Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Cum se sărbătoreşte ANUL NOU în LUME. Cele mai interesante obiceiuri şi tradiţii din mai multe ţări


Publicat

anul nou

Speranţa pentru un nou început şi un viitor mai bun este punctual comun al sărbătorii Noului An pe mapamond. Popoarele marchează prin obiceiuri diverse sfârşitul unei perioade şi intrarea în cea nouă.

Vezi MESAJE DE ANUL NOU 2020 * URĂRI de ANUL NOU 2020 * SMS cu FELICITĂRI pentru 2020 * MESAJE frumoase de REVELION  2020

De Anul Nou, în Danemarca, oamenii obișnuiesc să spargă farfurii în ușa vecinilor. Se consideră că familia care are cele mai multe cioburi în fața ușii va avea parte și de cel mai mult noroc.

În Irlanda, fetele singure cred că noaptea dintre ani este un prilej să-și găsească adevărata dragoste. Ele așază vâsc sub pernă visând la momentul magic când își vor cunoaște alesul. De asemenea, vâscul alungă și spiritele rele. În materie de politică, în Irlanda se crede că vântul din noaptea dintre ani poate prezice viitorul țării. Dacă bate dinspre vest aduce bunăstare, dacă bate dinspre est, britanicii vor domina politica.

În Scoţia, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.

În Spania, un obicei de Anul Nou este să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului care vestesc trecerea în noul an, acestea reprezentând dorinţe pentru fiecare lună a anului următor. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni.

Un obicei similar există şi în Portugalia, cu diferenţa că aici sunt preferate smochinele. Astfel, în noaptea dintre ani, trebuie înghiţite 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.

În Franța se marchează sărbătoarea numită „Le Réveillon” cu alimente de lux, șampanie și cadouri.

La Liège, în Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.

La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase şi haine ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă în timpul nopţii pentru a face curăţenie. Tradiţia, însă, tinde să dispară, deoarece prezintă reale riscuri pentru trecători. În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno”, italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă.

În Olanda, Oudejaarsdag sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte.

În unele părţi din Elveţia şi Austria localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scăpa şi va distruge lumea în anul 1000. În amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobişnuite.

La salonul imperial din Austria s-a păstrat tradiția balului de pe vremea habsburgilor. La miezul nopții răsună „Dunărea albastră”, iar „Liliacul” lui Strauss este mereu pus în scenă. Participanții la ceremonie au pe masă carne de purcel, semn de noroc. Și mesele se decorează cu purceluși de ciocolată. Copiii toarnă plumb topit într-o cadă, iar un clarvăzător citește formele plumbului. Dacă metalul formează o sferă, înseamnă că Anul Nou aduce noroc și prosperitate, dacă ia forma unei ancore, înseamnă că oamenii vor avea nevoie de ajutor pentru a trece peste greutăți.

În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun. O mâncare tradiţională pentru această sărbătoare este „vassilopitta”, o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel ce găseşte moneda va avea noroc în anul respectiv.

În ţări din America Latină, precum Ecuador sau Peru, cu puţin timp înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată (muñecos), care reprezintă anul ce s-a terminat. Păpuşile sunt expuse apoi în faţa caselor până pe 31 decembrie, la miezul nopţii, când sunt arse în stradă. Există, de asemenea, credinţa conform căreia dacă porţi o anumită culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc în anumite domenii. Astfel, se spune că galbenul este semn de bani, iar roşul poate aduce noroc în dragoste. De asemenea, cel care doreşte să călătorească tot anul trebuie să alerge prin cartier cu o valiză în mână, la ora 12 noaptea fix.

Brazilienii întâmpină noul an cu lenjerie intimă foarte colorată. De obicei se poartă nuanțe vesele de roșu și galben în speranța atragerii norocului și a unui posibil partener. Dorințele de avere și dragoste se exprimă prin intermediul lenjeriei. Pe bulevardul Paulista sunt aprinse focuri în aer liber la miezul nopții. Într-o astfel de sărbătoare, focurile de artificii sunt vestitoarele noului an.

Ruşii obişnuiesc să bea şampanie la miezul nopţii şi, după ora 12, să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă.

În ebraică, Anul Nou se traduce prin „Rosh Hashanah”. Este un moment sacru, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut şi promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe şi produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.
În calendarul islamic, care se bazează pe mişcările Lunii, data noului an este devansată cu 11 zile în fiecare an. În Iran, Anul Nou se sărbătoreşte pe 21 martie.

Cu câteva săptămâni înainte de această dată, oamenii pun seminţe de grâu la încolţit, în vase speciale. Până la sosirea anului nou, grâul creşte şi simbolizează primăvara şi viaţa nouă care începe.

Nu toţi hinduşii sărbătoresc noul an în acelaşi timp sau în acelaşi fel. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii. În schimb, în sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineaţa Anului Nou, copiii trebuie să ţină ochii închişi, până când sunt conduşi de mână la cutia cu daruri. În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou.

În provincia Gujarat, în vestul Indiei, Anul Nou este celebrat la sfârşitul lunii octombrie, în acelaşi timp cu festivalul Diwali, când pe acoperişuri se pun mici lămpi cu ulei aprinse. În aprilie, când Soarele se mişcă din Casa Peştilor în Casa Berbecului, locuitorii din Sri Lanka încep să sărbătorească Anul Nou. Acesta cade, de obicei, pe 13 sau 14 aprilie.

În Vietnam, Anul Nou este numit „Tet Nguyen Dan” sau mai simplu „Tet”. El începe pe 21 ianuarie sau 19 februarie, în funcţie de an. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în râu.

Filipine. Veșmintele cu buline și mâncărurile în formă rotundă par să fie alegerea filipinezilor pentru cumpăna anilor. Aceștia cred că vor avea parte de prosperitate pentru că punctele rotunde invocă monedele. De asemenea, aruncarea monezilor la miezul nopții semnifică belșug, creșterea veniturilor.

Anul Noul chinezesc este celebrat cândva între 17 ianuarie şi 19 februarie, când este Lună Nouă – „Yuan Tan”. El este sărbătorit de chinezii din întreaga lume prin procesiuni pe stradă, unde sunt aprinse mii de lanterne. Chinezii cred că spiritele rele sunt peste tot în acea perioadă, aşa că aprind artificii pentru a le îndepărta. Uneori, ei îşi sigilează ferestrele şi uşile cu hârtie, pentru a nu lăsa spiritele malefice să pătrundă în casă.

Pentru japonezi, Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. În decembrie, sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sunt uitate. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi saké (băutură tradiţională, n.r.) şi pentru a asista la cele 108 lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru.

În SUA, Anul Nou este așteptat pe străzile orașelor, ca și în Canada. Toată lumea sărbătorește intrarea în Noul An la petreceri tradiționale, uneori la baluri mascate când toată lumea vine costumată tematic și cu măști (conform tradiției, oaspeții trebuie să își dea jos măștile la miezul nopții). Tot la miezul nopții, sună clopotele și sirenele, cerul este inundat de artificii și toată lumea strigă într-un glas „Happy New Year!”. În New York, o tradiție de peste 100 de ani a fost cea de a se arunca o minge în Times Square. Acest lucru se întâmplă și în Hong Kong, Sydney, Rio de Janeiro, San Antonio și Sacramento (California). În alte zone se aruncă diverse lucruri pentru a marca Anul Nou: în Easton (Maryland) — un crab, în Atlanta (Georgia) — o piersică, în New Orleans — o oală.

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie – 1 ianuarie este numit la români „Îngropatul Anului”.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Nicolae Albu, la ieșirea de la vot: Procesul electoral se desfășoară în condiții de maximă siguranță

Publicat

Prefectul județului Alba, Nicolae Albu a votat la ora 10.30 la secția de votare, numărul 7 din Alba Iulia, în incinta Colegiului Economic ”Dionisie Pop Marțian”.

”Doresc încă o dată să asigur cetățenii județului Alba, că în calitate de prefect, împreună cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, am depus toate eforturile pentru ca alegerile locale din acest an să se desfășoare în cele mai bune condiții și în maximă siguranță.

Atâta timp cât suntem vigilenţi și respectăm prevederile sanitare, am deplina convingere că procesul electoral se va desfășura în condiții de siguranță pentru toți participanții, atât organizatori, cât și alegători.

Depinde doar de noi, să dăm dovadă de responsabilitate! Invit cetățenii județului Alba cu drept de vot să se prezinte la urne, pentru a alege autoritățile administrative județene și locale pentru următorii patru ani”. a declarat prefectul Nicolae Albu.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Vicepreședintele CJ Alba, Marius Hațegan: Avem dovezi clare că bugetele declarate la AEP de partide au fost depășite substanțial

Publicat

Vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Marius Hațegan (PNL), a votat  duminică la Școala Generală ”Mihai Eminescu” din Aba Iulia. 

Acesta spune că a votat pentru continuarea proiectelor în administrația publică locală și județeană, dar a făcut totodată și o serie de acuzații, legate de finanțarea locală a campaniei electorale. 

”Am votat pentru continuarea proiectelor atât în ceea ce privește județul cât și municipiul Alba Iulia. Avem și investiții importante în derulare și acestea trebuie finalizate. Avem proiecte sustenabile, nu povești și așa cum i-am obișnuit pe cetățenii județului, noi ne ținem de cuvânt.

