Connect with us
Publicitate

CUGIR

”Cugireana”, cel mai lung tren de navetiști din comunism, ar putea deveni muzeu. Transporta zilnic 7.000 de muncitori

Publicat

Cugireana, trenul de navetiști care făcea legătura între Teiuș și Cugir, județul Alba, și încheiată în 2006, când garniturile au fost trase definitiv pe dreapta, are șanse să devină, din amintire, istorie vie.

Primarul din Cugir, Adrian Teban, este interesat de transformarea celui mai lung tren din Europa, și cea mai longevivă rută de navetiști din România, în muzeu.

În vremurile sale de glorie, trenul ce făcea legătura între Teiuș și Cugir avea 18 – 20 de vagoane supraetajate și aducea zilnic în oraş aproximativ 7.000 de navetişti.

Primul tren a oprit în gara din Cugir în anul 1906, după finalizarea construcției căii ferate Cugir – Șibot, rută folosită în special pentru transportul de materie primă sau produse finite înspre și dinspre uzinele cugirene.

Odată cu industria din oraș s-a dezvoltat și transportul feroviar, care a atins apogeul înainte de Revoluție.

  • ”Până în momentul de faţă nu a existat o iniţiativă de transformare a sa într-un muzeu, însă este o idee pe care o putem analiza. Proprietatea acestor trenuri este a Ministerului Transporturilor și probabil că de aici ar trebui pornit, să vedem dacă sunt de acord să cedeze din garniturile fostei Cugireana pentru a crea un tren-muzeu” a declarat Adrian Teban pentru ziarul Libertatea.

În anii `80, la Uzina Mecanică din Cugir lucrau peste 18.000 de oameni, dintre care aproximativ 7.000 de navetiști care veneau din localitățile din zonă sau chiar de la zeci de kilometri distanță, din Alba Iulia, Teiuș, Zlatna, Blaj, Aiud, Ocna Mureș sau din comunele adiacente. Mulți dintre muncitorii de la uzina de arme, mașini unelte, mașini electrocasnice, etc. ajungeau la lucru zi de zi cu trenul, celebra garnitură „Cugireana”.

Apogeul transportului CFR de persoane la şi de la Cugir a fost atins în perioada 1986-1989, când trenul avea 18-20 de vagoane, navetiştii de pe traseu şi chiar cugirenii fiind convinşi că aceasta ar fi cea mai lungă garnitură de tren CFR de persoane din Europa.

Fiind foarte lung, la intrarea în staţia CFR Cugir, trenul se fracţiona în două, pentru că numai astfel se putea gara – conform regulamentului – între macazuri. Aproape 20 ani a circulat la Cugir simultan şi „Cugireana” şi „Sibiana” (pe ruta Cugir – Sibiu).

Pe lângă lungimea sa impresionantă, trenul de pe ruta Teiuş-Cugir şi retur era şi supraetajat.

Indiferent dacă se intra sau se ieşea de la schimbul 1, 2 sau 3, trenul era invadat pur şi simplu de muncitori, care uneori erau nevoiţi să stea şi pe holuri sau căţăraţi pe scările de acces. Peste tot se juca „filcău” şi obligatoriu se fuma „Carpaţi” sau „Snagov”.

  • „Cred că nu este om care a locuit sau a muncit la Cugir să nu aibă amintiri legate de Cugireana – spunea, în urmă cu doi ani, și o localnică din Cugir. Eu îmi amintesc că urcam uneori în ultimele vagoane şi când coboram nu vedeam partea din faţă a trenului. Pe tren puteai afla ultimele bârfe şi ştiri, dar dacă încercai să cauţi pe cineva aveai slabe şanse să reuşeşti să îl găseşti până când trenul nu oprea în staţie. Uneori era atât de aglomerat încât simţeai bătăile inimii celui care stătea lângă tine. Bărbaţii încingeau nişte jocuri de «filcău» (joc de cărţi) şi peste tot se râdea şi oamenii erau plini de viaţă. Erau alte vremuri pe care cei care nu le-au trăit cred că nu le-ar putea înţelege”, a spus primarul Teban.

Peste zi, „Cugireana” era aglomerată şi de ţărăncile, neapărat purtând fuste înfoiate şi şurţă, care urcau de pe la Tărtăria, Balomir, Şibot, Vinerea.

Acestea veneau la piaţă în Cugir cu legume din grădini, cu pui mici şi mulţi, piuind în coşărci împletite, cu câte o găină sau cele mai curajoase, cu câte un purcel de lapte.

Şi, un lucru extrem de important: până când trenul ajungea în Cugir, toată lumea afla noutăţile zilei sau ale nopţii, dar și cele mai tari bancuri cu Ceaușescu.

Iar când trenul ajungea în halta Cugir, oraşul părea sub asediu.

La 1 noiembrie 2006, la aproape un secol de existenţă, „Cugireana” a intrat în istorie. Calea ferată Şibot – Cugir a fost concesionată unei firme particulare.

A mai existat o tentativă de anulare a celor 7 perechi de trenuri Teiuş – Cugir şi retur, în anul 1998. Din cauza numărului mic de călători, la 1 martie 2018 CFR a renunțat la cele patru curse între Teiuș și Cugir, respectiv trenul Regio 2491, 2492, 2493 și 2494.

Surse: adevărul.rolibertatea.ro

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

EVENIMENT

VREMEA de 1 Decembrie 2022 la Alba Iulia, în Apuseni, Șureanu și în alte zone din țară. Condiții meteo de Ziua Națională

Publicat

1 decembrie

Vremea de 1 Decembrie 2022 – Ziua Națională: În țară, joi, cerul va fi predominant noros, în majoritatea zonelor țării. Este posibil să plouă sau chiar să ningă, în a doua parte a zilei. Temperaturile maxime vor varia între -4 și 8 grade, în zonele joase.

La Alba Iulia, cerul va fi noros, cu temperaturi între 2 și 4/5 grade Celsius. Cel mai frig va fi dimineața, în jurul orei 7.00, înainte de răsărit (-2 grade Celsius). Este posibil să fie averse (ploi), spre seară. Soarele răsare la ora 7.47 și apune la ora 16.42.

Vezi și PROGRAM COMPLET 1 Decembrie 2022 la Alba Iulia. Evenimentele organizate de Ziua Națională în Capitala UNIRII

Vremea/ Prognoza meteo: Joi, 1 Decembrie

  • Alba Iulia: minime de 2 grade Celsius, maxime de 4 grade Celsius; noros; averse seara
  • Sebeș: minime de 1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; noros; averse seara
  • Șugag: minime de -1 grad Celsius, maxime de 2 grade Celsius; noros; averse seara
  • Oaşa: minime de -2 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; noros; averse seara
  • Șureanu: minime de -2 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; noros, șanse de ninsoare seara
  • Aiud: minime de 2 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; predominant noros; averse seara
  • Blaj: minime de 2 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; predominant noros; averse seara
  • Ocna Mureş: minime de 1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; predominant noros; averse seara
  • Zlatna: minime de 0 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; noros; averse seara
  • Abrud: minime de -1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; noros; averse seara
  • Câmpeni: minime de -1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; noros; averse seara
  • Arieşeni: minime de -1 grad Celsius, maxime de 2 grade Celsius; noros; averse seara
  • Cugir: minime de 2 grade Celsius, maxime de 4 grade Celsius; noros; averse seara

Vremea/ Prognoza meteo: Joi, 1 Decembrie – în țară

  • București: minime de 1 grad Celsius, maxime de 2 grade Celsius; amestec ploaie/ninsoare
  • Sibiu: minime de 1 grad Celsius, maxime de 5 grade Celsius; noros; averse seara
  • Brașov: minime de 1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; perioade de ploaie
  • Cluj-Napoca: minime de 1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; predominant noros; averse seara
  • Oradea: minime de 2 grade Celsius, maxime de 8 grade Celsius; nori și soare; averse seara
  • Baia Mare: minime de 2 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; nori și soare; noros seara
  • Târgu-Mureș: minime de 1 grad Celsius, maxime de 4 grade Celsius; predominant noros; averse seara
  • Timișoara: minime de 2 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; noros; averse seara
  • Craiova: minime de 0 grade Celsius, maxime de 2 grade Celsius; ninsoare apoi ploaie
  • Iași: minime de -5 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; frig, predominant noros; seara câțiva fulgi
  • Suceava: minime de -7 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; frig, nebulozitate variabilă; seara câțiva fulgi
  • Bacău: minime de -4 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; frig, predominant noros; seara câțiva fulgi
  • Constanța: minime de 5 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; ploi scurte/burniță

sursă: accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Medicul Bogdan Popa, fost manager al Spitalului Aiud își lansează o carte de poezii. Poemele fericirii și schimbare de perspectivă

Publicat

Medicul Bogdan Popa, fost manager al spitalului din Aiud își lansează, în decembrie, primul volum de poezii. Intitulat ”Poemele fericirii”, volumul cuprinde versuri despre dragoste, zbor și speranță.

Despre cum a ajuns să scrie poezie, la prima vedere o pasiune mai puțin obișnuită pentru un medic, ce l-a determinat să aleagă exprimarea în versuri și semnificația volumului, l-am întrebat chiar pe autor.

Medicul Bogdan Popa a fost managerul Spitalului Municipal Aiud în perioada 2017 – iulie 2022. Spune că experiența de la unitatea medicală, în special cea din perioada pandemiei, l-a adus în fața unor situații unice, situații care i-au adus o schimbare de perspectivă.

Primul volum de poezie: ”Am simțit nevoia să  descriu ceea ce am trăit”

”Este primul volum de poezie pe care l-am scris. Mai sunt autorul unui capitol dintr-o carte de specialitate, de ecografie cardiacă, în urmă cu câțiva ani. În facultate am scris un eseu, am ținut un jurnal, dar am scris mai mult pentru mine.

Ceva s-a schimbat în timpul pandemiei, nu știu exact de ce atunci, dar atunci am trăit niște evenimente destul de intense, plus experiența din terapie intensivă, într-un fel pe care nu-l pot explica sută la sută. Am simțit nevoia să descriu ceea ce am trăit, și ca evenimente exterioare, și ca senzații, trăiri.

Am mai scris poezie, nepublicată, prima dată în anul VI de facultate. Am visat într-o noapte că am scris o poezie, m-am trezit dimineața nu-mi mai aduceam aminte nimic. După câteva luni, am scris prima poezie și apoi, sporadic, altele. Niciodată până acum nu am avut intenția sau material pentru a realiza un volum”, ne-a spus Bogdan Popa.

Pasiunea de a scrie: o sete care se autoalimentează

Autorul explică cum și-a conștientizat pasiunea de a scrie, ce înseamnă și de ce a ales să-și lanseze primul volum de poezie.

”Este o pasiune, talent nu știu dacă este. Am mai scris pe Facebook anumite articole și am văzut o reacție de interes și încurajări din partea celor care au citit.

Odată ce încep să scriu, fie că vorbim de proză sau poezie, timpul pentru mine trece altfel, mult mai repede. Apare ca o sete care se autoalimentează. Se întâmplă uneori să scriu ore în șir, fără să simt senzația de oboseală. Din ce am văzut, ce am citit și din experiența altora, este un fel de indicator că acea activitate este o pasiune”, spune Bogdan Popa.

Acesta explică cum, prin poezie, a reușit să diminueze din stresul vieții cotidiene, mai ales cel din perioada pandemiei.

”Este poezie autentică, personală, sunt senzații trăite, prin versuri am încercat să ilustrez în modul cel mai simplu posibil și cel mai fidel, emoțiile. Este vorba mai ales de perioada pandemică. E vorba de poezii cu temă ce se referă la dragoste, iubire, zbor, speranță.

Cred că suntem într-o fază – noi toți, eu pot să vorbesc în primul rând despre mine – în care multiple aspecte sociale, politice, sanitare, tot ce înseamnă viața socială determină un stres major. Cred că avem cu toții nevoie de o zonă de confort, de o pasiune, sigur pentru fiecare dintre noi aceasta poate să fie alta, dar eu am găsit-o în alesul cuvintelor și în creionarea acestora în poezii”, mărturisește Bogdan Popa.

Poemele Fericirii

Autorul spune că a ales titlul volumului, ”Poemele fericirii”, inspirat din opera unor poeți sau scriitori consacrați, ale căror creații le-a simțit mai aproape de suflet.

”Unul dintre motivele pentru care am ales titlul volumului <Poemele Fericirii> este faptul că îmi place foarte mult poezia lui Lucian Blaga, mai ales primele volume de poezie. <Poemele luminii> le-am simțit foarte cristaline și aproape de sufletul meu.

Pe de altă parte, este influența, fascinația chiar, de a citi Nicolae Steinhardt, autorul celebrei cărți <Jurnalul Fericirii>.

Titlul în sine cumva încearcă să reflecte interesul spre acești autori și o oglindire a unor trăiri personale, pe care eu le-aș încadra în zona de fericire”, a spus Bogdan Popa.

Acesta menționează sprijinul ”concret și foarte structurat”, în demersul său privind lansarea cărții, oferit de Ștefan Balog și Ioan Hădărig, de la Fundația Inter-Art.

”Un suport concret și foarte structurat am primit de la Ștefan Balog, care s-a ocupat, împreună cu editura, de realizarea efectivă a cărții. Prefața este scrisă de către Ioan Hădărig din Aiud, care are multe volume de poezie, un poet veritabil și un om de cultură.

Este prima dată când lansez un volum, sper să nu fie și ultima”, mai spune autorul.

Evenimentul de lansare a volumului de poezii ”Poemele Fericirii” are loc în 16 decembrie, de la ora 17.00, la Restaurantul ”La Conac” din Alba Iulia. Prezintă poetul Ioan Hădărig.

În lucru: o carte despre experiența de cinci ani la conducerea spitalului din Aiud

Bogdan Popa intenționează să continue să scrie și să publice. Acum lucrează la o altă carte, despre experiența avută la spitalul din Aiud.

”Am în lucru o carte, care este despre experiența pe care am trăit-o la spitalul din Aiud și în special în perioada pandemică. Au fost lucruri deosebite care s-au întâmplat, care ne-au scos pe toți din zona de confort, care ne-au obligat să trecem prin situații unice, chiar și pentru cei care lucrau în sistemul sanitar de mai multă vreme.

Va fi o carte legată de experiența avută la conducerea spitalului, cei cinci ani în care am activat la conducerea unității din Aiud”, a spus Popa.

Cartea va fi publicată, cel mai probabil la sfârșitul anului 2023 sau în primăvara anului 2024.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Vasile Șușca, tezaur viu UNESCO la Alba Iulia: Meșterul popular care ține în viață o tradiție veche de mii de ani

Publicat

De peste 20 de ani meșterul popular Vasile Șușca confecționează măști tradiționale românești. Este din Maramureș și a primit titlul onorifc de tezaur uman viu, o inițiativă UNESCO prin care se oferă recunoștință celor ce duc tradiția la nivel de artă. 

L-am găsit la Alba Iulia, la standurile amenajate în parcarea Casei de Cultură a Studenților, cu ocazia Zilei de 1 Decembrie 2022. La micul său stand are expuse măștile care l-au făcut cunoscut în România, dar și peste hotare.

Pentru câteva minute am vorbit cu meșterul popular despre ceea ce înseamnă măștile sale, dar mai ales ce semnificație au ele.

Măștile cu care a venit la Alba Iulia sunt cele tradiționale din Maramureș, mai exact din satul său natal Săcel. Sunt măști care se folosesc la ceea ce meșterul numește un ”teatru popular rimat”.

Un teatru care îmbină spectacolul, cu misticismul si tradiția populară. Fiecare mască primește un botez, un botez al celui care o poartă, acela este și cel care îi oferă măștii personalitate.

În trecut măștile se foloseau la mai multe sărbători, sau datini, dar cu trecerea timpului aproape toate au dispărut.

Însă unele au mai rămas, iar meșterii populari încearcă să le țină în viață prin ceea ce ei realizează. Una dintre tradițiile care încă mai sunt vii, este ”Viflaim-ul”, un teatru popular în versuri care se joacă pe ulițele satului, în perioada Crăciunului și unde se folosesc măștile tradiționale.

CITEȘTE ȘI: PROGRAM COMPLET 1 Decembrie 2022 la Alba Iulia. Evenimentele organizate de Ziua Națională în Capitala UNIRII

Măștile pe care Vasile Șușca le face sunt numai din produse naturale, din blană de oaie sau de capră, coarne de berbec. Măștile tradiționale care ies din mâna meșterului din Maramureș pot fi văzute și chiar cumpărate la Alba Iulia în cele două zile dedicate producătorilor locali, cu ocazia Zilei Naționale a României de la Alba Iulia.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

BLAJ, 1 Decembrie: Te Deum în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime”, de Ziua Națională a României

Publicat

1 Decembrie, Ziua Națională, Blaj: Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică marchează Ziua Națională a României prin celebrarea unui Te Deum solemn în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj.

Evenimentul va avea loc joi, 1 decembrie 2022, de la ora 13.00 și va fi transmis în direct de TVR 3 și de canalul Youtube Radio Blaj TV.

Imediat după Te Deum-ul din Catedrala Blajului, TVR 3 va difuza Mesajul Preafericitului Cardinal Lucian Mureșan, Întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, cu ocazia Zilei Naționale a României.

De asemenea, postul public de televiziune va difuza, pe același canal, un documentar dedicat Cardinalului Iuliu Hossu, cu imagini de arhivă și vocea Episcopului Martir, în cadrul căruia vor vorbi scriitoarea Ana Blandiana, profesorul universitar doctor Ion Buzași și elevul blăjean Bogdan Barta.

La 1 decembrie se sărbătoresc 104 ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, Fericitul Episcop Martir greco-catolic Iuliu Hossu fiind cel care a citit Declarația de Unire în acel moment istoric.

Vezi și PROGRAM COMPLET 1 Decembrie 2022 la Alba Iulia. Evenimentele organizate de Ziua Națională în Capitala UNIRII

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax