Connect with us
Publicitate

AIUD

Cum a murit de foame, în închisoarea de la Aiud, ”creierul” primului submarin românesc. Povestea lui Gheorghe Koslinski


Publicat

koslinski

A fost comandantul escadrilei de distrugătoare a României, adjutant al regelui Ferdinand și președinte al comisiei pentru construcția primului submarin românesc, ”Delfinul”, dar considerat de comuniști criminal de război, contraamiralul Gheorghe Koslinski a fost ucis prin înfometare în Penitenciarul Aiud.

„… bietul amiral Koslinski, un om blajin și de o sensibilitate aproape feminină, a murit de foame în 1949 în închisoarea din Aiud. Bietul Kossu, cum i se spunea, ajunsese, din cauza imposibilității de a mânca arpacașul ignobil ce ni se servea, într-un hal de slăbiciune groaznică” a povestit ulterior un general, coleg de celulă. Povestea uneia dintre mințile strălucite ale Armatei Române, care a condus mii de soldați de elită, dar a ajuns să moară în mizerie și umilință ”în grija” unor brute care, în vremuri normale, n-ar fi ajuns nici măcar să îi vorbească. 

Gheorghe Em. Koslinski s-a născut la data de 20 mai 1889 în orașul Galați, fiind fiul cel mai mare al contraamiralului care a comandat Marina Română, Emanoil Koslinski (1853-1909). După absolvirea Liceului „Vasile Alecsandri” din orașul natal, se înscrie la Școala Fiilor de Militari din Iași, iar apoi în anul 1906 este trimis la Școala Navală de la Brest (Franța), unde a devenit specialist în submarine.

În anul 1908, după absolvirea Școlii de la Brest, sublocotenentul Koslinski continuă, tot în Franța, cursurile Școlii de aplicație, fiind ambarcat pe nava „Du Guay Trouin”. Reîntors definitiv în România în 1910, efectuează o călătorie în câteva porturi italiene (1911), unde studiază noile tipuri de nave torpiloare.

Apoi, în anul 1912, având gradul de locotenent, este îmbarcat pe crucișătorul „Elisabeta” cu care va executa o misiune la Constantinopol. În anul următor este numit comandant al vedetei fluviale „Walter Mărăcineanu”.

În perioada primului război mondial, căpitanul Gheorghe Koslinski îndeplinește funcțiile de comandant al portului Cernavodă, apoi conduce un detașament de infanterie marină cu care acționează în zona Dunării – între Pietroșani și Giurgiu. Este numit apoi ca ofițer cu tragerile indirecte în Statul major al flotei române de operații de sub comanda comandorului Vasile Scodrea (1917-1918).

Prin ordinul Marinei Regale Române nr. 3829/ iulie 1920, lt. comandorul Gheorghe Koslinski a fost trimis în Franța pentru a se specializa în domeniul armelor submarine și a inițiat o serie de discuții în octombrie 1920 pentru a achiziționa un submarin francez. Discuțiile nu au avut un rezultat concret, Koslinski fiind rechemat în țară de către Ministerul de Război.

Revenit în România, căpitanul comandor Gheorghe Koslinski este numit în funcția de adjutant al regelui Ferdinand I (1922-1926) și apoi președinte al Comisiei de supraveghere a construcției unui submarin de tonaj mijlociu („Delfinul”) și a unei nave bază pentru Marina militară română (1927-1931). Aceste nave au fost construite la șantierul naval din Rijeka (pe țărmul Marii Adriatice, azi în Croația, pe atunci numit Fiume și făcând parte din Regatul Italian).

Gheorghe Koslinski a fost avansat la rangul de comandor în anul 1929, încredințându-i-se comanda escadrilei de distrugătoare (1933-1935), cea mai importantă a marinei militare, în care avea să introducă manevra tactică pe bază de cinematică.

La data de 31 martie 1938 a fost înaintat la gradul de contra-amiral și a fost numit în funcția de comandant al Diviziei de Dunăre. În perioada 17 octombrie 1940 – 27 ianuarie 1941, contra-amiralul Gheorghe Em. Koslinski a îndeplinit funcția de subsecretar de stat la Ministerul Apărării Naționale pentru Marină, în guvernele conduse de mareșalul Ion Antonescu.

După preluarea puterii de către comuniști, viceamiralul Koslinski a fost arestat la data de 18 mai 1946 în Sanatoriul Francez, de pe Șos. Jianu (Bd. Aviatorilor) de către o echipă condusă de comisarul Ștefan Bălăceanu din D.G.P. – Corpul Detectivilor. Este eliberat la scurtă vreme.

A fost considerat criminal de război, deoarece a făcut parte din guvernele conduse de mareșalul Ion Antonescu. Rearestat în anul 1948 de regimul comunist, a fost condamnat la doi ani închisoare. A murit la data de 30 aprilie 1950, în închisoarea Aiud.

Cum a murit de foame, la Aiud

După cum a povestit ulterior un general, care a fost coleg de închisoare cu amiralul Koslinski: „… bietul amiral Koslinski, un om blajin și de o sensibilitate aproape feminină, a murit de foame în 1949 în închisoarea din Aiud. Bietul Kossu, cum i se spunea, ajunsese, din cauza imposibilității de a mânca arpacașul ignobil ce ni se servea, într-un hal de slăbiciune groaznică.

Cu mari eforturi sufletești, reușise să-și înfrâneze repulsiunea ce avea de a se prezenta în fața medicului și obținuse astfel săptămânal câte o linguriță de sirop tonic. Bietul Kossu slăbea din ce în ce mai mult și atunci camarazii lui de celulă, revoltați de starea în care ajunsese, au reușit să-l convingă să se ducă la viitoarea vizită medicală complet dezbrăcat, acoperit numai cu un macferlan.

Pentru mai multă siguranță, ca lucrurile să se desfășoare așa cum se plănuise, urma să fie însoțit de un camarad, căci altfel Kossu, cu delicatețea sa sufletească, ar fi renunțat să execute hotărârea ce se luase. Când, ajuns în fața medicului care, cu nasul în registru, îl întrebă ca de obicei ce are, Kossu, încurajat de camaradul său, nu a răspuns nimic, ci și-a dezbrăcat numai macferlanul, rămânând în fața medicului în pielea goală.

Și când surprins că nu a primit nici un răspuns, medicul a ridicat ochii din registru și a văzut fantoma ce stătea în fața sa, s-a speriat de halul de slăbiciune în care se afla Kossu și s-a îndurat să-l bage în infirmerie. După zece zile, într-o seară, sărmanul meu camarad și prieten, un om cu un suflet de o distincțiune fără seamă, stând de vorbă cu camarazii săi, s-a lăsat încet pe o parte și a adormit pentru totdeauna pe un pat de scânduri în infirmeria închisorii de la Aiud.”

A fost îngropat fără ceremonie.

Surse citate de wikipedia: 

Niculae Koslinski – Familia Koslinski din România, extras din Arhiva Genealogică, III (VIII), Iași, 1996.
Constantin D. Nicolescu – Calvarul neamului românesc după 23 august 1944 (Ed. Polirom, Iași, 1993).
Simona Odobescu – Contraamiralul Emanoil Koslinski, scurtă biografie aflată în Arhivele Muzeului Militar Național.

FOTO: arhiva Bibliotecii VA Urechia



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comentarii

  1. Ilie Grigore

    duminică, 06.01.2019 at 00:25

    Rieka este in Croatia !!!

    • moderatorul de serviciu

      duminică, 06.01.2019 at 12:13

      Da, multumim. Aveti dreptate. Am corectat.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

CUGIR

Cugir: Proiect pentru modernizarea unor trasee în lungime de peste 21 de kilometri, pentru implementarea transportului verde

Publicat

Două trasee în lungime totală de peste 21 de kilometri, între Cugir – Vinerea și între Cugir – Călene – Mugești ar putea fi modernizate pentru implementarea transportului verde. 

Primăria Cugir a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru servicii de întocmire SF pentru dezvoltarea sistemului de mobilitate alternativ, public prin implementarea transportului verde în Cugir pe coridorul „Localitatea componentă Vinerea – zona rezidenţială Cindeni – localităţi componente zona de munte”.

Valoarea totală estimată este de 131.932,78 de lei, fără TVA. 

Potrivit temei de proiectare, se urmărește realizarea a două trasee:

Traseul I: Cugir – Vinerea (lungime tronson: 5.300 metri)

Are punct de începere limita intravilan actual, capăt nordic strada Cloșca, continuare pe drumul de exploatare de la locul numit Făgețel – Baltă – strada Codrului – De pășune – intersecție cu DJ Cugir – Săliște.

Situația actuală: drum de exploatare (4 metri lățime, din pământ), terenuri proprietate privată (arabil extravilan), parte din strada Codrului (pământ)

Situația propusă: covor asfaltic, trotuare, piste de bicicliști, canalizare pluvială, canalizare menajeră, iluminat public, apă potabilă, podețe

Traseul II: Cugir – Călene – Mugești (lungime tronson: 16.000 metri)

Are punct de începere limita intravilan actual, capăt nordic strada Cloșca – strada Drăgana – strada Mărășești – Mănăstirea Călene – Școala Călene – Școala Mugești – Valea Grușerii – intersecție cu strada Râul Mare.

Situația actuală: drum de exploatare (4 metri lățime, din pământ), terenuri proprietate privată (arabil extravilan), asfaltată cu degradări pronunțate

Situația propusă: covor asfaltic, apă potabilă, podețe, platforme de încrucișare

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Consiliul Concurenței face verificări pe piața carburanților auto, după creșterea prețurilor la benzină și motorină

Publicat

scumpiri

Consiliul Concurenţei are în derulare o analiză pe piaţa comercializării angro de carburanţi auto. Vrea să identifice factorii care au determinat recentele majorări de preţuri ale carburanţilor, precum şi eventualele disfuncţionalităţi ale pieţei.

În cadrul acestui studiu, declanşat la începutul lunii septembrie, instituţia solicită informaţii şi documente tuturor operatorilor implicaţi, dar şi opinii ale autorităţilor publice cu atribuţii în domeniu, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.

În urma analizei, Consiliul Concurenţei poate propune recomandări, respectiv măsuri în vederea remedierii, atenuării şi prevenirii oricăror efecte negative asupra concurenţei şi, implicit, asupra consumatorilor.

În cazul în care descoperă încălcări ale legii, iniţiază procedurile necesare pentru a le sancţiona, subliniază sursa citată.

Ce măsuri au fost luate în trecut

„Comercializarea carburanţilor atât angro, cât şi cu amănuntul a fost în mod constant în atenţia Consiliului Concurenţei.

Astfel, autoritatea de concurenţă a sancţionat 3 companii din domeniul comercializării angro de carburanţi cu amenzi totale de 3,7 milioane euro pentru participarea la o înţelegere anticoncurenţială, constând în fixarea preţurilor, discounturilor şi adaosurilor comerciale, împărţirea clienţilor şi a surselor de aprovizionare”, se precizează în document.

De asemenea, Consiliul Concurenţei a sancţionat şase companii petroliere (OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream SRL, Mol Romania Petroleum Products SRL, ENI Romania SRL şi Lukoil Romania SRL) cu amendă de 205 milioane euro pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale.

Consiliul Concurenţei precizează că a câştigat procesele cu toate companiile petroliere care au fost amendate şi care au contestat decizia autorităţii, instanţa confirmând încălcarea legii concurenţei.

Monitorul preţurilor pentru carburanţi

Pentru a stimula concurenţa pe piaţa comercializării carburanţilor, autoritatea de concurenţă a lansat aplicaţia Monitorul preţurilor pentru carburanţi, care afişează preţurile pentru toate tipurile de carburanţi (benzină şi motorină) practicate în reţelele OMV, Petrom, Rompetrol, Mol, Lukoil, Socar şi Gazprom din întreaga ţară.

Monitorul preţurilor pentru carburanţi este valabil atât sub formă de aplicaţie web, www.monitorulpreţurilor.info, cât şi ca aplicaţie mobilă (IOS şi Android) ce poate fi descărcată din App Store şi Google Play, oferind multiple facilităţi de căutare, sortare şi filtrare a datelor.

Conform legii, Consiliul Concurenţei poate efectua studii/analize privind domeniul său de activitate, furnizând Guvernului, publicului şi organizaţiilor internaţionale specializate informaţii privind această activitate.

Consiliul Concurenţei invită toţi actorii de pe aceste pieţe la o comunicare activă şi deschisă în ceea ce priveşte obiectul studiului, se mai arată în comunicat.

Care sunt prețurile benzinei și motorinei

Potrivit datelor din Monitorul Preţurilor la carburanţi, analizate de Agerpres, în data de 8 octombrie preţul benzinei premium a depăşit 7 lei pe litru la pompă, cu 40% mai mult decât anul trecut, când un litru de carburant costa sub 5 lei.

Cele mai mari preţuri, respectiv 7,09 lei pe litru, erau în benzinăriile OMV şi Gazprom.

Rompetrol avea, de asemenea, un preţ de 7,07 lei pe litru pentru motorina premium.

Şi celelalte benzinării au avut preţuri apropiate: Petrom – 6,88 lei, MOL – 6,99 lei, Lukoil – 6,76 lei, Socar – 6,59 lei.

În ceea ce priveşte benzina standard, Gazprom a fost cel mai scump, cu 6,5 lei pe litru, urmat de OMV şi Rompetrol, cu 6,49 lei.

Preţurile la motorina premium au ajuns la 6,81 lei (Gazprom). OMV şi Rompetrol comercializau un litru cu 6,8 lei, în timp ce Petrom – 6,55 lei, MOL – 6,69 lei, Lukoil – 6,35 lei, Socar – 6,39 lei.

Motorina standard costa 6,32 lei pe litru la Gazprom şi 6,31 lei la OMV şi Rompetrol. Petrom vindea dieselul cu 6,25 lei, MOL – 6,17 lei, Lukoil – 5,99 lei, Socar – 6,09 lei.

Preţurile menţionate au fost cele valabile pentru 8 octombrie, în benzinăriile OMV, Petrom, Rompetrol, Lukoil şi MOL de pe Autostrada Soarelui şi din apropierea ei, staţiile Gazprom de pe A1 şi Socar din Chiajna.

Din preţul final de la pompă, aproximativ jumătate reprezintă acciza şi TVA, care se virează la bugetul statului.

Platforma online „Monitorul preţurilor carburanţilor” a fost lansată în 2019 de Consiliul Concurenţei şi afişează preţurile practicate de către şase reţele de benzinării din România – OMV Petrom, Rompetrol, MOL, Lukoil, Socar şi Gazprom, însumând peste 1.300 de staţii de distribuţie.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

FOTO: Construirea unui bazin de înot didactic și de agrement, la Aiud. Predarea amplasamentului, la vot în Consiliul Local

Publicat

Consilierii locali din Aiud vor vota în cadrul ședinței din data de 21 octombrie un proiect de hotărâre privind predarea amplasamentului către Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții „C.N.I.” S.A., a amplasamentului terenului şi asigurarea condiţiilor în vederea executării obiectivului de investiţii „Construire Bazin de înot didactic și agrement, municipiul Aiud, județul Alba”.

Potrivit reprezentanților administrației locale, aiudenii și-au exprimat dorința și nevoia unui bazin de înot acoperit în municipiu, iar în acest sens a fost solicitată o finanțare prin CNI pentru acest obiectiv.

„În momentul de față suntem în punctul în care ne-au fost solicitate o serie de documente în vederea trecerii obiectivului de investiții în etapa următoare, H.C.L. privind predarea amplasamentului fiind unul dintre aceste documente.

Locația pe care o predăm pentru construirea bazinului de înot este pe strada Ostașilor, în locația fostului târg de animale. Tot acolo va fi construită și creșa.

Prin astfel de investiții banii aiudenilor din taxe și impozite se întorc înspre comunitate.

Ne dorim un mod de viață cât mai sănătos pentru aiudeni, iar înotul fiind unul dintre cele mai bune sporturi pentru sănătate, cu siguranță această investiție va fi bine primită”, au transmis reprezentanții Primăriei Aiud.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cât costă benzina și motorina în țările Europei și care este nivelul de trai în funcție de prețuri. Comparație cu România

Publicat

Benzina și motorina s-au scumpit în toate țările Europei. Raportat la Euro, România are printre cele mai mici prețuri la modul absolut, sub medie, însă raportat la venituri, raportul este halucinant. 

Spre exemplu, un italian poate cumpăra de 3 ori mai mult combustibil decât un român, din salariul minim lunar din țara sa.

Prețurile la combustibili auto în România pot fi consultate AICI.

Dacă mergem spre nord, raportul se schimbă și mai tare: un norvegian cu venituri mici poate cumpăra de 8-9 ori mai multă motorină decât un român care câștigă salariul minim.

Evident, norvegianul sau italianul au în general cheltuieli mai mari la alte capitole, cum ar fi cele cu chiria.

Media prețurilor în țările europene la combustibili auto: benzină/motorină (date valabile în 11 octombrie 2021)

Țara

Euro-super 95

 Diesel

Austria

1,382

1,353

Belgium

1,568.58

1,593.35

Bulgaria

1,158.96

1,150.88

Croatia

1,494.11

1,487.06

Cyprus

1,324.32

1,368.94

Czechia

1,390.53

1,337.3

Denmark

1,779.28

1,584.42

Estonia

1,527

1,324

Finland

1,756

1,590

France

1,633.2

1,535.4

Germany

1,702

1,522

Greece

1,739

1,474

Hungary

1,339.96

1,372.49

Ireland

1,594.3

1,501.7

Italy

1,713.07

1,567.13

Latvia

1,405.8

1,304.94

Lithuania

1,375.39

1,293.58

Luxembourg

1,426

1,376

Malta

1,340

1,210

Netherlands

1,935

1,595

Poland

1,276.53

1,273.65

Portugal

1,710

1,513

Romania

1,257.2

1,233.23

Slovakia

1,449

1,326

Slovenia

1,288.2

1,374.07

Spain

1,466.51

1,335.29

Sweden

1,745.8

1,897.53

CE/EC/EG EUR27_2020 (IV)

Media

1,610.43

1,465.73

CE/EC/EG Euro Area 19 (€) (V) Moyenne pondérée

Media

1,665.27

1,487.22

Situația detaliată poate fi consultată AICI.

Pe baza nivelului salariilor minime brute naționale exprimate în euro, la 1 iulie 2021, statele membre UE în cauză pot fi clasificate în trei grupuri diferite.

Grupa 1, cu un salariu minim național sub 750 EUR pe lună. Acest grup include: Bulgaria, România, Ungaria, Letonia, Croația, Estonia, Cehia, Polonia, Slovacia și Lituania. Salariile lor minime naționale au variat de la 332 EUR în Bulgaria la 642 EUR în Lituania.

Grupa 2, cu un salariu minim național între 750 EUR, dar mai mic de 1 500 EUR pe lună. Acest grup include: Grecia, Portugalia, Malta, Slovenia și Spania. Salariile lor minime naționale au variat de la 758 EUR în Grecia la 1 108 EUR în Spania.

Grupa 3, cu un salariu minim național peste 1500 EUR pe lună. Acest grup include: Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos, Irlanda și Luxemburg. Salariile lor minime naționale au variat de la 1 555 EUR în Franța la 2 202 EUR în Luxemburg.

Salariile minime exprimate în standardele puterii de cumpărare

Variațiile salariilor minime sunt considerabil mai mici după ajustarea pentru diferențele de prețuri din fiecare țară.

Acest lucru se realizează prin utilizarea parităților puterii de cumpărare (PPP) pentru cheltuielile de consum ale gospodăriei.

În termeni PPS, statele membre ale UE cu salariul minim național pot fi clasificate în două grupuri diferite, potrivit Comisiei Europene.

Grupa 1, cu un salariu minim național sub PPS 1 000. Acest grup include: Bulgaria, Letonia, Estonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Croația, România, Portugalia, Grecia, Malta și Lituania. Salariile lor minime naționale au variat de la 596 PSP în Bulgaria la 930 PSP în Lituania.

Grupul 2, cu un salariu minim național peste PPS 1 000. Acest grup include: Polonia, Spania, Slovenia, Irlanda, Franța, Belgia, Țările de Jos, Germania și Luxemburg; Salariile lor minime naționale au variat de la PPS 1 062 în Polonia la PPS 1 619 în Luxemburg.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate