Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

„Crăişorul Munţilor” martir şi erou al naţiunii române. Atanasiu şi Antonescu au depus un proiect de lege pentru conferirea acestui titlul lui Avram Iancu

Publicat

„Crăişorul Munţilor” cum este cunoscut Avram Iancu ar putea primi titlul onorific de martir şi erou al naţiunii române. Proiectul de lege prin care acest titlul îi va fi conferit a fost deja depus în Parlament de doi semnatari, senatorul şi preşedintele PNL Alba, Teodor Atanasiu şi preşedintele PNL, Crin Antonescu, în această săptămână. 

În cadrul conferinţei de presă a PNL Alba, Atanasiu a declarat, vineri, că în România, eroi martiri mai sunt numiţi cei care şi-au pierdut viaţa acum 24 de ani, la Revoluţia din 1989.

„Sunt personalităţi ale neamului românesc care merită cel puţin la fel de mult ca eroii de atunci stima şi omagiul nostru. Pentru zona pe care o reprezint, pentru Ardeal, pentru Transilvania cred că cel care merită cu prisosinţă acest titlu este Avram Iancu” , a precizat Atanasiu.

Potrivit senatorului PNL Alba până la sfârşitul lunii decembrie acest proiect de lege va trece prin toate comisiile de specialitate şi va fi trecut pe ordinea de zi a forului legislativ.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

ABRUD

Peste 100.000 de locuitori din Apuseni vor avea tarife reduse cu 50% la curent și gaze. Ce comune și orașe din Alba se încadrează

Publicat

Trei orașe și 24 de comune din județul Alba ar trebui să aibă tarife la jumătate la curent și gaze.

În total, aproximativ 100.000 de locuitori din 80 de comune și 10 orașe din cinci județe aflate în Apuseni se află în această situație, potrivit ordonanței. 

O ordonanță de guvern din 1996, dată de guvernul Nicolae Văcăroiu, prevede mai multe facilități care uşurează traiul moților.

Facilitățile porneau de la asigurarea de material lemnos pentru construcții până la impozite mai mici.

Anul trecut, în 2021, ordonanța a fost completată cu un ajutor în plus: facturi înjumătățite la curent şi gaz.

Timp de patru luni, prevederea s-a aplicat fără ca oamenii să depună vreun document, apoi lucrurile s-au poticnit.

Ca să beneficieze de reduceri, locuitorii din zona Apusenilor trebuie să facă o cerere la primărie, să vină cu o dovadă că locuiesc acolo și să depună ultima factură la curent.

Ulterior listele sunt verificate de autoritățile locale și sunt trimise la furnizori.

Majoritatea primăriilor au făcut acest lucru.

Care este procedura

”Am urmat prevederile ordonanței unde spune că autoritatea locală primește cereri de la cetățeni și le-am trimis la ANPIS , iar ei le-au trimis furnizorilor. Avem confirmarea de la furnizori că au primit documentele” a spus primarul din Abrud, Cristian Albu.

Primarul a mai adăugat că au fost aprobate inclusiv hotărâri ale Consiliului Local Abrud, pentru acest lucru.

În prezent, administrația și oamenii așteaptă să vadă primele facturi reduse.

”Din păcate, până la această oră nici o factură nu a venit cu 50% reducere” a spus și primarul din Zlatna, Silviu Ponoran.

Ca să beneficieze de reduceri, locuitorii din zona Apusenilor trebuie să facă o cerere la primărie.

De asemenea, mai este nevoie de o dovadă că locuiesc acolo și de ultima factură la curent.

Ulterior listele sunt verificate de autoritățile locale și sunt trimise la furnizori.

Ce localități din Alba pot beneficia de facilitate

Diferenţele de tarif pentru serviciile privind livrarea energiei electrice şi a gazelor naturale se suporta de la bugetul de stat, prin ministerul coordonator al agenţilor economici furnizori de astfel de servicii”.

Reducerea de tarif este pentru locuitori din:

Orașe: Abrud, Câmpeni, Zlatna, Baia de Arieș

Comune: Albac, Almașu Mare, Arieșeni, Avram Iancu, Bistra, Bucium, Ciuruleasa, Gârda de Sus, Horea, Lupșa, Mogoș, Ocoliș, Poiana Vadului, Ponor, Poșaga, Roșia Montană, Sălciua, Scărișoara, Sohodol, Vadu Moților, Vidra, Întregalde, Râmeț.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Seceta a redus producția de porumb la jumătate. Cea mai mică recoltă din ultimii ani, în România

Publicat

În acest an, România va înregistra cea mai mică producţie de porumb din ultimii 15 ani. Seceta pedologică a redus recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, susține ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Potrivit ministrului, producţia obţinută va asigura consumul intern și o anume disponibilitate pentru export.

„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar.

Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.

Cea mai mică producţie de porumb din perioada post-integrare în UE

Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, „când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

” Vă pot spune în procente: este mai mică (producția –n.r.) cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români”, a transmis Petre Daea.

Producția de semințe de floarea soarelui

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României.

„La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României”, a spus el.

An dificil. Situația producției de grâu

Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care „seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară”.

„A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România”, a adăugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut „producţiile pe care le sperau fermierii”.

Unde au fost salvate culturi

„Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic.

Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului”, a explicat şeful MADR.

România, primul loc la suprafață cultivată și producție de porumb din UE

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone.

La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent).

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ce riscă persoanele care folosesc ilegal articole pirotehnice. Amenzi usturătoare, în următoarea perioadă

Publicat

Persoanele care dețin sau utilizează ilegal articole pirotehnice riscă amenzi usturătoare. Până în 4 ianuarie, atât Poliția, cât și alte instituții, urmăresc respectarea legislației în vigoare.

Persoanele fizice nu au dreptul să deţină şi să utilizezesau articole pirotehnice dacă nu fac dovada calităţii de artificier, respectiv de pirotehnician autorizat şi nu reprezintă o persoană juridică autorizată şi înregistrată conform prevederilor legale.

Prin excepţie de la această regulă, doar persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani pot deţine şi utiliza articole pirotehnice din categoriile 1 şi P1, potrivit zf.ro.

Sancţiunile contravenţionale cu amendă pot fi aplicate şi persoanelor juridice. În cazul persoanelor juridice, limitele minime şi maxime ale amenzilor se majorează cu 100%.

Ce prevede legea

În conformitate cu legislația în vigoare, este interzisă și se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la un an, deținerea, depozitarea și utilizarea de către publicul larg a articolelor pirotehnice categoriile F2, F3, F4, P2 și T2.

Din aceste categorii fac parte bateriile de artificii, unele tipuri de petarde (emițătoare de sunet), unele tipuri de torțe și fumigene.

Amenda pentru încălcarea prevederilor Legii 126/1995, privind regimul materiilor explozive poate ajunge la 7.500 de lei, pentru persoane fizice și la 15.000 de lei pentru persoane juridice.

Cu respectarea prevederile art. 34 alin. 2 din Legea nr. 126/1995, pot fi deținute și folosite, articolele pirotehnice din categoriile F1 (steluțe, lumânări scânteietoare, minifacle, jerbe cu scântei), care pot fi puse la dispoziție persoanelor cu vârsta de peste 16 ani, precum și articolele pirotehnice categoriile P1 și T1, care pot fi puse la dispoziție persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani.

Pentru a comercializa articole pirotehnice, de orice fel, firmele trebuie să obțină autorizație emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă și Inspectoratul de Poliție, potrivit IPJ Alba.

Situații în care nu se pot folosi articole pirotehnice

Folosirea articolelor pirotehnice este interzisă în următoarele situaţii:

  • între orele 24.00 şi 6.00, cu excepţia perioadelor autorizate, precum şi a evenimentelor de interes local, naţional sau internaţional, în baza aprobării autorităţilor locale;
  • la o distanţă mai mică de 50 de metri de construcţiile de locuinţe cu până la 4 niveluri şi la mai puţin de 100 m faţă de cele cu peste 4 niveluri;
  • la o distanţă mai mica de 500 m de instalaţiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalaţiile de gaze;
  • la o distanţă mai mică decât cea prevăzută de reglementările în vigoare pentru obiectivele chimice şi petrochimice ori pentru alte obiective care prezintă pericol de incendiu sau explozie;
  • în locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanşe sau căderi de piatră;
  • pe drumurile publice deschise circulaţiei rutiere, pe aleile pietonale şi în spaţii deschise cu aglomerări de persoane ;
  • la o distanţă mai mică de 500 m de păduri.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Vremea în decembrie 2022: va ninge de Crăciun? Cât de frig va fi în prima lună de iarnă în România

Publicat

Dacă vom avea parte și de iarnă în adevăratul sens al cuvântului, depinde, ca de fiecare dată în ultimii ani, doar de vortexul polar. Un vortex decuplat între stratosferă și troposferă (ceea ce ar putea fi o veste bună) dar în același timp în intensificare, în lipsa unei activități solare puternice.

Este încă prematur pentru a putea prognoza cu exactitate vremea de sărbători. Totuși, semnalele pe termen mediu și lung ne arată un decembrie mai cald decât normalul perioadei dar și mai bogat în precipitații, scrie prognozemeteo.ro

Vremea în decembrie 2022: cum va fi prima lună de iarnă

– Dacă ar fi să ne uităm pe manualele de meteorologie și climatologie și să vorbim într-un limbaj al vremurilor trecute, despre decembrie am spune, scurt și la obiect: prima lună de iarnă calendaristică este caracterizată de avansul dorsalei anticiclonului est-european spre vaste zone din sud-estul Europei, inclusiv România dar și de, parțial, o activitate a ciclonilor mediteraneeni.

Citește și VREMEA în ALBA, săptămâna 5-11 decembrie: prognoza de Moș Nicolae. Temperaturi și precipitații, pe zile, în localități din județ

Practic, din acest cuplaj de vis aveam parte, în trecut, de acele ”ierni de povestit nepoților”, cele în care primeam măcar un episod de viscol, cele în care bună parte din sărbătorile de iarnă erau prinse sub feeria ninsorilor și a stratului de zăpadă.

La fel cum, dacă ar fi să ne referim la advecțiile de aer polar continental sau chiar arctic, am putea rememora vremurile în care decembrie aducea episoade geroase, cu valori minime de temperatură chiar și sub –20 de grade (inclusiv la București).

Vezi și VREMEA până în 2 ianuarie 2023: Condiții meteo de Moș Nicolae, Crăciun și Revelion. Prognoza pe 4 săptămâni, în zone din țară

Lucrurile s-au schimbat foarte mult iar decembrie al vremurilor pe care le trăim acum este cu totul și cu totul diferit. Și cu mult mai multe necunoscute de luat în calcul.

Cei de la Centrul European de Prognoză (ECMWF) estimează că acest decembrie începe cu un regim anticiclonic puternic poziționat peste NV și NE extrem al continentului, permițând astfel avansul unor nuclee depresionare spre restul regiunii, inclusiv spre țara noastră.

Acest scenariu pare a se păstra mai ales în prima jumătate a lunii, urmând ca ultimele două săptămâni să fie caracterizate de un regim normal al centrilor de presiune.

Din punct de vedere al circulației maselor de aer, așa cum este menționat și mai sus, decembrie ar trebui să fie o lună în care să vedem mai mult advecții de aer polar continental sau chiar arctic.

Din păcate lucrurile nu vor sta chiar așa, cel puțin pe termen mediu, urmând, mai degrabă, să avem parte de advecții de aer tropical, cald, dinspre SV spre NE. Sunt unele semnale care dau posibilă o coborâre polară extrem de viguroasă după 18 decembrie încolo, dar acestea nu au, la acest moment, un grad de acuratețe mai mare de 20 – 30%.

Vortexul Polar și activitatea solară

În orice discuție de iarnă, nu avem cum să lăsăm deoparte poate cele mai importante două elemente care pot schimba cu totul, în sens pozitiv sau negativ, aspectul iernilor de la noi.

Despre vortexul polar am început să auzim vorbindu-se, la noi, timid, odată cu episoadele severe de iarnă din 2012 și 2014.

Și, cu toată că acum este evidentă influența sa majoră asupra aspectului iernilor de la noi, puțini sunt cei care se preocupă să îl studieze și să îl înțeleagă așa cum trebuie.

La acest moment, vorbim despre un vortex care se află în proces de intensificare și, cum posibilitatea unui SSW (Sudden Stratopheric Warming – încălzire stratosferică rapidă), care să îl destabilizeze, este inexistentă în decembrie, cel mai probabil vom avea un vortex din ce în ce mai puternic.

Totuși, un element extrem de important și care ar putea aduce surprize, de ce nu, plăcute, pentru iubitorii iernii, este reprezentat xe faptul că între vortexul stratosferic și cel troposferic nu există încă un cuplaj și sunt șanse ca acesta să nu se producă, astfel încât perturbațiile care vor prezente la nivelul troposferei ar putea aduce și coborâri de aer rece spre latitudinile mai joase.

Influența cea mai mare asupra vortexului o are activitatea solară. Care, deși la începutul toamnei dădea semne că ar putea aduce o creștere a intensității, lucrurile nu au urmat trendul ascendent, astfel că acum vorbim de o stagnare care durează de ceva timp și nu este exclus să avem parte de un nou regres al activității solare.

Vremea în decembrie 2022: Temperaturi

– Din punct de vedere al regimului termic, cele mai noi rulări ale celor de la ECMWF vorbesc despre o lună decembrie care, deși a avut câteva zile, la început, cu un regim termic chiar ușor sub normal, va fi caracterizată de abateri termice pozitive în fiecare din săptămânile rămase.

Este posibil ca în săptămâna Crăciunului (19 – 25 decembrie) să avem parte de un regim termic normal prin Moldova, sudul Olteniei și vestul extrem al Banatului și Crișanei.

Astfel, în aceste regiuni, vom putea vorbi de temperaturi maxime care, în acest interval 19 – 25 decembrie, să nu depășească 2 – 4 grade, în timp ce prin Dobrogea, de exemplu, ne-am putea confrunta cu maxime care să urce chiar spre 9 – 10 grade.

Vremea în decembrie: Precipitații

– Veștile sunt bune, mai ales pentru agricultori, din punct de vedere al precipitațiilor. Dacă săptămânile 5 – 11 și 12 – 18 decembrie vin cu regim de precipitații excedentar la nivelul întregii țări, ultimele două săptămâni din an vor fi și ele caracterizate de un regim normal al precipitațiilor.

Cum se traduce acest lucru la nivel de cantități? Prin Moldova, estul Munteniei și NV Dobrogei așteptăm cantități totale în jur de 30 – 40 de l/mp, în timp ce în restul țării se pot acumula și 50 – 60 de l/mp. Prin Munții Banatului, Apuseni și Maramureș am putea avea chiar și 80 – 100 de l/mp.

Cât din aceste precipitații vor fi ninsori? Nordul Moldovei, zonele montane, depresiunile transilvane par a primi cele mai mari cantități de ninsori, cu 20 – 30 de mm, în timp ce în restul țării nu trecem de un 5 – 7, izolat 10 mm.

Avem zăpadă de Crăciun, de Revelion? Se prefigurează un episod de ger în decembrie?

– Acestea sunt întrebările pe care orice meteorologi, orice pasionat de meteorologie le primește constant nu doar în decembrie, ci de la primele adieri de toamnă.

Deși este prematur să vorbim la acest moment despre cum va fi vremea de Crăciun și Anul Nou, dar, dacă ne uităm un pic la informațiile de mai sus, oferite de modelările celor de la ECMWF, putem vorbi de o tendință: cel mai probabil o dominantă anticiclonică.

Deși unele modele (mai ales cel american) văd o posibilă coborâre polară puternică după 18 decembrie încolo, aceasta nu prea se susține dacă urmărim situația de la nivel stratosferic în jos.

Ca atare, mult mai probabilă este o dominație a maselor de aer calde, așadar cu posibile valori de temperatură peste normalul perioadei.

Cât despre ninsori, acestea par a prefera mai mult nordul și centrul Moldovei, zonele montane, posibil și depresiunile Transilvaniei, zone care s-ar putea bucura inclusiv de strat de zăpadă în perioada Crăciunului și Anului Nou.

sursă: Prognoze Meteo – Vremea în România

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax