”Cugireana”, cel mai lung tren de navetiști din comunism, ar putea deveni muzeu. Transporta zilnic 7.000 de muncitori

Cugireana, trenul de navetiști care făcea legătura între Teiuș și Cugir, județul Alba, și încheiată în 2006, când garniturile au fost trase definitiv pe dreapta, are șanse să devină, din amintire, istorie vie.

Primarul din Cugir, Adrian Teban, este interesat de transformarea celui mai lung tren din Europa, și cea mai longevivă rută de navetiști din România, în muzeu.

În vremurile sale de glorie, trenul ce făcea legătura între Teiuș și Cugir avea 18 – 20 de vagoane supraetajate și aducea zilnic în oraş aproximativ 7.000 de navetişti.

Primul tren a oprit în gara din Cugir în anul 1906, după finalizarea construcției căii ferate Cugir – Șibot, rută folosită în special pentru transportul de materie primă sau produse finite înspre și dinspre uzinele cugirene.

Odată cu industria din oraș s-a dezvoltat și transportul feroviar, care a atins apogeul înainte de Revoluție.

• ”Până în momentul de faţă nu a existat o iniţiativă de transformare a sa într-un muzeu, însă este o idee pe care o putem analiza. Proprietatea acestor trenuri este a Ministerului Transporturilor și probabil că de aici ar trebui pornit, să vedem dacă sunt de acord să cedeze din garniturile fostei Cugireana pentru a crea un tren-muzeu” a declarat Adrian Teban pentru ziarul Libertatea.

În anii `80, la Uzina Mecanică din Cugir lucrau peste 18.000 de oameni, dintre care aproximativ 7.000 de navetiști care veneau din localitățile din zonă sau chiar de la zeci de kilometri distanță, din Alba Iulia, Teiuș, Zlatna, Blaj, Aiud, Ocna Mureș sau din comunele adiacente. Mulți dintre muncitorii de la uzina de arme, mașini unelte, mașini electrocasnice, etc. ajungeau la lucru zi de zi cu trenul, celebra garnitură „Cugireana”.

Apogeul transportului CFR de persoane la şi de la Cugir a fost atins în perioada 1986-1989, când trenul avea 18-20 de vagoane, navetiştii de pe traseu şi chiar cugirenii fiind convinşi că aceasta ar fi cea mai lungă garnitură de tren CFR de persoane din Europa.

Fiind foarte lung, la intrarea în staţia CFR Cugir, trenul se fracţiona în două, pentru că numai astfel se putea gara – conform regulamentului – între macazuri. Aproape 20 ani a circulat la Cugir simultan şi „Cugireana” şi „Sibiana” (pe ruta Cugir – Sibiu).

Pe lângă lungimea sa impresionantă, trenul de pe ruta Teiuş-Cugir şi retur era şi supraetajat.

Indiferent dacă se intra sau se ieşea de la schimbul 1, 2 sau 3, trenul era invadat pur şi simplu de muncitori, care uneori erau nevoiţi să stea şi pe holuri sau căţăraţi pe scările de acces. Peste tot se juca „filcău” şi obligatoriu se fuma „Carpaţi” sau „Snagov”.

• „Cred că nu este om care a locuit sau a muncit la Cugir să nu aibă amintiri legate de Cugireana – spunea, în urmă cu doi ani, și o localnică din Cugir. Eu îmi amintesc că urcam uneori în ultimele vagoane şi când coboram nu vedeam partea din faţă a trenului. Pe tren puteai afla ultimele bârfe şi ştiri, dar dacă încercai să cauţi pe cineva aveai slabe şanse să reuşeşti să îl găseşti până când trenul nu oprea în staţie. Uneori era atât de aglomerat încât simţeai bătăile inimii celui care stătea lângă tine. Bărbaţii încingeau nişte jocuri de «filcău» (joc de cărţi) şi peste tot se râdea şi oamenii erau plini de viaţă. Erau alte vremuri pe care cei care nu le-au trăit cred că nu le-ar putea înţelege”, a spus primarul Teban.

Peste zi, „Cugireana” era aglomerată şi de ţărăncile, neapărat purtând fuste înfoiate şi şurţă, care urcau de pe la Tărtăria, Balomir, Şibot, Vinerea.

Acestea veneau la piaţă în Cugir cu legume din grădini, cu pui mici şi mulţi, piuind în coşărci împletite, cu câte o găină sau cele mai curajoase, cu câte un purcel de lapte.

Şi, un lucru extrem de important: până când trenul ajungea în Cugir, toată lumea afla noutăţile zilei sau ale nopţii, dar și cele mai tari bancuri cu Ceaușescu.

Iar când trenul ajungea în halta Cugir, oraşul părea sub asediu.

La 1 noiembrie 2006, la aproape un secol de existenţă, „Cugireana” a intrat în istorie. Calea ferată Şibot – Cugir a fost concesionată unei firme particulare.

A mai existat o tentativă de anulare a celor 7 perechi de trenuri Teiuş – Cugir şi retur, în anul 1998. Din cauza numărului mic de călători, la 1 martie 2018 CFR a renunțat la cele patru curse între Teiuș și Cugir, respectiv trenul Regio 2491, 2492, 2493 și 2494.

Surse: adevărul.ro, libertatea.ro