Am mai votat și pentru respectarea legii. În campanie toate partidele clamau transparență, corectitudine și acum am constatat că în ceea ce privește finanțarea campaniei, și-au băbut joc pur și simplu.

Avem dovezi clare că bugetele declarate la AEP au fost depășite substanțial, ceea ce este în afara legii. Finanțarea a fost făcută din alte conturi decât cele legale, ale partidelor” a spus Marius Hațegan.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LIVE VIDEO: Declarație de presă la sediul IPJ Alba legată de desfășurarea alegerilor locale în județ

Publicat

Ministerul Afacerilor Interne a solicitat inspectoratelor județene de poliție din țară să susțină câte o declarație de presă în care să prezinte misiunile desfășurate de efectivele din subordine și modul de soluționare al sesizărilor de incidente electorale.

Alba24 transmite LIVE declarația de presă a reprezentanților IPJ, legată de problemele înregistrate până în prezent în județ.

Citește și:

UDMR Alba acuză o fraudă electorală la Lopadea Nouă. Două persoane cu vize de flotant ar fi încălcat legea

Urnă de votare mobilă trasportată fără pază, la Sebeș. Poliția s-a sesizat din oficiu și face verificări

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

ALEGERI locale 2020: PREZENȚA la vot ora 17.00 în ALBA, 37,06%. Aproape 4000 votanți pe liste suplimentare, 2.289 cu urna mobilă

Publicat

 Peste 37% dintre alegători au mers la vot, până la ora 17.00, în județul Alba. Comparativ, acum 4 ani, prezența la urnele de vot era de 37,01%, la aceeași oră de referință.

Secțiile de vot se vor închide la ora 21.00.

Vezi VOT ALEGERI locale 2020. TOT ce trebuie să ştii despre scrutinul de ASTĂZI, pentru alegerea primarilor şi consilierilor

La ora 17.00, prezența la vot era de 37,06% (față de 37,01% în 2016). Au votat 115.095 de alegători, din care 108.941 pe liste permanente, 3.865 pe liste suplimentare, 2.289 cu urna mobilă.

Prezența la vot pe orașe și municipii – județul Alba (ora de referință 17.00):

Alba Iulia –25,27%

Aiud – 26,86%

Sebeș – 28,64%

Blaj – 28,86%

Cugir – 28,51%

Ocna Mureș – 25,04%

Câmpeni – 55,80%

Abrud – 41,22%

Baia de Arieș – 42,28%

Zlatna – 40,72%

Teiuș – 36,98%

TOP prezență secții vot – județul Alba – ora de referință 17.00:

Tabăra de odihnă și creație ”Avram Iancu” Lunca Largă – secție vot nr. 330 (comuna Ocoliș) – 104% (50 înscriși pe liste permanente; 52 au votat, din care 12 pe liste suplimentare și 6 cu urna mobilă) – în comuna Ocoliș, prezența la vot este de 70% (490 înscriși pe liste permanente și complementare; 43 au votat pe liste suplimentare, 13 cu urna mobilă; 4 secții are comuna; la secția 329, internat Ocoliș au votat alte 16 persoane pe liste suplimentare; la Vidolm – 10)

Colibi (comuna Ohaba) – secție vot nr. 334 (fosta școală) – 100% (28 înscriși pe liste permanente, 10 pe liste suplimentare, 2 cu urna mobilă); în comuna Ohaba, prezență la vot de 79,05% (530 înscriși pe liste permanente și complementare; 69 au votat pe liste suplimentare; 58 cu urnă mobilă; 3 secții are comuna)

Ceru Băcăinți (căminul cultural) – secție vot nr. 223 – 97,67% (214 înscriși pe liste permanente, 57 au votat pe liste suplimentare, 6 cu urna mobilă; o singură secție de votare este în comună)

Casa de Piatră (comuna Arieșeni) – secție vot nr. 195 – 97,59% (83 înscriși pe liste permanente; 6 au votat pe liste suplimentare; 2 cu urna mobilă); în comuna Arieșeni, prezență la vot de 72,16% – 50 votanți pe liste suplimentare – 24 la cele două secții din Arieșeni; 12 cu urna mobilă; 1.430 înscriși în total pe liste permanente/complementare; comuna are 4 secții;)

Răcătău (comuna Blandiana) – secție vot nr. 210 (sediul școlii) – 96,29% (27 înscriși pe liste permanente; 8 au votat pe liste suplimentare); în comuna Blandiana – prezență de 62,51%; 59 votanți pe liste suplimentare – 39 la Acmariu și 12 în Blandiana; 34 cu urna mobilă – la Acmariu; 771 pe liste permanente/complementare

Geogel (comuna Ponor) – secție vot nr. 343 (căminul cultural) – 94,59% (185 înscriși pe liste permanente; 51 au votat pe liste suplimentare, 9 cu urna mobilă); în comuna Ponor, prezență de 79,17% – 97 votanți pe liste suplimentare – 51 la Geogel, 46 la Ponor; 9 cu urnă mobilă, la Geogel

În actualizare

La ora 16.00, prezența la vot era de 32,8% (față de 32,98% în 2016). Județul Alba era pe locul 20 în țară, ca prezență la urne (pe primele locuri sunt Olt cu aproape 40%, Giurgiu, Teleorman). Au votat 101.871 alegători din totalul de 310.563, respectiv 96.224 pe liste permanente, 3.542 pe liste suplimentare, 2.105 cu urna mobilă; 48.742 în mediul urban, 53.129 în mediul rural. Majoritatea celor care au votat până acum în județ sunt bărbați, din segmentul de vârstă de 45-64 ani, din mediul rural.

La ora 15.00, prezența la vot era de 28,8% (față de 29,74% în 2016). Au votat 89.453 persoane, din care 84.373 pe liste permanente, 3.264 pe liste suplimentare și 1.816 cu urna mobilă. În mediul urban au votat 43.305 alegători și în cel rural, 46.148.

La ora 14.00, prezența la vot era de 24,66% (față de 25,41% în 2016). Au votat 76.597 persoane din care 72.150 pe liste permanente, 2.988 pe liste suplimentare, 1.459 cu urna mobilă; 37.817 în mediul urban; 38.780 în mediul rural.

La ora 13.00, prezența la vot era de 20,23% (față de 21,10% în 2016). Au votat 62.850 alegători (59.186 pe liste permanente, 2.662 pe suplimentare, 1.002 cu urna mobilă; 31.729 în mediul urban; 31.121 în rural). În 12 localități din Alba, prezența este de peste 50% (Colibi, Răcătău, Izvoarele, Casa de Piatră, Lunca Largă, Ghiolcani, Ceru Băcăinți, Crăciunelu de Sus, Odverem, Dealu Geoagiului, Vidolm, Vălișoara).

La ora 12.00, prezența la vot era de 15,61% (față de 15,82% în 2016). 499 de persoane au votat cu urna mobilă și 2.332 pe liste suplimentare. În total, în județ s-au prezentat la urne 48.485 votanți (24.948 în mediul urban, 23.537 în mediul rural; 45.654 pe liste permanente).

La ora 11.00, prezența la vot era de 11,19% (față de 11,34% în 2016). Au votat 34.754 de alegători în Alba (32.552 pe liste permanente, 2.013 pe liste suplimentare, 189 cu urna mobilă; 17.931 în mediul urban, 16.823 în mediul rural).

La ora 10.00, prezența la vot era de 7,28% (față de 7,48% în 2016). În mediul urban, au fost la urne 11.667 de locuitori, iar în mediul rural – 10.954. În total, în județ, au votat 22.621 alegători (20.935 pe liste permanente, 1.676 pe liste suplimentare, 10 cu urna mobilă).

La ora 9.00, prezența la vot era de 3,94% (3,96% în 2016). Au votat 12.263 persoane din care, 10.912 alegători pe liste permanente/complementare, 1.350 pe liste suplimentare, o persoană cu urna mobilă. În mediul urban au votat 6.425 alegători, în cel rural, 5.838.

Până la ora 8.00, votaseră 5.737 de alegători (3.033 urban / 2.704 rural), din care 4.799 înscriși pe liste permanente și complementare și 938 pe liste suplimentare. Prezența la vot era de 1,84%, mai mare ca acum 4 ani (1,78% în 2016).

În jurul orei 8.40, prezența la vot era de 3,20%.

În judeţul Alba, sunt 310.563 cetăţeni cu drept de vot, care au acces la 439 de secţii de votare organizate în localităţi, potrivit potrivit prezenta.roaep.ro. Aproximativ 62.000 dintre ei sunt din Alba Iulia, care are 50 de secţii de votare.

La alegerile locale, se poate vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Totodată, cetăţenii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă.

Vedeți AICI secția de vot la care sunteți arondați.

Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român.

Date comparative 2016:

– ora 17.00 – votaseră 117.066 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 37,01% în Alba, 35,34% la nivel naţional (6.475.118 alegători la urne)

– ora 18.00 – votaseră 132.206 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 41,8% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 39,17% (7.177.770 alegători la urne)

– ora 19.00 – votaseră 147.913 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 46,76% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 42,93%

– ora 20.00 – votaseră 160.663 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 50,79% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 46,24%

– ora 21.00 – votaseră 168.780 de cetăţeni din Alba, din 315.280 pe liste. Prezenţa la vot, 53,21% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 48,27%.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate