Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Crăciunul în România: Cum se sărbătorește Nașterea Domnului în diferite zone ale țării


Publicat

craciun

Crăciunul este o sărbătoare foarte răspândită și așteptată atât de cei mici, cât și de cei mari. Sărbătoarea Crăciunului înseamnă timp petrecut cu familia, petreceri, cadouri, bucurie, însă există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor.

Lingviştii nu s-au pus de acord cu privire la originea cuvântului „Crăciun”. Unii spun că ar fi moştenit din latinescul „creationem”, care înseamnă creaţie sau naştere, iar alte izvoare istorice ar sugera că la originea sa se află un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei.

Alţi specialişti spun că ar proveni din slavă. Cel puţin opt sensuri diferite au fost asociate acestui cuvânt de-a lungul timpului.

Crăciunul este o perioadă a tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. În toate zonele istorice ale României, în centrul sărbătorior de iarnă se află familia şi credinţa într-un an mai bun şi mai prosper.

În seara de Ajun, casele sunt curate şi pregătite în aşteptarea colindătorilor. Colindul este cea mai larg răspândită tradiţie de Crăciun, alături de împodobirea bradului.

Crăciun în Moldova

Pe lângă împodobirea bradului, în unele gospodării se păstrează un obicei străvechi – decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran şi bumbişor, purtător de noroc.

Bucatele tradiţionale din carne de porc, tobă, caltaboşi, cârnaţi, piftie, sarmale sau poale-n brâu sunt preparate de seară. Tradiţia spune că femeile nemăritate îşi pot vedea ursitorul dacă pun într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, câte un pic din toate mâncărurile.

În Moldova, în special în Bucovina, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până la primăvară, când sunt puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna.

Bucovina este, de altfel, recunoscută pentru modul în care sunt păstrate tradiţiile. Aici, în ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să bage o piatră în cuptor pentru a ţine şerpii departe de gospodărie.

O tradiţie frumoasă, dar care s-a pierdut, este cea de a ieşi afară cu mâinile pline de aluat şi de a atinge fiecare pom din livadă, repetând: „Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”.

Tot în Bucovina sunt preparate 12 feluri de mâncare de post, între care prune afumate, sarmale cu cartofi, ciuperci tocate cu ustoroi, borş de bureţi, care sunt pentru masa din Ajun – ultima înainte de încheierea postului.

Uneori, sub masă sunt răsfirate câteva fire de fân. Peste masă se petrece un fir de lână roşie, legat sub formă de cruce, iar la colţurile mesei se aşează căpăţâni de ustoroi. În mijlocul mesei este pus un colac rotund, iar în jurul său cele 12 feluri de mâncare.

Odată terminată masa, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi. În unele zone, ei se îmbracă în portul tradiţional, cu sumane sau cojoace şi cu căiuli împodobite cu mirt şi muşcate.

În unele zone, pe lângă colindători ies pe uliţele satului cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” care prin joc, gesturi şi dialog transmit urări pentru anul care vine.

Crăciun în Transilvania

În satele din Maramureş, colindătorii iau cu asalt uliţele încă din Ajunul Crăciunului şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani.

Tinerii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra”, reprezentaţii răspândite în numeroase zone din România, potrivit cărţii „Tradiţii de Crăciun” realizate de Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie Bucureşti.

Ceva mai aparte şi consacrat în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”, la originea căruia se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului.

Cine le ise în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este „Viflaimul” – o piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus.

În jur de 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol în care sunt întruchipate personaje biblice precum Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit, ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este ceata.

Tot aici, de Crăciun nu se dă cu mătura, nu se spală rufe şi nu se dă nimic cu împrumut. Cei care au animale şi păsări în gospodărie obişnuiesc să le dea mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli.

În unele zone, în Ajunul Crăciunului încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine. Cei superstiţioşi ung cu usturoi vitele, la coarne şi la şolduri, pentru a alunga spiritele rele.

Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă şi geroasă.

Tot în Transilvania, se mai păstrează încă, în satele de pe Târnave, „butea feciorilor”. Băieţii se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului.

Ceata de colindători este organizată după reguli complicate şi fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat „Împăratul Romei”.

Colindul redă contextul istoric al naşterii lui Iisus, în timpul împăratului roman Octavian Augustus şi descrie momentul venirii celor trei magi de la Răsărit cu daruri – aur, smirnă şi tămâie.

În satul Limba, din judeţul Alba, se păstrează încă un vechi obicei – „Piţăratul”. Denumirea vine de la „piţărău” – colacul pe care cei mici îl primesc atunci când merg la colindat. El este făcut din aluat care rămâne de la pâine sau de la cozonaci.

În comuna Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajnul Crăciunului pornesc prin sat „belciugarii” – tineri costumaţi în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire şi mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Obiceiul nu este specific creştinismului, dar oamenii de pe Valea Ilvelor cred că gospodăria în care joacă „belciugarii” va fi una bogată în anul care vine. De aceea, toată lumea îi aşteaptă şi îi răsplăteşte.

La Sălişte, în judeţul Sibiu, se păstrează o tradiţie veche din anul 1895. În seara de Ajun, cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcaţi în costume populare. Colindatul începe cu casa primarului şi a preotului, după care feciorii pornesc din casă în casă, până dimineaţă, iar la final se duc direct la „ceată”, unde colindă „gazda”.

În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultaţi de tot satul.

În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, din judeţele Vâlcea şi Argeş, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Sălişte, care se ţine anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial.

Fiecare ceată îşi prezintă jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se prind cu toţii în Hora Unirii.

În Apuseni, în ultima duminică dinaintea Crăciunului are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”. În zorii zilei, un flăcău „neînceput” este trimis la marginea satului.

Aici, cu o seară înainte, fetele atârnă într-un copac măşti care reprezintă duhurile pădurii. Flăcăul alege una dintre ele şi devine „vârva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul pădurii şi al vânatului.

Băiatul porneşte prin sat, însoţit de o ceată, iar în calea lor nu are voie să iasă nicio fată sau femeie, pentru că se spune că aceasta va fi bântuită tot anul de lupi.

Bărbaţii îi primesc în curte, unde îi servesc cu băutură şi friptură. Seara, flăcăii merg la huda lupului, o peşteră adâncă, unde aruncă un purcel sau un berbec, jertfă oferită animalelor sălbatice.

Crăciun în Banat

Pe Valea Almăjului, colindătorii iau cu ei un băţ din lemn de alun încrustat în coajă sau afumat la lumânare.

Băţul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind naşul, în folclorul românesc, cu el se alungă şerpii, norii, spre a feri gospodăria de diavoli şi a-i aduce prosperitate.

Bătrânii aruncă în faţa colindătorilor boabe de grâu şi porumb. Oamenii cred că dacă vor amesteca boabele peste care au trecut colindătorii cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă vor avea parte de o recoltă bună în anul care vine.

În Ajunul Crăciunului, sârbii din Banat fac focul pentru pentru a arde „badnajak-ul”. Este vorba despre un trunchi de stejar tânăr care este aprins în noaptea de Crăciun în curtea casei. Scânteile focului ar aduce bunăstare gospodăriei.

Crăciun în Oltenia

În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică „scormonitul în foc”. Toţi membrii familiei se adună în jurul focului şi, pe rând, dau cu o nuia, spunând: „Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.

„Piţărăii” este un obicei de pe vremea dacilor care se practică în localităţile de pe Valea Jiului şi care semnifică sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire pentru rodnicia holdelor şi a pomilor.

Piţărăii sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în haine populare care se adună în noaptea dinaintea Ajunului pentru a împodobi steaguri cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori pe care le agaţă de prăjini de câţiva metri lungime. Alaiul porneşte apoi la colindat.

În Oltenia, văile răsună de Colinde în fiecare Ajun. Cea mai răspândită este „Steaua”, care se cântă, în general, în cete de câte patru.

Fiecare membru are un rol: unul ţine Steaua, altul este responsabil cu strânsul banilor, al nucilor şi al covrigilor promişi, în vreme ce alţi doi ţin sacul şi un ciomag, pentru a se apăra de câini.

Tot în Oltenia, în ziua de Crăciun, femeile mai respectă încă un obicei vechi de sute de ani – dimineaţa, ele pleacă la cimitir, unde dau cu tămâie mormintele, după care se întorc acasă şi scot colacii de le copt. Pe fiecare colac sunt puse un ou şi o lumânare, iar apoi se dă de pomană prin vecini.

Crăciun în Dobrogea

Varianta dobrogeană a „Caprei” este „Struţul”. Tradiţionala costumaţie de Crăciun este făcută în această zonă dintr-o ţesătură groasă de lână, de care sunt prinse legături de stuf, plante găsite din abundenţă pe malurile lacurilor dobrogene.

Flăcăii se strâng în cete încă din 6 decembrie, de la Moş Nicolae, pentru a începe repetiţiile. În trecut, cetele erau foarte bine organizate. Fiecare avea un „cap” care se asigura de păstrarea tuturor tradiţiilor, un ajutor, un contabil, un ţuicar, un pisic şi o iapă.

Aceste orânduiri se mai păstrează încă în unele localităţi în care băieţii se mai organizează după vechile obiceiuri.

În nordul Dobrogei, în apropierea Munţilor Măcinului, cetele de feciori au şi „Oleleul” – personaj de origine păgână care intră primul în gospodărie, înconjoară ceata de colindători de două-trei ori, după care o veghează.

Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El este îmbrăcat în general în cojoc din piele de oaie şi înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn.

Costumaţia este completată cu beteală, clopoţei şi tălăngi pe care „oleleul” le bate din pământ pentru a proteja gospodăriile de spiritele rele.

Tot în zona Dobrogei se găsesc şi aşa-numiţii „moşoi”. Aceşti colindători cu măşti colorate au devenit o emblemă pentru Luncaviţa, singura comună din România în care se mai practică obiceiul.

Colindătorii poartă măşti pentru a simboliza prezenţa spiritelor strămoşeşti care alungă răul din calea naşterii lui Iisus şi vestesc un an mai îmbelşugat, cu linişte şi bucurii.

Moşoii se costumează într-un cojoc lung până în pământ, întors pe dos, din blană de vulpe sau de iepure, măşti făcute din tărtăcuţe, coarne de berbec, panglici colorate, flori şi mărgele colorate.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Atenționare COD GALBEN de viscol și ninsori în zona montană din Alba și în alte județe din țară, până luni dimineața

Publicat

Meteorologii au emis o atenționare Cod Galben de viscol și ninsori însemnat cantitative valabilă în zona montană din Alba și în alte județe din țară de sâmbătă seara până luni dimineața. 

Potrivit ANM, în intervalul sâmbătă 22 ianuarie, ora 17:00 – luni 24 ianuarie, ora 10:00, se va semnala viscol și ninsori însemnat cantitative.

În intervalul menționat, în Carpații Meridionali, la altitudini de peste 1700 m, vântul va avea intensificări, cu rafale ce vor depăși 80…100 km/h, va fi viscol, iar vizibilitatea redusă.

Ninsorile vor fi însemnate cantitativ și se va depune strat nou de zăpadă, local consistent.

De asemenea, în intervalul duminică, 23 ianuarie, ora 10:00 – luni, 24 ianuarie, ora 10:00, sunt așteptate ninsori temporar viscolite.

În intervalul menționat, în jumătatea vestică a Moldovei, local în Carpații Orientali și Occidentali, temporar va ninge viscolit, iar la rafală vor fi viteze în general de 50…70 km/h.

Ninsori slabe și vânt în general moderat (40…50 km/h) vor fi și în estul Moldovei și al Munteniei și pe arii restrânse în Dobrogea.

sursa: meteoromania.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

22 ianuarie: 19.371 cazuri COVID și 48 decese înregistrate în România, în ultimele 24 de ore

Publicat

Au fost înregistrate 19.371 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise sâmbătă, 22 ianuarie, de Grupul de Comunicare Strategică. 

În același interval au fost raportate 48 decese (față de 49 decese, raportate cu o zi în urmă).

Comparativ, vineri erau înregistrate 19.649 cazuri în 24 de ore.

Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 22 ianuarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 19.371 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

De asemenea, au fost raportate  48 decese, dintre care 4 anterioare.

Vom detalia datele în buletinul informativ de la ora 13.00.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Concert de Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, organizat de Forumul Cultural Austriac

Publicat

Site-ul Forumului Cultural Austriac va găzdui începând cu data de 26 ianuarie, ora 18.30, un concert organizat special pentru Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Proiectul este recomandat de Ambasada Israelului în România şi de către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

Create într-un context dramatic şi puternic discriminatoriu, lucrările a numeroase compozitoare de origine evreiască alunecă tot mai mult în uitare.

O parte dintre aceste artiste remarcabile sunt omagiate în cadrul unui proiect special, imaginat de pianista austriacă Sigrid Hagn, ce restituie ascultătorilor contemporani nume de compozitoare şi opere muzicale pe care nazismul le-a dorit şterse pentru totdeauna, au transmis reprezentanții Forumului Austriac.

Cu ocazia zilei de 27 ianuarie, Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Forumul Cultural Austriac prezintă, în exclusivitate pentru România, concertul „Ariela – moştenirea muzicală a compozitoarelor de origine evreiască”, avându-le ca protagoniste pe pianista Sigrid Hagn şi pe violonista Romana Rauscher.

Recitalul va fi disponibil pe site-ul Forumului Cultural Austriac începând cu data de 26 ianuarie, ora 18.30. Proiectul este recomandat de Ambasada Israelului în România şi de către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

Concertul va fi disponibil AICI.

Proiectul „Ariela” (în traducere „Leoaica lui Dumnezeu”) prezintă lucrări de Vally Weigl, Sarah Feigin, Lena Stein-Schneider, Josima Feldschuh, Josefine Auspitz-Winter, Helene Liebmann-Riese, Johanna Spector, Ilse Weber, Tsippi Fleischer.

Este vorba despre compozitoare care au devenit – sub o formă sau alta – victime ale Holocaustului: au supravieţuit lagărelor de concentrare sau şi-au găsit sfârşitul în aceste locuri ale terorii, au fost nevoite să se exileze în ţări îndepărtate sau fac parte din familii supuse unor puternice discriminări.

„A fi femeie şi evreică era un dublu obstacol: să trăiești într-un mediu atât antisemit, cât şi conservator, cu o împărţire strictă a rolurilor, în cotidian, între bărbați și femei.

Cu toate acestea, unele dintre aceste femei au trecut peste greutăți și și-au urmat pasiunea. În spatele fiecărui nume se ascunde un destin dramatic și o operă componistică singulară care, cu mici excepții, a rămas necunoscută publicului larg.

Citește povestea ei: Femeia din Alba Iulia care a supraviețuit infernului de la Auschwitz. Povestea tristă a Irinei Berenstein

Concertul „Ariela” doreşte să informeze asupra acestei realităţi şi să-i inspire pe iubitorii de muzică, promovând un mesaj de toleranță și unitate, inerent umanității, indiferent de naționalitate, sex și credință”, afirmă pianista Sigrid Hagn.

Sigrid Hagn are studii masterale de pian şi compoziţie la Universitatea de Muzică şi Arte Interpretative din Viena. Susține concerte și realizează proiecte muzicale în întreaga lume, aducând în prim-plan muzica diferitelor minorități precum și cea creată de compozitori discriminați din cauza sexului sau a religiei lor.

Romana Rauscher a studiat vioara și viola la Universitatea de Muzică și Arte Interpretative din Viena. Este câștigătoare a „Concursului de interpretare Franz Schubert”.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum poți verifica online câți bani ai în cont la Pilonul II de pensii. Doar 10% dintre români își verifică sumele acumulate

Publicat

Aproape 7,8 milioane de români cotizează în prezent la Pilonul II de pensii private obligatorii. Dintre aceștia, doar 10% își verifică online sumele de bani acumulate în contul personal de pensie privată obligatorie, potrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

„Doar 780.000 de români își verifică online contul personal de pensie privată obligatorie (Pilonul II), adică 10% din numărul total de 7,78 milioane de participanți înregistrați, potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) – asta deși toți cei 7 administratori existenți pe piață oferă această facilitate încă de startul sistemului, pe portalurile proprii de Internet”, explică reprezentanții APAPR, într-un comunicat.

Cum poți verifica online câți bani ai în cont la Pilonul II de pensii?

Cetățenii care cunosc la ce fond de pensii contribuie, pot solicita online informații despre suma de bani acumulată în contul de pensii de la Pilonul II.

APAPR a pus la dispoziție o pagină de Internet care conține legături către platformele online ale administratorilor Pilonului II, respectiv:

Oamenii se pot autentifica utilizând CNP-ul, adresa de email și parola pentru a afla câți bani s-au acumulat în contul de pensii de la Pilonul II.

Pagina APAPR conține și legături către platformele administratorilor Pilonului III, respectiv: Aegon Pensii Private, Allianz Tiriac Pensii Private, BCR Pensii, BRD Pensii, BT Pensii, Generali Pensii, NN Asigurări de Viață.

Dacă nu se cunosc astfel de detalii referitoare la cont, cei interesați pot să afle folosindu-se de o aplicație pusă la dispoziție de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), disponibilă AICI.

APAPR derulează în prezent o amplă campanie națională de informare pentru conștientizarea acestei opțiuni. În cursul anului 2021, precedenta campanie APAPR s-a concentrat pe posibilitatea participanților de a primi pe e-mail scrisoarea anuală de informare, în locul formatului pe hârtie, pentru a stimula digitalizarea și eficientizarea comunicării dintre fondurile de pensii private și participanți. Mai multe detalii sunt disponibile pe website-ul de campanie, www.proprietardepensie.ro .

„Accesarea în online a informațiilor legate de conturile individuale de pensie privată este un beneficiu pe care dorim să îl promovăm în perioada următoare, având în vedere avantajele de transparență și accesibilitate pe care le oferă. Îi încurajez pe toți cei care au o pensie administrată privat să își deschidă un cont online la administratorul fondului lor”, a declarat Radu Crăciun, președintele APAPR.

În cursul anului 2021, fondurile de pensii private și-au continuat evoluția pozitivă, înregistrând câștiguri semnificative pentru participanți prin plasamente diversificate, în condiții de risc redus. După creșteri robuste în primele 9 luni ale lui 2021, fondurile de pensii au înfruntat în ultimul trimestru provocările aduse de reaprinderea globală a inflației (cu maxime istorice pentru ultimii 25 de ani în SUA și Zona Euro), creșterea dobânzilor pe piața internă și turbulențele de pe piețele financiare internaționale cauzate de incertitudinile privind noua variantă Omicron a coronavirusului.

Pilonul II (pensii private obligatorii)

Numărul total de participanți înregistrați în sistem a ajuns la 7,78 milioane la finele anului 2021, dintre care numărul mediu al participanților cu contribuții virate lunar a fost de 4 milioane, în creștere cu 140.000 față de 2020. Sumele administrate de cele 7 fonduri de pensii private obligatorii au ajuns la peste 89 miliarde de lei (18 miliarde EUR), în creștere cu 18,6% față de finele lui 2020.

Randamentul mediu ponderat al celor 7 fonduri a fost de 5,88% în 2021, ușor sub cel de 6,19% din 2020. Acest randament se traduce într-un câștig net pentru participanți în valoare de 4,5 miliarde de lei (910 milioane EUR) în 2021, ușor peste câștigul de 4,4 miliarde de lei (900 mil. EUR) generat în 2020. De la lansare (mai 2008) și până în prezent, fondurile de pensii de Pilon II au înregistrat un randament mediu anual de 8%, generând pentru participanți un câștig (net de toate comisioanele) în valoare totală de 21,7 miliarde de lei (4,4 miliarde EUR).

Volumul total de contribuții virate în Pilonul II în 2021 a fost de 9,77 miliarde de lei (2 mld. EUR), cu 9,6% mai mare decât în 2020, evoluție explicată în principal de creșterea salariilor din economie, dar și de intrările de noi participanți în sistem. De asemenea, administratorii au efectuat în 2021 plăți către participanți și beneficiari în valoare totală de circa 278 milioane RON, cu 56% mai mare decât în 2020. Valoarea totală a plăților efectuate din Pilonul II (de la lansare și până în prezent) este de 675 milioane de lei.

Pilonul III (pensii private facultative)

Numărul total de participanți la fondurile de pensii private facultative a ajuns la circa 565.000 la finele anului 2021, crescând cu 37.000 față de 2020, cel mai semnificativ spor din ultimii 5 ani. Participanții la Pilonul III au virat în 2021 contribuții totale de aproximativ 420 milioane de lei, cu 13% mai mult decât în 2020 și o valoare maximă istorică în termeni anuali.

Contribuția medie lunară pentru participanții activi a ajuns în cursul anului 2021 la 150 de lei, adică exact plafonul de deductibilitate fiscală (400 EUR / an atât pentru salariați, cât și pentru angajatori). Aceste evoluții arată pe de-o parte interesul și încrederea participanților în sistemul de pensii facultative, precum și necesitatea creșterii plafonului de deducere fiscală, rămas neactualizat de 12 ani în pofida creșterii în această perioadă a salariului mediu net pe economie cu 144%. Aceasta face ca în termeni relativi facilitatea fiscală acordată Pilonului III are o semnificație mai mică de jumătate decât atunci când a fost introdusă în legislație.

Randamentul mediu ponderat al celor 10 fonduri a fost de 5,5% în 2021. De la lansare (mai 2007) și până în prezent, fondurile de pensii de Pilon III au înregistrat un randament mediu anual de 6,3%.

Sumele administrate de Pilonul III au depășit 3,4 miliarde de lei (690 milioane EUR) la finele anului 2021, cu 16,5% mai mult decât în 2020. Plățile realizate de fondurile de pensii private facultative au atins 100 milioane de lei în 2021, cu 30% mai mult decât în 2020. Valoarea totală a plăților efectuate din Pilonul III (de la lansare și până în prezent) este de 420 milioane de lei.

sursa: apapr.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate