al localnicilor”, a precizat Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba.

Consiliul Județean Bihor va realiza lucrări pe traseul Padiş – Ic Ponor, la limita cu județul Cluj, și a drumului de legătură (continuare a DJ 763) între Județul Alba – Județul Cluj – Județul Bihor, din cătunul Ic Ponor către comuna Gârda de Sus (intersecția cu DJ 750), iar Consiliul Județean Cluj va moderniza drumul de legătură (continuare a DJ 763) între Județul Alba – Județul Cluj – Județul Bihor, din cătun Ic Ponor către Comuna Gârda de Sus (intersecția cu DJ 750), situat pe raza administrativ-teritorială a Județului Cluj. Consiliul Județețean Cluj deja a asfaltat peste 20 de kilometri până la limita cu județul Bihor printr-un proiect pe fonduri europene, urmând să modernizeze alți peste 15 kilometri.

În ceea ce privește dezvoltarea și promovarea turistică a zonei carstice a Munților Apuseni „Țara de Piatră. Paradisul carstic al României”, acordul presupune identificarea valorilor turistice comune celor trei județe, realizarea unei rețele integrate de trasee turistice, crearea unui plan de promovare și dezvoltarea în comun a unor produse turistice specifice.

Autoritățile județene vor colabora pentru a valorifica patrimoniul etnografic și folcloric și a arhitecturii tradiționale. Totodată, se va stimula crearea de produse autentice, se vor promova gastronomia locală și produsele meșteșugărești și se va elabora un ghid de arhitectură/ construire pentru încadrarea în specificul zonei. În plus, vor organiza acțiuni de conștientizare și de informare privind conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural în rândul comunităţilor locale, vizitatorilor și administrațiilor publice locale.

Acordul se încheie pe o perioadă de 10 ani și intră în vigoare de la data semnării lui de către reprezentanții celor trei județe. Parteneriatul poate fi prelungit la solicitarea motivată a oricărui partener.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Președintele Klaus Iohannis: Fiecare român ar face bine să se vaccineze dacă nu vrea să ajungă la spital

Publicat

Președintele Klaus Iohannis a vorbit despre campania de vaccinare anti-COVID-19 din România.

„Știm din istoria pandemiilor că ele se produc în valuri și noi am avut, din păcate, și noi, al treilea val destul de puternic, dar, la noi, campania de vaccinare a fost un succes. Noi, practic, am oprit pandemia. Acum, însă, sigur, din cauză că avem așa puține cazuri, nu mai avem un interes așa mare pentru vaccinare. Avem un succes care, cumva, se vede într-o reducere a dorinței de vaccinare. Eu în continuare sunt de părere că vaccinarea este vitală. Cum ar fi să vaccinăm doar puțină lume și să ne trezim în octombrie sau noiembrie cu un al patrulea val, fiindcă virusul evoluează, vedem că apar la o lună, două, noi forme ale virusului, mai agresive, care se răspândesc mai ușor. Părerea mea sinceră este că fiecare român ar face bine să se vaccineze dacă nu vrea să ajungă la spital” a spus președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă de la Bruxelles, citat de DcNews.ro.

Citește și DOCUMENT: Marea RELAXARE de la 1 iulie. Aproape toate restricțiile anti-COVID au fost eliminate

Aproape 5 milioane de vaccinări, în acest moment

Informarea de miercuri, 23 iunie 2021, a arătat că în ultimele 24 de ore față de momentul informării, s-au vaccinat 26.086 de persoane. 14.719 dintre acestea au primit a doua doză. 4.410.810 de români au fost vaccinați cu ambele doze, din totalul de 4.661.527 de români vaccinați. Sunt 250.717 care au primit deocamdată doar prima doză.

„Dacă va exista valul patru înseamnă că este decizia noastră să avem valul patru”

Premierul Florin Cîțu vorbea în luna aprilie despre o țintă de 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie, iar până în septembrie premierul spunea că România are toate „condițiile” pentru a vaccina peste 10 milioane de persoane.

Despre cine se face vinovat pentru încetinirea campaniei de vaccinare, el afirma, la mijlocul lunii iunie, că „De ce ar trebui să fie cineva vinovat? Dacă nu ar fi avut succes am fi avut exact ca în alte țări, restricții, persoane în ATI, rată de infectare mult mai mare. În municipii, unde avem aglomerare mare, rata de vaccinare este de peste 50%. Succesul unei campanii de vaccinare se măsoară în ceea ce se întâmplă cu pandemia. Și România a fost prima țară care a relaxat restricțiile”.

Totodată, atenționa: „Există pericolul valului patru și românii trebuie să fie responsabili. Avem vaccin pentru toată lumea. Dacă va exista valul patru înseamnă că este decizia noastră să avem valul patru. Trebuie să mergem să ne vaccinăm”.

sursa: dcnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

EVALUARE NAȚIONALĂ 2021: BAREMELE pentru SUBIECTELE la MATEMATICĂ. Repere pentru elevii de clasa a VIII-a

Publicat

examen scoala

Ministerul Educației a publicat joi după-amiază baremele pentru subiectele de la proba de Matematică la examenul de Evaluare Națională 2021, clasa a VIII-a.

Primele rezultate vor fi afișate marți, 29 iunie, până la ora 14.00 (în centrele de examen).

Vezi și REZOLVAREA subiectelor la MATEMATICĂ, a doua probă a examenului pentru elevii de clasa a VIII-a. EVALUARE NAȚIONALĂ 2021

SUBIECTELE și BAREMELE – proba scrisă MATEMATICĂ – Evaluare Națională 2021 – 24 iunie:

SUBIECT MATEMATICĂ EN VIII 2021

EN_VIII_matematica_2021_Var_03_LRO

BAREM MATEMATICĂ EN VIII 2021

ENVIII_matematica_2021_Bar_03_LRO

La proba de Matematică, elevii au avut opțiunea de a corecta răspunsurile prin tăierea cu o linie orizontală și încercuirea altui răspuns considerat corect.

La figurile de la proba de matematică au fost permise marcajele pe figură și completarea figurilor cu creion sau stilou/pix de culoare albastră și realizarea unor figuri geometrice.

La proba de Matematică, în Alba, au fost prezenți 2.060 candidați din 2.171 de elevi înscriși. Au absentat 111 elevi.

La a doua probă de Evaluare Națională, în Alba, a fost și un caz de elev eliminat din examen pentru tentativă de fraudă (centrul de examen de la Albac).

Proba la Limba și literatura maternă va avea loc vineri, 25 iunie.

Examenul se desfășoraă în 3.850 de centre de examen în țară, 35 dintre acestea în județul Alba.

La prima probă, cea de Română, au participat 2.061 elevi din Alba. Au absentat 110.

Vezi și MODELE de SUBIECTE la EVALUARE NAȚIONALĂ 2021, clasa a VIII-a: TOATE testele de antrenament și BAREMELE la Română și Matematică

Contestațiile pot fi depuse în zilele de 29 iunie (în intervalul orar 16.00 – 19.00) și 30 iunie (în intervalul orar 8.00 – 12.00). Acestea pot fi transmise și prin mijloace electronice.

Candidații care depun/transmit contestațiile prin mijloace electronice completează, semnează și depun/transmit tot prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Pentru candidații minori, documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai acestora.

Vezi și VIDEO: REZOLVAREA subiectelor de la Română, prima probă a examenului de EVALUARE NAȚIONALĂ 2021

Rezultatele finale vor fi afișate sâmbătă, 4 iulie.

Vezi integral: GHID_EVALUARE_NATIONALĂ_VIII_2021

Cum se face evaluarea lucrărilor

Lucrările vor fi corectate în alte județe, în 92 de centre de corectare.

Vezi și EVALUARE NAȚIONALĂ 2021: MODELE DE SUBIECTE. TOATE SETURILE de teste de antrenament pentru examenul elevilor de clasa a VIII-a

În procesul de evaluare inițială a lucrărilor scrise și de rezolvare a contestațiilor, după validarea finalizării evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care diferența dintre notele celor doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct, notele obținute se trec pe fiecare lucrare în parte, cu cerneală roșie, de către profesorii evaluatori, după ce este verificată concordanța cu borderourile individuale și se semnează de aceștia.

Nota finală se trece pe lucrare, în prezența profesorilor evaluatori, de către președintele comisiei.

Președintele comisiei calculează nota finală, ca medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire și semnează, nota fiind înregistrată în catalogul evaluării naționale.

În cazul în care diferența între notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi recorectată de alți doi profesori evaluatori numiți de președintele comisiei.

După validarea finalizării evaluării, nota finală este calculată luând în considerare cele 4 (patru) note, după eliminarea celor două note/valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale.

Media rezultată reprezintă nota finală care se trece pe lucrare și este înregistrată în catalogul evaluării naționale.

Sub nota finală semnează cei patru evaluatori și președintele comisiei.

Numărul pachetului și numărul de ordine al lucrărilor care necesită o nouă evaluare sunt consemnate într-un proces – verbal, semnat de cei amintiți anterior.

În cadrul etapei de soluționare a contestațiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare inițială.

În situația în care se constată o diferență de notare mai mare de 1 punct, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea inițială și cea de la contestații, președintele comisiei de contestații numește o nouă comisie de contestații formată din doi profesori cu experiență, alții decât cei care au evaluat inițial lucrările în centrul de contestații.

Reevaluarea se face după o nouă secretizare a lucrărilor, respectând cu strictețe baremul de evaluare și notare și toate procedurile de evaluare. Nota acordată de cea de a doua comisie de contestații este nota finală obținută de candidat.

Nota obținută în etapa de soluționare a contestaților este nota definitivă, indiferent de punctajul obținut, în plus sau în minus, față de nota acordată în etapa de evaluare inițială a lucrării.

Această notă nu mai poate fi modificată și reprezintă nota obținută de candidat la proba respectivă.

Media la examen / admiterea la liceu

Media generală obținută în cadrul Evaluării Naționale are o pondere de 80% în calculul mediei de admitere în clasa a IX-a.

Absolvenții clasei a VIII-a își vor putea continua studiile în învățământul liceal sau profesional, fiind asigurate locuri pentru toți elevii care au finalizat ciclul gimnazial.

CALENDAR EVALUARE NAȚIONALĂ 2021

  • 22 iunie 2021 – Limba și literatura română, probă scrisă
  • 24 iunie 2021 – Matematică, probă scrisă
  • 25 iunie 2021 – Limba și literatura maternă, probă scrisă
  • 29 iunie 2021 (până la ora 14.00) – Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor
  • 29 iunie 2021 (orele 16.00 – ora 19.00) – 30 iunie 2021 (orele 8.00 – ora 12.00) – Depunerea contestațiilor
  • 30 iunie – 4 iulie 2021 – Soluționarea contestațiilor
  • 4 iulie 2021 – Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate