Cum sărbătoreau tinerii din ALBA trecerea în Noul An acum o jumătate de secol. Vezi care erau obiceiurile acestei zile

De la an la an, obiceiurile și tradițiile noastre încep să se piardă. Dacă până acum câțiva ani, șezătorile, cetele de colindători și petrecerile în sat erau nelipsite în zilele de sărbătoare, acum totul s-a schimbat și doar din documente sau din spusele părinților și bunicilor ne mai aducem aminte de acele vremuri.

Aceste obiceiuri erau nelipsite atât în zilele de sărbătoare cât și în noaptea dintre ani, când toți tinerii mergeu cu plugușorul sau se adunau în șezători. Petrecerea de Revelion din 2014-2015 înseamnă mai degrabă ținute de gală, petreceri la restaurante elegante, cu cele mai sofisticate mâncăruri și băuturi și nu ritualuri populare cum erau în urmă cu șapte decenii.

Plugușorul, buhaiul sau șezătorile, practicate astăzi doar la evenimente, pentru păstrarea tradiției vii, erau atunci nelipsite de la orice petrecere de Anul Nou. Pentru a vedea cum se sărbătorea atunci trecerea dintre ani, vă prezentăm o compunere scrisă de un copil din Cugir, în 1943, scoasă din cuferele Arhivelor din Alba, de către directoarea Dana Zecheru:

Nu ştiu cum sunt alţii de prin alte părţi, dar eu şi cu toţi băieţii de la noi multe mai făceam în seara de Anul Nou. Ne pregăteam dinainte cu trei săptămâni. Cum sosea seara de Anul Nou şi de cum însera, începeam a ieşi cu bice, buciume, clopote şi făceam o gălăgie de ţi se scula păru în cap. Acum, de vreo câţiva ani, a început a umbla şi pe la noi cu pluguşorul şi cu buhaiul şi frumos mai este când spune versul pluguşorul.

Feciorii merg la şezătoare, unde sunt adunate fetele şi acolo pârjolesc păr de porc, se vrăjesc… zic ei cum va fi bărbatul sau nevasta fiecăruia….Se pun sub mai multe farfurii pâine, sare, inel, leu, cărbune, piptene, acela care găseşte pâinea, leul sau inelul va fi foarte bogat, iar acel ce găseşte sare, cărbune, peptene va fi sărac de tot.

Fetele „se urcă” pe gunoi şi, în care parte aud câini lătrând, în partea aceea se vor mărita. Mai merg pe la coteţele porcilor, unde strigă la porc, iar, dacă grohăie, e semn că se vor mărita în anul acela. Şi mai fac fetele încă multe obiceiuri deale lor.

Femeile pârgălesc ovăz şi îl dau la găini, ca să ouă tot anul. Flăcăii ieau porţile de la oameni şi le ascund în glumă.

Când e pe la orele 12, se bagă la biserică, unde se face slujba pentru închiderea anului şi pentru începerea noului an. După ce iese dela biserică, se duc fiecare pe la casele lor.

De dimineaţă e vorbă că dacă vine străin întâi la casă şi de parte bărbătească, toate oile vor făta berbeci, iar dacă vine de parte femeiască vor făta mieluţă. Copiii umblă cu sorcova ca să câştige bani, covrigi, nuci şi alte bunătăţi. Iar, unde umblă cu pluguşorul, se merge şi se stropeşte cu apă şi grâu ori ovăz, în semn că seamănă pe unde au arat.

Se bagă apoi la biserică unde se face Liturghia, iar, după ce se iese, adică după masă, merge fetele şi flăcăii la joc.

Cei care îi cheamă Vasilie se mai cinstesc unul pe altul.

Sunt frumoase obiceiurile şi datinile noastre a anului nou, mai ales acele pe care le ştiu bătrânii.