Concert dedicat sărbătorii evreiești Purim, la Sinagoga din Alba Iulia. PROGRAM

Un eveniment de celebrare a sărbătorii evreiești Purim va avea loc la Sinagoga Mare Yehezkel din Alba Iulia, luni, 2 martie, de la ora 18:00

Evenimentul va începe cu citirea Meghilat Ester, moment esențial al sărbătorii, urmat de un concert dedicat Purimului, în interpretarea unor artiști, alături de Cvartetul de coarde al Județului Alba.

Programul serii:

• 18:00 - Citirea Meghilat Ester
• 19:00 - Concert de Purim
• 19:45 - Humentashen

Pe scenă vor evolua:

• Nicolas Bogdan Velicea (tenor)
• Claudio Zahan (bas)
• Ioan Chiciudean (tenor)
• Corepetitor: Ruben Morar (pian)
• Cvartetul de coarde al Județului Alba (Dan-Liviu Cernat, Mădălin Danciu, Mădălina Gherman-Neag, Cătălina Tincu)

"Evenimentul face parte din Stagiunea Cvartetului de coarde și a Orchestrei de cameră a Județului Alba și reprezintă un gest firesc de deschidere culturală și respect pentru patrimoniul multicultural al orașului nostru.

Alba Iulia a fost și rămâne un spațiu al conviețuirii și al dialogului. Cultura are puterea de a apropia oameni, istorii și sensibilități. Vă așteptăm cu bucurie", au transmis reprezentanții Consiliului Județean Alba.

Sărbătoarea evreiască Purim

Purim este una dintre cele mai gustate sărbători evreieşti, datorită imensei victorii obţinută de o regină neînfricată, o frumoasă evreică (crescută de un văr la fel de neînfricat, Mordechai, sau Mardoheu, în traducere românească), care nu şi-a iubit viaţa, atunci când poporul ei a fost în teribilul pericol de-a fi linşat de lucifericul Haman.

Povestea Esterei (numele ei evreiesc era Hadassah=ebr. mirt ) se poate găsi în Cartea Esterei, una dintre Cărţile Tanach-ului (Vechiul Testament).

Cartea are un îndoit scop: ea a fost scrisă din dorinţa de-a arăta cum a fost salvat poporul evreu (datorită protecţiei miraculoase a lui Elohim) de la o pieire iminentă, prin mijlocirea pe viață şi pe moarte a neînfricatei regine Estera, soţia temutului Ahaşveroş.

Numele lui Yhmh nu este menţionat niciodată în Sulul Esterei (deseori creştinii sunt contrariaţi de acest lucru), însă Prezenţa Creatorului se resimte în fiecare pasaj, la fiecare frază, pe tot cuprinsul desfăşurării momentelor subiectului.

În al doilea rând, Estera a fost scrisă şi pentru a oferi o consemnare a unui cadru istoric legat de celebrarea iudaică a Purim-ului (3: 6-7 ; 9: 26-28).

Sărbătoarea Purim. Semnificații

În felul acesta se păstra vie amintirea unei izbăviri uluitoare a poporului evreu din Persia (comparabilă, ca intensitate a trăirii, cu Pesach-ul și Yom Kippur).

În Carte este de asemenea menţionată şi obligaţia de a respecta anual sărbătoarea Purim, de către toţi fiii lui Israel (9: 24; 28:32).

Deşi autorul "Esterei" nu este cunoscut, din conţinutul Cărţii reiese evident că el era familiarizat cu obiceiurile persane, cu palatul din Susa şi cunoștea destule amănunte despre regele Ahaşveros.

Acestea toate demonstrează că scribul a trăit probabil în Persia pe tot parcursul perioadei descrisă în Meghilat. Mai mult, simpatia lui faţă de israeliţi şi cunoaşterea obiceiurilor evreieşti sugerează că era la rândul său evreu (probabil un contemporan mai tânăr al lui Mordechai, căruia acesta i-ar fi oferit toate datele scrierii acestei importante Cărţi de istorie a evreilor).

Cu siguranţă, Meghilat Estera a fost adusă la forma ei actuală după moartea unchiului reginei. Detaliile istorice şi lingvistice o situează în jurul anului 400 î.Ch. Există şi o carte apocrifă, Adăugiri la Cartea Esterei, care ar fi apărut în mod firesc mult mai târziu decât originala Estera.

Obiceiuri și tradiții

Purimul-ul este marcat de evreii din întreaga lume la 14 Adar. De Purim se citeşte Meghilat Ester în toate sinagogile, începând cu seara de 13 Adar. Fiind o Sărbatoare exuberantă, israeliţii obişnuiesc să-şi trimită unii altora Mişloach Manot (cadouri), iar copiii primesc în dar tot felul de dulciuri delicioase.

Prăjitura favorită este hamăntaşul, un aluat gustos cu miere, nuci sau mac, care trebuie să aibă forma urechilor lui Haman cel rău. De asemenea, au loc aşa-numitele jocuri de Purim (când se pune în scenă povestea Esterei), şi carnavaluri cu felurite măşti (în special în comunităţile aşkenazine).

Modul în care se comemorează o asemenea Sărbatoare, fireşte, întotdeauna trebuie să se raporteze la Fiul lui Adonai, Mântuitorul lumii, revelat evreilor şi neevreilor în Brit Chadaşah/Noul Testament.

El i-a eliberat pe toți oamenii, cu preţul sângelui Său, din mâinile celui mai necruţător Haman, Lucifer, îngerul răzvrătit şi domnul întunericului, pe care l-a deposedat la Cruce de toată puterea lui morbidă, putere pe care i-o oferise, prin neascultare, Adam, strămoşul tuturor oamenilor, potrivit Danielei Reghina Onu.

Foto: arhivă